1,346 matches
-
mai mare Împărat! Slavă buzelor Tale care-i cântau Gurii Lui dulci ca o grădină Ochilor Tăi curați care -L umpleau Ca pe un potir de Lumină! Slavă inimii Tale însângerate Ca o vale-ntunecată de sânge Mamă bună, mamă îndurerată Și acum aud plânsul Tău cum plânge! Mamă dragă, suferința Lumii Ca un Ocean izvorăște din inima ta Pentru sufletul Tău sfâșiat Toată veșnicia mă voi ruga! ÎȚI MULȚMIM, TESLARULE ! Slavă lui Iosif Bunului Teslar Sufletului lui curat Ca un
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]
-
orașul luminat de electricitate de care mă îndepărtăm, gândindu-mă câte vieți de oameni se desfășoară în București oare câte din ele sunt fericite sau poate unele umbrițe adânc de nefericire? Iar acea față acolo la țară așteptând cu sufletul îndurerat că Victor să se hotărască, cine poate cântări tot zbuciumul din inimă ei. Iar astăzi după atâtea ani de zile lucrurile nu sau schimbat deloc nici chiar în această societate post modernă în care trăim, ba mai mult aș zice
LA RASCRUCE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350657_a_351986]
-
și scriitori precum: Șt.O. Iosif, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Alexandru Macedonski, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu. În poezia lui Alexandru Macedonski “Stuful de liliac” înflorirea liliacului este asociată cu apariția sentimentului de iubire. Stuful de liliac abia înmugurit, plăpând este îndurerat și nemulțumit, deoarece a crescut într-un loc neprilenic. Apariția perechii de îndrăgostiți sub el face ca liliacul să înflorească, iar dispariția iubitei atrage după sine și uscarea liliacului. În poezia “Primăvară” sub liliac are loc concertul îmbietor al păsărilor
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
l-am îngrijit. Îndată mă duc să ți-l trimit! Scena 3. ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI ( Intră grăbit, în timp ce Olaculul se pregătește să plece pentru a aduce pe Ionuț. Se adresează către Olac.). Auzita-am că regale de la luptă a sosit? ( Regele îndurerat cu capul între mâini, privind pe fereastră, se întoarce către noul venit.). Aaa ... ! Să trăiți măritule! Am venit Să vestesc că al dacilor preot mare a murit, Și-a pus capăt vieții în altar după ce-a slujit. DECEBAL Fără
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
membrilor săi (pleromei), clerici și laici deopotrivă, despre criza pe care o traversăm. 1. Așa cum face întotdeauna, Biserica își îndreaptă cuvântul mângâietor, rugător și dătător de nădejde către fiecare om care suferă și este îndurerat. Atunci când se apropia de oameni îndurerați, primul lucru pe care Hristos îl recomanda era formulat în termeni imperativi: „îndrăznește, fiule!”, „îndrăznește, fiică!”, cerându-le să aibă credință în Dumnezeu. Altfel spus, curajul și optimismul, nădejdea și credința sunt resurse indispensabile pentru viața noastră. Atunci când toate lucrurile
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
răsucește. Pentru o secundă simți durerea ascuțită...că un laser care îți trece prin carne...și simțire ...pentru o clipă chinuitor de lungă simți cum trupul ți se sfârșește...apoi durerea se diminuează...căldură te cuprinde ușor...și carnea ta îndurerata devine cicatricea care se înfășoară înnebunitor de încet în jurul lamei otelite.Ramai sfârșit cu capul prins în palme...fruntea fierbinte îți exploda acum cateva trăiri în urmă acum o simți cum se răcorește ,cum cercurile ieri strânse și dureroase se
MAI RASUCESTE-MI UN PIC CUTITUL DIN INIMA,TE ROG... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359298_a_360627]
-
versuri libere (cu metrica variabilă și cu măsura inegală), al căror ritm interior transmit fluxul ideilor și profunzimea sentimentelor. Compoziția interioară trimite la motivul central, care se află în deplină consonanță cu elementele compoziției exterioare („Azi, acum, aici”, „E îngerul îndurerat, vezi bine”, „Și din aproape în aproape, tac”, „Quasimodo, dă-mi Tăcerea mie”, „Vai, cum luminează azi Tăcerea toată). În structura generală, distingem un sistem de relații care unește forma și conținutul, ideea și materialul artistic într-o sinteză compozițională
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Moștenitoare Margareta a României e deopotrivă de strălucitoare și cu dreaptă măsură a asemănării, potrivindu-i-se, de asemenea, numele „Prințesa inimii”. Marile virtuți în viața Reginei Maria au fost întotdeauna dragostea, gestul grațios al binefacerii, neastuparea urechii la chemarea îndureraților, deschiderea sufletului, atașamentul la bucuriile oamenilor, neîntrebuințarea paloșului trufiei, dăruirea de sine, coborârea la oameni. De-am putea să-i punem azi vreo întrebare, trebuie să ne-o punem nouă înșine, mai întâi: cât de mult o cunoaștem, cât o
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
