433 matches
-
Vezi ce plină de toane îi este bătrînețea. Puținul ce am putut observa despre asta nu-i neînsemnat; totdeauna a iubit-o pe sora noastră mai mult, si cu cît de puțină judecată a izgonit-o acum este vădit prea îndestul. REGAN: E slăbiciunea vîrstei, desi totdeauna numai prea puțin s-a cunoscut pe el însuși. GONERIL: În cel mai bun și mai teafăr timp al lui, n-a fost decît un pripit; de aceea trebuie să ne-așteptăm de la vîrsta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Primele nuvele ale lui Marin Preda n-au fost prețuite la valoarea lor adevărată. Autorul acestor rânduri se mândrește că a fost dintre cei dintâi care a recunoscut marile posibilități de dezvoltare ale scriitorului. Totuși, n-aveam pe vremea aceea îndestul simțul și înțelegerea pentru viziunea socială și pentru zugrăvirea caracterelor, de care era în stare M. Preda: le-am căpătat doar după ani de citire și meditare asupra operei lui Balzac și a clasicilor ruși. Nici critica literară însă n-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cuza a Întocmit o notă pe care a trimis-o puterilor garante, notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
se Întâmplă În jur, sau e acea stare specific românească, poate genetică, numită după apariția acestui personaj, moromețianism, tradusă prin lipsa de inițiativă imediată, sau amânată la nesfârșit, datorită unei comodități revoltătoare. Ca țăran pus În fața faptului concret, nu cântărește Îndestul că mica proprietate țărănească este amenințată din toate părțile cu destrămarea. În condițiile sociale din primul volum, un țăran mijlocaș trăiește iluzia că se poate menține În starea aceea oferită de suprafața de pământ obținută la reforma agrară, drept răsplată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin care se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie negru pe alb că „e sat de 150 gospodari, cu câmp și pădure, fânaț îndestul, cu mori în apa Bârladului cu meșteșugu nemțesc” (subl. n.), deci sat mare, puternic atât din punct de vedere economic, cât și demografic, ca apoi, un an mai târziu, să apară cu un infim număr de birnici, 16, o diferență
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu afluenții lor din zonă. Ar fi și acesta un temei de a considera că locuitorii practicau o agricultură extensivă. În secolul al XIX-lea, satele noastre erau menționate ca având încă „loc îndestul”, criteriu ce justifică, prin el însuși, statornicia și continuitatea locuitorilor de aici. Existența unei structuri stabile a spațiului stăpânit, compartimentat astfel încât să corespundă și nevoilor și potențialului economic, e o dovadă în plus a practicării agriculturii ca ramură economică cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]