650 matches
-
a proceselor de acumulare din văile râurilor care o străbat. Această câmpie se află în faza de trecere de la stadiul de mlaștină la cel de câmpie aluvionară semidrenată. Rolul important al Crișului în acest proces este diminuat de lucrările de îndiguire. Seleuș se află pe un relief ale cărui caracteristici morfografice sunt asemănătoare Câmpiei Banatului. Fiind situat la circa 110 m altitudine, este inclusă în Câmpia Crișului, care a luat naștere prin depunerea sedimentelor transportate de Râul "Crișul Alb" la marginea
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
și terenuri degredate și neproductive 34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu culturi viti-pomicole și salcâm. în Baltă s-au făcut lucrări de regularizare ale albiilor minore apoi lucrări de îndiguiri, odată cu crearea sistemului de irigații cea mai mare parte a terenurilor agricole au putut fi irigate; din păcate după 1990 prin distrugere s-au diminuat, mai mult stricăciunile au făcut o zonă de mlaștină de 40-70 de hectare. Până în 1949
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
timp de secetă. Viiturile neprevăzute pot provoca pagube atât pentru culturi cât și pentru diferite construcții (șosele, căi ferate, locuințe, poduri). De aceea se pune problema amenajării luncilor în vederea frânarii acțiunilor distructive ale inundațiilor. Amenajările se fac de obicei prin îndiguiri. O serie de cauze, cum ar fi ridicările scoarței terestre, coborârea nivelului oceanic sau schimbările climatice pot scoate râul din profilul de echilibru, obligându-l că pe distanțe mai mari sau mai mici să se adâncească puternic în interiorul luncii. Această
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
condițiile de umiditate scăzute, cănd pământul se usucă și crapă. Un fenomen specific Văii Ialomicioarei, si nu numai, este cel al eroziunii solului, consecință directă a tăierilor masive de arbori și arbuști, dar și a lipsei unui plan coerent de îndiguiri a mâlurilor râului ,si a principalelor pâraie ce-l alimentează. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Runcu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
zonelor umede pentru recuperarea terenurilor arabile au redus numărul apelor stătătoare (brațuri moarte etc.) unde specia era găsită în ultimul timp. Țigănușul se mișcă între apele stătătoare în perioadele de inundații, care au fost, de asemenea, regularizate prin canalizării și îndiguirea râurilor. Specia a fost inclusă în cărțile roșii în Slovenia, Croația, Republica Moldova și Austria. În Ungaria, acest pește este protejat. În România pentru conservarea speciei au fost desemnate câteva arii naturale protejate: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Comana, Delta Dunării, Lacul
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Partoșului. Secolul XVIII a reprezentat începutul unei perioade propice dezvoltării Partoșului. Satul a trecut prin proprietatea mai multor nobili locali ("Draskovics", "Karaksonyi"), care și-au pus amprenta pe dezvoltarea satului. S-au făcut lucrări de bonificare a terenurilor și de îndiguire a Bârzavei. Pe malurile acesteia s-au amenjat orezarii. În 1890 satul aparținea de districtul Banloc și avea 1.193 de locuitori. Mănăstirea, întemeiata conform tradiției, în secolul XIII, a fost reconstruită în secolul XVI, de când datează paraclisul. Ea a
Partoș, Timiș () [Corola-website/Science/301385_a_302714]
-
îi opuneau pastorior pe locuitorii comunităților agrare. În zonele cerealiere dezvoltate, în Peninsula Iberică, estul Germaniei, posesiunile slave, a avut loc, din secolul XI, un proces tot mai rapid de extindere a terenurilor arabile și a culturilor agricole, prin asanări, îndiguiri, defrișări, ce au atins apogeul în sec. XII-XIII. Populația a crescut substanțial și au apărut noi sate, dispersate. Dezvoltarea sectorului agricol s-a caracterizat și prin ameliorarea inventarului tehnic și a procedeelor de cultură. S-au multiplicat uneltele de fier
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,86
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
agricolă prin modificarea regimului apelor pe terenurile cultivate. Diferențierea majoră constă în faptul că îmbunătățirile funciare au ca obiect terenul agricol, pe când, ca și în cazul anterior, gospodărirea apelor are ca obiect apa. Diferențierea poate fi ilustrată considerând proiectul unei îndiguiri, care apără de inundații terenuri agricole. Stând pe dig, inginerul de îmbunutățiri funciare privește spre interiorul incintei îndiguite și este interesat de procesele care au loc în interiorul incintei pe când specialistul în gospodărirea apelor privește spre exteriorul incintei și interesul său
