1,401 matches
-
Moldova pe Hristos. {EminescuOpVIII 221} Nu pe altul. La-nălțarea-i să s-amestece străinii? Ci cu toții direptatea rânduiți să o împartă, Noi să punem tot la cale fără vorbă, fără ceartă. Nici cu toții împreună și nici unul dintre noi Să nu dea-ndărăt naintea dușmanului în război, Nici cu toții împreună și nici unul din câți sunt Să nu poată da din țară vreun petec de pământ ". Tu ziceai aceste toate... Ne-nvoirăm chiar așa, Dar de-a doua zi urmat-au fiecare calea sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ale lui Cocovei Moretto sau Vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de signorul don Lopez de Poeticales Motto: Stehlen ist seliger denn nehmen [sau] Es muss auch solche Kautze geben Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt. Trecutul e viitor și viitorul trecut. Anul 15... a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cumcă n-are să fie recunoscută. Odată... în timpi mari... în anul 1870 trăia în România un scriitor care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din straiele negre însă pe amicii necredincioși trebuie să-i plâng. (se scutură) Mi se pare că s-a făcut prea frig, nu? FELICE Da, da! Na, ține amândouă mantalele. {EminescuOpVIII 429} HISTR[IO] Dă-mi numai una. Viu îndată îndărăt. FELICE HISRE[IO] FELICE Unde pleci? HISTR[IO] S-aduc ceva lemne. FELICE Înfășoară-te bine e ger afară. HISTR[IO] Pe dată sunt aci i eu. Ei fi înghețat, hai? Numai nu fi trist, nu te mâhni de asta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frig? HISTR[IO] Am să aștept pe cineva aci. Du-te, du-te te rog de-ngrijește de ce ți-am spus. LIZET[TA] Mă duc, dar mi-e grijă mult de d-ta. Daca n-ei veni curând acasă viu îndărăt. (iese) SCENA XIII HISTRIO, FELICE, POPOR (FELICE vine în esclamațiunile poporului) POPORUL (într-una) Urra! Trăiască Dallma! Urra! Urra! FELICE Vă mulțumesc... vă mulțumesc... e prea mult asta... atâta onoare n-am meritat... deghizarea, costumul, numele străin, spuneți singuri, nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar atunci e și mai lesne pentru tine să lucrez... Te răscumpăr... CHALKIDIAS (supărat) Nu vei face-o! LAIS Dar cu aurul tău, stăpâne. CHALKIDIAS Niciodată! Niciodată!... Ce-am făcut așa rămâne. Ce am dăruit odată n-o să iau iar îndărăt Căci, oricât de mic și poate nensemnat să mă arăt, Totuși nici un om nu are dreptul de-a mă umili. LAIS Da, voi asculta, stăpâne. CHALKIDIAS Asculta? Stăpîn? Nu fii Supărată. Da, mânia mi-e ridiculă de tot, Sunt un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în curând aroganța sa pe coarda de jos a modestiei cuvenite și, sub presiunea opiniei publice, regentul deșert trebui să recunoască degetul lui Dumnezeu în această pedepsire, care se făcuse unei împărății mândre de către un popor care rămăsese atât de-ndărăt în privire spirituală și moralăl. De atunci {EminescuOpXIV 85} pieri și nădejdea acestui monarh bizantin de-a cuceri cu temei pe romîno-bulgari și ar fi fost bun bucuros să nu sufere din partea lor altele, și mai multe și mai dureroase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu ce inamic să ne mai batem? N-am mai cutreierat de atâtea ori aceste căi de munte? Ș-am putut s-ajungem cândva alta decât doar să scăpăm cu viața din pieirea proprie? Întoarce-te, întoarce-te, du-ne-ndărăt în patrie". Când se mai lăți și faima neîntemeiată cumcă inamicul, cu tot soiul de arme, năvălește la spatele romeilor, atunci se desfăcură toate încheieturile disciplinei și retragerea oastei romeice degeneră într-o fugă fără de regulă. Adevărat că împăratul puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la scaunul roman împreună cu Dominic, internunțiul papal care se-ntorcea, și rugă să i se trimiță o ambasadă, mai înaltă prin rang precum i se și promisese din partea papei, de care apoi avea să se atașeze și preotul Blasiu, trimis îndărăt. Innocențiu III continuă cu succes o tractare ce promitea atât de mult, căci curând după aceasta trimise pe capelanul Curții și omul său de încredere, Ioan, ca sol cu scrisoare de răspuns către domnitorul româno-bulgar Kalojoannes (Ioannițiu). El liniști pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pășteau pe lângă tabăra latină, pe grasele pajiști. Latinii, cum zăriră pe cumani, săriră în picioare cu sălbatică impetuozitate, apucară lăncile, se aruncară pe cai și apucară la goană după cumani cu dârlogii slobozi. Cumanii însă fugiră cu toată graba îndărăt și pe când fugeau își zvârleau săgețile fără a se opri, înapoia lor, asupra dușmanului ce-i urmărea, fără a se lăsa ajunși, având fugari cu glezne repezi și pe dânșii armătură ușoară. Proba metodei de luptă a latinilor era deci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
