638 matches
-
singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a Însurat cu o armancă, dar n-a făcut copii. Narațiunea aceasta amintește de povestea Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este contextul cultural în care s‑a născut pe data de 6 martie 1475 Michelangelo Buonarroti, cel mai mare artist italian din perioada Renașterii. Fiu al unui administrator guvernamental, a crescut la Florența care era centrul mișcarii renascentiste. S‑a îndeletnicit cu tainele de artist la vârsta de 13 ani, iar mai apoi a fost recunoscut în întreaga lume drept un geniu artistic cu realizări excepționale în pictură, sculptură și arhitectură. S‑a format în atelierul lui Ghirlandaio. A fost unul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea ei de skeptomene, Atena ghidează privirea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu facerea, cu confecționarea (și deci și cu arta) către momentul prealabil al operei, către condiția vizibilității ei ulterioare. Ea este însoțitoarea nevăzută a „posibilelor opere ale oamenilor“<ref id=”1”>Die Herkunft..., p. 13.</ref>, a tuturor „lucrurilor făcute
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
6 Apostolic spune: "Episcopul (...) să nu ieie asupră-și lucruri lumești; IAR DE NU SĂ LE DEPUNĂ"; Canonul 81 Apostolic: "Am zis că nu se cuvine episcopului sau prezbiterului să se deie pre sine în ocârmuiri publice; ci să se îndeletnicească în lucrurile bisericești. Deci, ORI SĂ SE SUPUNĂ a face aceasta, ORI SĂ SE DEPUNĂ; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește: "Pe prezbiterii sau diaconii cari
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
11, Primul și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
țări Îndepărtate, aveau corăbii pe mări, făceau descoperiri și invenții valoroase. Ei Începuseră să se ocupe tot mai mult cu arta, ridicară catedrale impunătoare și Împrejmuiră orașele cu ziduri masive; scriau cărți frumoase, Îi Încurajau pe artiști și pe meșteșugari, Îndeletnicindu-se ei Înșiși, cu deosebită plăcere, cu muzica. Seara, după muncă, se adunau ca să cânte. Aceste reuniuni se transformaseră În adevărate asociații care luară În mai multe orașe numele de „maeștrii cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
realizare a modelului european. Încă din 1795, Înștiințarea unei proiectate Societăți filosofești a neamului rumânesc în mare prințipatul Ardealului atrage atenția că ne aflăm în: Epoca vremii cei de acum, când ne deșteaptă înțeleptul Apollo și pre noi, să ne îndeletnicim a sprijini din sânul Sciințelor, darurile visteriilor sale. prin urmare, când iluminiștii români încep să spună că Europa cere, spiritul lor este orientat și stimulat tocmai de acest ideal de deșteptare, progres și luminare. Metodă în același timp foarte eficace
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a însurat cu "o armancă, dar n-a făcut copii". Narațiunea aceasta amintește de povestea Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei în durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la persoane care nu prezintă credibilitate în spectacolul ierarhizării: Edgar Papu, George Munteanu, Al. Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Solomon Marcus, Adrian Marino, Mihai Cimpoi, Dan C. Mihăilescu. În această îndrăcită îmbulzeală pentru ocuparea unui loc la tribuna întâi, Theodor Codreanu se îndeletnicește cu alte afaceri: citește enorm, gândește intens și scrie cu grijă despre Bolintineanu, Maiorescu, Creangă, I.L. Caragiale, G. Bacovia, Arghezi, Camil Petrescu, Marin Preda, C. Noica, Eugen Barbu, Cezar Ivănescu (în Provocarea valorilor). Se pronunță și în legătură cu mișcarea literară curentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comunicat măsurile de urmărire și dispozițiile informative privind membrii mișcării. Cel de-al doilea caz a implicat pe comisarul Brighiu, de la Comisariatul de Poliție Calafat detașat la Ministerul Înzestrării Armatei și Producției de Război, care, împreună cu un agent S.S.I., se îndeletniceau cu traficul de valută și de informații confidențiale, ultimele fiind obținute de la colegii „indiscreți sau binevoitori” din D.G.P. A.1.b. Aspecte ale activității desfășurate Organele informative/contrainformative ale D.G.P. au acționat pentru a cunoaște punctele de vedere ale actorilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii textului pe care reușeau cumva să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sfera gândirii intrate în formele "autorizate" ale filosofiei, temeiul cunoașterii se dezvăluie prin semne multiple; oricum, el apare mai degrabă ca rezultat al unei simple decizii. Dar prin actul gândirii care își face "obiect" din uimirea proprie celui care se îndeletnicește, pentru o clipă, cu întrebarea despre "originea originară" a lucrurilor, este recunoscută necunoașterea: e drept, până la urmă, tot într-un sens "metodic", urmărindu-se, ca și în primul caz, monumentalizarea demersului și, dacă se poate, a rezultatului său. Dar ceea ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în "forma" (idea) sau în modelul (eidos) unui multiplu căruia îi