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
majoră adâncă, astfel că râul nu indundă orașul. La indundațiile din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului, dar nu au produs pagube în oraș, întrucât malul său drept este regularizat prin îndiguiri de mal, și imediat în amonte de Buzău se află barajul Cândești. Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din DN2, aflat în apropierea râului. Clima
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
actualului Centru de Arhitectură, Cultură Urbană și Peisaj (fosta Uzină de Apă a Sucevei). În anul 1895, primarul Franz-Cavaler de Loges a contractat un împrumut de 1,5 milioane de coroane pentru electrificarea orașului, construcția canalizării, a unui apeduct și îndiguirea râului Suceava. În anul 1895 s-a început construirea liniei de cale ferată care lega Ițcaniul de Suceava și care a fost finalizată în 1898. Calea ferată traversa orașul pe lângă Liceul „Ștefan cel Mare” și avea capătul în zona Oborului
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
de minimum 7 m a tunelului cu straturi de nisip și argilă. Pantele tunelului spre stațiile de pe cele două maluri, din motive de asigurare a tracțiunii tramvaielor și confort al pasagerilor, sunt limitate la maximum 5 %. Imediat în spatele zidului de îndiguire a malului drept al Scheldei, conectat cu cele două tuburi ale tunelului, a fost prevăzut un puț vertical. Scopul principal al acestuia este să asigure o bună disipare a fumului în eventualul caz al unui incendiu în secțiunea cea mai
Tunelul Brabotunnel () [Corola-website/Science/335428_a_336757]
-
din Deltă (Egiptul de Jos) și a celui din Valea Nilului (Egiptul de Sus). Apariția statului egiptean - primul stat din lume - trebuie considerată ca impusă de necesitatea imperioasă a coordonării pe întreg spatiul Văii Nilului, a sistemului de irigații și îndiguiri care aveau să domolească furia inundațiilor anuale ale fluviului și să le facă folositoare agriculturii. Popoarele primitive, care locuiau în regiunile aflate de o parte și de alta a Văii Nilului, în deșerturile arabice și libice dar și cele ce
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
Veterinară din București (anul absolvirii: 1976). În 1999 a susținut teza de doctorat la Universitatea de Științe Agricole din București, obținând diploma de Doctor în Științe Medicale Veterinare. A cunoscut Oltenița după ce a participat în anul 1972 la lucrările de îndiguire din timpul inundațiilor puternice care au afectat zona. Se stabilește în Oltenița în 1973, an în care se căsătorește cu Elena Iacob (născută în comuna Radovanu, județul Călărași). Din 1976 până în 1999 și-a desfășurat activitatea la Comsuin Ulmeni (denumire
Dumitru Boabeș () [Corola-website/Science/305500_a_306829]
-
de asemenea, cazuri în care mari mamifere marine, cum ar fi balenele au rămas prinse după ce au tranzitat ecluzele în timpul mareelor de amplitudine mică. Au fost propuneri în ultimii ani pentru instalarea unor aripi subacvatice, care nu ar necesita nicio îndiguire sau blocarea unor părți ale golfului, dar ar genera energie electrică când ar fi introduse în zonele cu debitul mare al apei. Golful Fundy se află într-o vale de rift numită bazinul Fundy, cănd riftul a început să se
Golful Fundy () [Corola-website/Science/321668_a_322997]
-
aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0,7 Gwh producție de energie; Volumul total al acumulării BEZID este de 31 mil.m de apă, din care
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
din Deltă (Egiptul de Jos) și a celui din Valea Nilului (Egiptul de Sus). Apariția statului egiptean - primul stat din lume - trebuie considerată ca o necesitate imperioasă a coordonării pe întreg spațiul al Văii Nilului, a sistemului de irigații și îndiguiri care aveau să domolească furia inundațiilor anuale ale fluviului și să le facă folositoare agriculturii. Popoarele primitive, care locuiau în regiunile aflate de o parte și de alta a Văii Nilului, în deșerturile arabice și libice dar și cele ce
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") Către sfârșitul secolului XIX un grup de meșteri pietrari italieni au scos din zona care urma să fie ulterior a rezervației, blocuri mari de stânca pentru a le folosi la îndiguirea râului Moldova, urmele acestei lucrări fiind și astăzi vizibile. În plus - în urmă cu mai mult de un secol, încă se mai vedea ieșirea unei chilii de pustnic săpate în stânca Pietrei Șoimului.