malul stâng al Dunării, pribegi și mai în adâncul străinătății, până ce-n urmă se ținu ascuns în Rusia, unde petrecu mai multă vreme până la vrîstnicie. Acolo își tocmi o oaste de simbriași ruși, i se puse-n frunte și ceru îndărăt tronul tătîne-său. Refuzîndu-i-se, declară război lui Borilă, îl bate la larg și ocupă cea mai mare parte a țării. Urmărește pe uzurpator până ce acesta se retrage îndărătul tarilor ziduri ale capitalei Tîrnova și-l asediază acolo șapte ani deplini. Partizanilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
soțul ei, va avea să se teamă de un Dumnezeu atotștiutor și răsplătitor, care nu uită a pedepsi pe stăpânitorii ce-și uită jurămintele și calcă tratatele". Cu toate acestea Ioan Asan, după ce-și luă în primire fata, trimise îndărăt suita ei întreagă, se puse pe cale spre casă, ocolind Balcanii, luă direcțiunea spre Tîrnova, iar pe drum nu putu să nu reprime cu mustrări simțitoare și cu redresări pe prințesa Elena, care se mâhnea și se căina pentru despărțirea de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu umilință să-i ierte greșala comisă, se declară gata a restabili îndoitele legături ce le rupsese. Atât Vatatzes cât și soția sa Irina primesc bine solia, reînnoiesc legătura de familie și cea politică, încuviințează reînnoirea prin jurământ și cer îndărăt pe nora lor Elena. Ea se și duce într-adevăr la curtea împărătească din Niceea, iar pacea și amiciția între romei și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strânse acolo mult proviant pentru trupele sale, tîrî cu sine oameni și vite din oraș și numai în vederea unei ierni grele, ce-ncepuse a vremui și care nu-l mai lăsa să înainteze mai departe în munții Emului, apucă drumul îndărăt spre Adrianopol. Totodată rândui o parte aleasă a oștirii sale în ținutul Archridei să biruie cetățile de acolo, cari și trecură curând în mînile romeilor cu ajutorul mașinelor și a altor unelte de împresurare. Tot în feliul acesta procede împăratul cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu bună-credință și întovărăși el chiar, împreună cu patriarhul, pe nepoată-sa până la orașul Silyvria, de unde o trimise înainte la regele româno-bulgar tot cu acea pompă și cu zestre de daruri. Dar nu atât de scrupulos a fost împăratul cu darea îndărăt a făgăduitelor două orașe maritime care, precum se-ngrijea, le-ar fi servit romîno-bulgarilor ca puncte de razim pentru incursiuni în împărăția romeică și ar fi devenit în mînile lor un primejdios mijloc de agresiuue. Pentru a-și îmbuna șovăirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în obezi, cari erau oameni foarte de cu vază, ba rude de ale împăratului chiar și o samă de prelați. Unii dintre aceștia li se deteră solilor, să-i ia cu sine, ca să-i pedepsească papa; însă papa îi trimise îndărăt împăratului cu scrisoare de recomandație, după ce se spălaseră de vina lor, recunoscând primatul. Dar în fine se observă la Roma nesinceritatea și viclenia interesată a bizantinilor ascunsă după apucăturile lor, deci Roma o lăsă pe coarda de jos. Când se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru înăsprita sa viață războinică, el hotărî să-și amâne însurătoarea și retrimise împăratului, tatălui ei, pe mireasa ce i se adusese, până la alt răspuns și, abia după ce în anul 1292 primejdiosul Nogas își pierdu domnia și viața, el ceru îndărăt și reprimi de la împăratul pe mireasa lui, își serbă nunta, supuse fără greutate toată țara, pe care o posedase hanul învins, și întări cu puternică legătură de înrudire raportul de pace și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un apropiat ajutor, își bat în liniște joc de săgețile azvârlite asupra lor, rezistă ca un zid tare și-și mențin inimoși poziția lor. Deodată și fără a fi siliți alanii și turcomanii se risipesc în fugă și aleargă neopriți îndărăt în timpul luptei chiar și din impuls propriu, nu atâta de sfială pe cât de răzbunare pentru