aparține lucrul în cauză. Acest răspuns se apropie destul de mult de gândul eleat al căutării ființei, aceasta fiind activitatea legitimă a gândirii care este interesată de adevăr, adică se îndeletnicește cu ceea ce pentru ea este firesc, în acord cu propria natură. Abia în momentul în care logos-ul va fi distribuit fără a fi împărțit, deocamdată tuturor lucrurilor, nu doar transcendenței lor întemeietoare în ordine ontică și epistemică, se va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prezența familiei regale, la 30 sept. 1911, s-a pus piatra fundamentală pentru construirea de noi chilii. Actul fundamental glăsuia: „S-a găsit cu cale ca acest locaș să fie o mănăstire model, unde călugării, pe lângă pravila călugărească , să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericiești și de gospodărie, precum făceau călugării din vremea veche, și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință și așa să se întemeeze în mănăstiri vechile lucrări și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
necesarmente, monumente de „autenticitate“. Iar a fi „mândru“ de autenticitatea ta e un simptom tipic de inautenticitate. Mai departe: autenticitatea nu e o „ocupație“. Nu înlocuiește faptul de a fi angajat profesional, social, politic etc. La întrebarea „cu ce te îndeletnicești?“ nu se poate răspunde „sunt autentic!“ sau „sunt vertical!“, decât cu prețul căderii în ridicol. Autenticitatea nu „se practică“ așa cum „se practică“ politețea, solidaritatea sau o dexteritate oarecare. Autenticitatea nu e o profesie sau o opțiune stilistică. Nu „te decizi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
chiar dacă el este atribuit unor substanțe anume, dar care nu sunt decât forma În care alte elemente decât carbonul și hidrogenul pot coexista cu sapropelul. Iodul, de exemplu, un oxidant puternic, incompatibil cu viața heterotrofelor, inclusiv a bacteriilor ce se Îndeletnicesc cu infectarea rănilor, este prezent În sapropel sub formă organică, redusă. Fierul e prezent ca sulfuri - de unde culoarea neagră -, iar sulful ca hidrogen sulfurat - de unde mirosul -, dar ambele sunt forme reduse. Și dacă tot am amintit de iod, trebuie să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adesea și nepăsători, pe lângă mine, ca’n cântecul lui Hrușcă; aceia nu-mi cunosc Însă povestea, căci dac’ar ști-o... Judecați și voi: Nu demult, eram un pom falnic, un măr, să spunem un Jonathan. Ignor cu ce se Îndeletnicea acel personaj biblic, Însă eu făceam niște fructe tare bune. Dar, Într’o zi, am simțit ceva ascuțit prin - cum să spun? - rărunchi. Devenisem doar o nuia, deși aceea Își dorise ca la anul să facă alte câteva mere. Nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta nu-i destul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să facă din puțin mult, de n-ar fi de mirare ca tot necazu’ ăsta cu ciocuri și gheare pe șira spinării să i se tragă tocmai de la atâta muncă. Foarte repede ți-ai fi dat seama cu ce se Îndeletnicise de mic copil. Grilaje, plăci de beton pentru garduri, porți de fier și alte chestii, d-astea, se făceau— nu se făceau În bătătura lui. Dar de tuburi de puț curtea era plină permanent și nu prea apucau să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Împiedicat să-mi recuperez personal fragmentele de roman nedactilografiate Împrăștiate prin tot felul de redacții, așa că la o adică n-aveam decât să procedez la fel și cu manuscrisul de la Calende. Era de altfel singurul meu roman dactilografiat. Mama se Îndeletnicise cu treaba asta, pe când lucra Încă la biroul de copiat acte. La puțin timp după ce a bătut la mașină cele două sute cincizeci de pagini rămânând după orele ei de serviciu două săptămâni, ea s-a pensionat, iar de-acum era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ursarilor care duceau o viață nomadă și Își câștigau existența În principal dând spectacole cu urși dresați de ei. Pe lângă această ocupație de bază ei mai confecționau ciururi și diverse obiecte mărunte din fier (cuie, topoare, broaște etc) sau se Îndeletniceau cu creșterea catârilor. Începând din perioada interbelică, numeroase alte meserii au fost de asemenea practicate de rromi, printre care confecționarea sitelor, olăritul, morăritul, extracția pietrei sau a sării, confecționarea de obiecte din os, comerțul cu flori, cu cai, sau cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din caolinit, Întrebuințată În industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, În medicină etc. Știați că... - În marile orașe din România sunt străzi care poartă numele de ”cărămidari” și pe care au locuit și, Încă mai locuiesc, neamul rromilor care se Îndeletniceau cu această ocupație. În orașul Iași, În cartierul Galata, este o astfel de stradă care se numește ”Cărămidari”, unde rromii exploatau argilele din dealul Galata și foloseau, În trecut, apa din râul Bahlui și pârâul Nicolina. În București este cunoscută
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Sibiului și Brașovului. Producția de fructe de pădure și de bureți este vândută apoi la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]