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
25 septembrie 1995), Radu Câmpeanu, Theodor Stolojan, Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Năstase etc. În vara anului 1998, s-a aflat la Slobozia și Regele Mihai. În zona municipiului Slobozia s-au realizat lucrări de apărare împotriva inundațiilor prin îndiguirea și regularizarea cursului râului Ialomița, iar în bazinul hidrografic al râului s-au executat lucrări de amenajare complexă reprezentate de acumulări pe cursul superior și mijlociu în vederea atenuării viiturilor. Starea digurilor nu este pe deplin satisfăcătoare datorită neîntreținerii lor. Municipiul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
apărarea acestor terenuri împotriva pătrunderii apei și pentru a împiedica alte efecte nedorite, pe lângă digul propriu zis, mai trebuie realizate diferite alte lucrări precum stăvilare, canale de desecare, stații de pompare etc. Sistemele care cuprind totalitatea acestor lucrări se numesc îndiguiri. După cum sunt supuse la acțiunea apei, digurile pot fi împărțite în: Tipul digurilor determină condițiile cărora digurile trebuie să la poată face față și implicit, caracteristicile lor constructive. Corpul digurilor este în general realizat din pământ, care de cele mai multe ori
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
lacurilor de acumulare sau digurile în zonele musonice unde digul poate fi sub apă pentru cea mai mare parte a anotimpului umed, apărările prin înierbare nu sunt indicate. De asemenea, înierbarea trebuie să reziste la calitatea apei. De exemplu, la îndiguirile marine trebuie ales un amestec de ierburi care suportă un grad mai înalt de salinitate decât la îndiguirile de ape interioare. Totuși și pentru apele interioare pot apărea anumite condiții de calitate a apelor. În general este recomandabil să nu
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
parte a anotimpului umed, apărările prin înierbare nu sunt indicate. De asemenea, înierbarea trebuie să reziste la calitatea apei. De exemplu, la îndiguirile marine trebuie ales un amestec de ierburi care suportă un grad mai înalt de salinitate decât la îndiguirile de ape interioare. Totuși și pentru apele interioare pot apărea anumite condiții de calitate a apelor. În general este recomandabil să nu se planteze arbori pe taluzurile digurilor. Dacă, conform normelor, digul este executat din material fără pământ vegetal, condițiile
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
pe durate de timp îndelungat și în general, majoritatea speciilor de arbori din zonele umede au o viață limitată. Scoaterea rădăcinilor arborilor morți și consolidarea zonelor respective este o operație delicată care trebuie evitată. Cu toate acestea, există cazuri de îndiguiri pe care plantațiile de arbori au rezistat, fără probleme mari. În general însă zonele în care plantațiile de arbori s-au dovedit acceptabile sunt cele în care viiturile sunt de relativ scurtă durată, vitezele de scurgere în lungul digului sunt
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
o înierbare nu este posibilă, taluzul amonte al digurilor trebuie protejat cu anrocamente, cu dale de beton sau cu blocuri de beton de diferite tipuri: tetrapozi, stabilopozi etc. Blocurile de beton de tip special sunt indicate în special în cazul îndiguirilor marine sau al lacurilor mari de acumulare, care pot fi supuse acțiunii unor valuri mari. Indiferent de tipul de protecție a taluzului, trebuie avut în vedere că taluzul dinspre apă constituie unul din elementele cele mai solicitate și mai vulnerabile
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]