717 matches
-
mai mult în “asemănarea” cu Creatorul său. “Căci Dumnezeu S-a făcut om pentru ca și omul să se facă Dumnezeu; nu Dumnezeu după fire, dar Dumnezeu după har” (Sf. Atanasie cel Mare). Iubirea, în înțelesul ei evanghelic, este temeiul entheozei (îndumnezeirii), la antipodul tuturor egoismelor și “raționamentelor” noastre. În limba greacă există patru termeni care redau “chipurile iubirii”: eros (iubirea sexuală), sorgé (iubirea familială), philía (atașamentul sau prietenia) și agápe (iubirea spirituală - la care ne cheamă Iisus Hristos și cu care
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493189307.html [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
al doisprezecelea ceas. A doua moarte a lui Zeus Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare s-a întors să proslăvească statuia ce strălucea măreață-n soare, chemând mulțimile să se închine- strigând
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421914964.html [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
la Filipeni 2,9. În inima iconoclasmului și a tuturor ereziilor tipice. Părinții au descoperit „reducția și chiar refuzul misterului kenozei”. Icoana devine o confirmare mai mult a misterului kenozei devine ca mijloc paradoxal de realizare a teoriei umane a îndumnezeirii. Așadar, se cuvine ca noi să avem mare credință în mila cea nemărginită a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, prin rugăciunile Preacuratei Maicii Sale și cu jutorul acestor sfinte icoane să ne vindece, să ne miluiască, să ne poarte de
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_adevar_al_invataturii_despre_iisus_hristos_domnul_stapanul_si_mantuitorul_importanta_si_celebritatea_lor.html [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
Hristos, un pelerinaj lăuntric spre Iisus Hristos, Cel care sălășluiește în intimitatea curată a sufletului spre originea și simplitatea ființei. Timpul în post nu mai este un hazard al clipelor fără sens, ci apropierea progresivă și împlinirea vocației omului de îndumnezeire. Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, prezentă în toată perioada Postului Mare, cuprinde pocăința persoanei în integralitatea sa, suflet și trup. Această rugăciune însoțită de metanii și rugăciuni înseamnă îmbisericirea mișcărilor trupului, odată cu sfințirea prin post a trupului și prin rugăciune a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1425973305.html [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
de sine pentru dobândirea unor virtuți sau a unui progres din punct de vedere spiritual, idee pe care gândirea creștină a dezvoltat-o considerând boala ca și un mijloc de comuniune cu Patimile lui Isus și astfel o modalitate de îndumnezeire a propriei persoane. În Vechiul Testament izbăvirea de boală a fost considerată apanajul Puterii Supreme care vindecă prin atotputernicia Sa, nu cel al oamenilor prin puterile lor limitate. Deși medicii totuși nu au fost nici respinși și nici considerați inutili, credința
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
să le reamintească oamenilor că scopul artelor îl reprezintă „descifrarea semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice”. Actul soteriologic pus în scenă de actori are scopul de a produce metanoia, o stare de trezire a spiritului prin care se ajunge la îndumnezeire. Între actori și spectatori se află cortina care separă cele două lumi care întrețin raporturi diametral opuse cu timpul. Ea există pentru spectatori (oamenii moderni), dar nu și pentru actori (oamenii inițiați). Oamenii moderni sunt captivi într-un timp istoric
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
1 Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar au trasat câteva linii în această privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
privință, de care patristica ulterioară va ține seama. Oricât de rudimentare ar putea fi socotite învățăturile despre îndumnezeire ale Părinților și scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, ele nu sunt neglijabile în contextul istoric respectiv. Deja concepția despre îndumnezeire la Părinții de după secolul al IV-lea profită de aceste achiziții ale predecesorilor lor și se organizează din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
din ce în ce mai sistematic. Introducere Îndumnezeirea, în Tradiția Ortodoxă în general, reprezintă scopul suprem al oricărui credincios al Bisericii. Credincioșii sunt uniți cu energiile lui Dumnezeu datorită a ceea ce a realizat Hristos prin Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Întruparea Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
ale vieții veșnice și ca locaș cerul. 1 Marios P. Begzos, „Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The Modern Critical Fonction of a Traditional Theory”, în The Greek Orthodox Theological Review, 41, No. 4, 1996, p. 344. 2 Îndumnezeirea apare ca treapta cea mai înaltă a iconomiei mântuirii, adică starea în care energiile necreate și darurile Sfântului Duh devin însușite de credincios, care devine trup și suflet „templul lui Dumnezeu” (I Cor. 5, 19-20), simțind că „Hristos trăiește în
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2. Îndumnezeirea nu va fi realizată pe deplin decât în timpurile de apoi, dar ființele umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în trei etape
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
contemplației și ale unirii mistice, precum Moise în mijlocul norului, când, fără a-L vedea pe Dumnezeu, era aproape de El, participând la prezența Lui”3. Așa cum observa și Norman Russell în Introducere la cartea sa apărută nu demult 4, învățătura despre îndumnezeire nu s-a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că toți oamenii sunt chemați la realizarea îndumnezeirii, dorim să răspundem, luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P.