lefile mici și de necaz pentru că, prin un anume sol Tuktai ceruse de la împăratul retrimiterea trupelor auxiliare. Retragerea lor vîrî spaimă în corpurile romeice, cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mici și de necaz pentru că, prin un anume sol Tuktai ceruse de la împăratul retrimiterea trupelor auxiliare. Retragerea lor vîrî spaimă în corpurile romeice, cari stăteau dindărătul lor și omorî în ele orice poftă de luptă. Când coimperatorul Mihail, de unde stătea îndărăt, oblici că se întorsese foaia rău, hotărăște să se arunce însuși în îmbulzeala bătăliei și să reție bine biruința șovăitoare prin pilda ce va da-o. Calul de bătaie ce voi să-l încalece se zbate fără nici o cauză vădită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai mult pentru că izbuti tot atât de puțin de-a abate și de-a păstra statornic într-o alianță în contra romeilor pe despotul Eltimeres, ginerele soției lui Smiltzus, carele în urma influenței ei se înclina cătră împăratul. Deci prin anume sol el ceru îndărăt de la Eltimeres cele două tării mai de samă din munte, Hyampolis și Lardaeea, pe cari el le smulsese de la romei și i le cedase lui Eltimeres ca unui unchi părintesc, iar despotul se declară gata de a i le retroceda
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Enric de Carintia de-a da ajutor și sprijin regelui Carol Robert în combaterea schismaticilor și a necredincioșilor și să-i stea astfel la-ndemînă, încît să poată realiza deplina nimicire a ereticilor și restabilirea unității legii catolice. Elementul român dă-ndărăt și cu ei împreună neatârnarea politică a Bulgariei. Decursul următor al evenimentelor pe pământul româno-bulgar dovedește într-un mod și mai plauzibil totala lipsă de înrîurire și deplina împingere la o parte a elementului român în regatul Asanizilor, încît numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tronului, pe Ștefan, cu Elisabeta, o cumană. Curând după aceasta se ridicară cumanii doritori de pradă, în zilele regelui Ladislaus IV Chunus, intrară în Ardeal și în comitatul Bihariei, dar fură biruiți pe deplin de acest rege, apoi fură duși îndărăt în Ungaria, după ce li se făcură unele concesiuni favorabile și colonizați statornic în mai multe locuri, anume între Tisa și Dunăre, Murăș și Criș, precum și între Timiș și Murăș. PARTEA A DOUA DE LA DESCĂLECAREA PRINCIPATELOR ROMÎNEȘTI PÎNĂ LA PIERDEREA NEATÎRNĂRII
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fidelitatea sa cătră Ungaria, fugi din locul său de exil și încercă să se strecure în Polonia, dar în fugă a fost prins de familia de neam Thurzo de Bethlenfalva, ce-și avea moșiile în Zips, și a fost adus îndărăt la Buda (1397). Mircea ținea se vede foarte mult ca prin dușmănie fățișă contra lui Sigismund să dobândească de la turci deplina trecere cu vederea pentru că în trecut ținuse parte cu regele și să abată de la țara sa cumplitele arme osmane
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
părțile și parte își căutară scăparea în depărtare, parte se supuseră de nevoie învingătorului Suleiman ca stăpânului lor legiuit și-l părăsiră pe Musa care-și pierduse cauza. Acesta dete asemenea dos și căută a se mântui cu fuga, grăbi îndărăt spre Dunăre, se întîlni cu Mircea, unde iar se-nțeleseră și puseră la cale potrivit cu împrejurările, apoi Musa dosi în învecinații munți ai Emului, bântui în fruntea unei cete mici de oameni călări fără așezare dintr-o ascunzătoare la alta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi la Curtea regească se va arăta desigur dispus la dorința și voia regelui în privirea altor două cetăți, Kieszyn și Chmiolow, pretinse asemenea din partea polonilor. Propunerea fu primită și încă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un mod îndoit, care iar condiționează o temă duplă pentru Notă. în sensul acesta zice Tieck: "Cum își aservește un muzic în operă testul, astfel sunt și în cel mai mare op dramatic locuri multe unde poetul trebuie să stea îndărăt, unde începe dominațiunea scenei, unde geniul actorului trebuie să domine singur totul". Foi dramaturgice, I, p. 85. {EminescuOpXIV 239} artistul reprezintator. Sau elementul ideal (prevalează) domină în caracter astfel încît n-a putut fi elaborat la deplină viață individuală, sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]