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
luând în ajutor operele Sfântului Ignatie Teoforul, a Scriitorului bisericesc Teofil al Antiohiei și a Sfântului 2 Gheorghe Sima, „Îndumnezeirea omului după învățătura Sfântului Atanasie cel Mare”, în: Studii Teologice, Anul XLII (1990), Nr. 4, p. 15; Pr. Ioan Mircea, „Îndumnezeirea credinciosului. Mărturii biblice, patristice și cultice ortodoxe”, în: Ortodoxia, Anul XXVII (1975), Nr. 2, p. 316. 3 J. P. Renneteau, Jean Marcadet, Mistica bizantină, Traducere de Eugen Constantin Jurca, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. II, Editura Amarcord, Timișoara
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi această învățătură, care rezumă întreaga iconomie a mântuirii 5. Sfântul Ignatie Teoforul La un deceniu după dizolvarea comunității ioanine, Sfântul Ignatie al Antiohiei trece prin provincia Asiei în drum spre
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
de realizare este fructul adevăratei ucenicii 37, o ucenicie pe care speră să o demonstreze în arenă. S-a scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii de factură platoniciană ai Alexandriei. El se situează în tradiția Sfântului Apostol Pavel, dar există și derogări de la gândirea paulină. Spre exemplu, îi lipsește sensul pavelian al uniunii participative
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
asiatici, Sfântul Iustin, Meliton de Sardes, Teofil al Antiohiei și, mai presus de toate, Sfântul Irineu au fost cei care l-au influențat cel mai mult. Într-adevăr, dacă există o conexiune între Sfântul Ipolit și Clement în privința utilizării limbajului îndumnezeirii, atunci aceasta rezidă în dependența lor comună de Sfântul Irineu. Ca și Sfântul Irineu, Sfântul Ipolit dezvoltă ideea îndumnezeirii creștine nu într-un context speculativ, ci în decursul unei prezentări kerygmatice a destinului umanității. Contrar gnosticilor, el insistă că o
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
care l-au influențat cel mai mult. Într-adevăr, dacă există o conexiune între Sfântul Ipolit și Clement în privința utilizării limbajului îndumnezeirii, atunci aceasta rezidă în dependența lor comună de Sfântul Irineu. Ca și Sfântul Irineu, Sfântul Ipolit dezvoltă ideea îndumnezeirii creștine nu într-un context speculativ, ci în decursul unei prezentări kerygmatice a destinului umanității. Contrar gnosticilor, el insistă că o ființă umană nu este un dumnezeu căzut: „Dacă Dumnezeu ar fi dorit să te facă zeu, te ar fi
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face și pe tine Dumnezeu, spre slava Lui” (Philosophumena, 10.34). Doctrina despre îndumnezeirea omului e împrumutată tot de la Sfântul Irineu 62. Asemenea Sfântului Irineu și lui Origen, „autorul nostru a elaborat și o interesantă doctrină despre desăvârșire, care iradiază din același Logos, Fiul lui Dumnezeu. Acesta S-a făcut om pentru noi, arată
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt rezumate în obținerea asemănării divine. Cunoașterea înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu și
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
o mare importanță Sfintei Împărtășanii, eveniment în urma căruia credincioșii se unesc spiritual și material cu Iisus Hristos. Virtuțile (faptele bune) au o importanță mântuitoare, acestea făcând parte din procesul de sfințire (teologie) (împărțit teologic în trei etape: curățire, luminare și îndumnezeire). Lucrarea virtuților se face și în referire la episodul judecății universale, formulată în Evanghelia după Matei, capitolul XXV. Între Biserica Ortodoxă a celor șapte sinoade, pe de o parte, și catolicism, pe de altă parte, există deosebiri (a se vedea
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]