cu pas, pe Rusia, Vladimir Ilici Lenin. Măcelul familiei Țarului Nicolae de care era legată prin rudenie Regina, ca nepoată a țarului, mama ei Alexandrovna fiind fiică a Țarului Alexandru al II-lea, a consternat-o pe Regină. Va scrie, îndurerată, mai târziu: „Moscova! Străvechea cetate a țărilor, azi orașul lui Lenin și Troțki, al lui Derjinski și Stalin. Azi sunt părăsite catedralele aurite, iar în marea curte din fața Kremlinului se ridică un groaznic monument unde sunt expuse rămășițele celui care
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
februarie 2012. Când simțeam că rătăcesc într-un pustiu înghețat Când nu știam nici ce să cred, nici ce s-a întamplat Și nu aveam niciun reper, niciun coordonat Mergeam fără direcție și neorientat Într-un adânc de neputința, călcam îndurerat Și-o cruntă singurătate, ma-nconjura neîncetat Iar sufletul, de ceva vreme, era nevindecat Nu credeam că va mai fi vreodată înviat Spiritul care de mult era plecat. Dar tu, precum razele calde dimineață Ai apărut și mi-ai luminat
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
noi ... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile pogorâtoare din înaltul simțirii, pecetluind soarta magmei fumegânde a unei Iubiri imposibile ... Un alt fel de Memoire d'outre
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
care deschide albumul, mai puțin cunoscută, dedicată lui Michael Bruchis, poezie pe care o reproducem integral: „Pururi voi oameni / Pe cel care se-apropie / De izvoarele suferinței mele. Prelungire în Dumnezeu / A vieții pe care-o trăiesc - / Acesta e numele / Îndureratei mele iubiri. / În lacrimă numele mi-a putrezit / Renăscând în pământul / Pe care l-am regăsit. / Fratele îmi este cel / Care numele îmi înțelege / Îndrăgindu-l ca pe numele său.” În introducerea sa, Valentin Marica sugerează cum trebuie receptat Grigore
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
împotriva catafalcului nedrept de putred al istoriei. Dar, chiar și în astfel de condiții antiumane, trebuia să te străduiești din răsputeri a-i nega acestui animal chinuit „eu-l”, obișnuindu-l să își părăsească destul de des trupul - acea „carne mizerabilă, îndurerată și înfometată.” (Lena Constante), ce își striga umilită, din când în când, drepturile - spre a se arunca, volițional, în spațiul primitor al supraviețuirii. O bucată de existență personală întinsă pe aproximativ patru sute de milioane de secunde... Aceasta a fost pentru
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
Pescara, 22 ianuarie. Cinci zile de la cutremurele din Italia, cinci zile de când avalanșa din Apenini a lăsat în urmă o Italie disperată și multe familii îndurerate. Vineri, când aproape nimeni nu mai spera, au fost găsiți 10 supraviețuitori. „Să-mi spuneți ce s-a întâmplat, nu-mi amintesc nimic. A fost cutremurul, apoi un zgomot puternic...avalanșă? Nu știu, nu mi-am dat seama de nimic
Adriana, românca salvată, cu copiii ei, după 40 de ore în hotelul îngropat de avalanșă în Italia () [Corola-blog/BlogPost/338773_a_340102]
-
și care îi permite să ducă la bun sfârșit atacuri precum cele din Europa ultimilor ani. De ce atunci când vezi copii și părinți fără altă vină în afară de aceea de-a se fi născut în Siria înghițiți de apă ești mai puțin îndurerat decât atunci când alți copii și părinți sunt aruncați în aer pe străzile noastre din Europa? Nu cumva îi leagă pe toți lupta împotriva aceleiași terori și speranța de a trăi într-o lume mai bună? Ești foarte ipocrit când îți
De ce nu ar trebui să îți schimbi poza de profil cu steagul țărilor în care au loc atentate teroriste () [Corola-blog/BlogPost/338530_a_339859]
-
vorbesc, eu, preotul lui Hristos, căci inima își are rațiunile ei, pe care rațiunea le ignoră, cum spunea Blaise Pascal („Le coeur a ses raisones, que la raison ne connait point ...”). Ce înseamnă atunci preoția? Ea înseamnă să fii martorul îndurerat al suferinței umane și să o iei pe umerii tăi. Să fii cel ce încălzește pe lepros la sân și dă celui mizerabil viața prin suflarea gurii lui. Să fii consolatorul tare al oricărui nefericit, chiar atunci când tu însuți te
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
mai căsătorit toată viața. În 1904, Goga, participând la serbările jubiliare ale revistei Familia la Oradea, a căutat-o pe tânăra învățătoare la mânăstire dar tânăra învățătoare a refuzat să-l mai vadă, conștientă fiind de imposibilitatea continuării relației lor. Îndurerat poetul îi dedică o poezie pe care o și publică în Revista ilustrată de la Șoimuș, revistă citită și de învățătoare : Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți târzii Și, rând pe rând, câte-un opaiț S-aprinde-n multele chilii... Te
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
tu într-o stea, Simți-voi cum ochiu-mi devine privire, Cum ființa-mi se scurge către tine țipător și subțire, Când după mii de ani voi ajunge în steaua ta Te vei fi mutat demult într-un fulg de nea, Îndurerat și cântând voi porni din nou Dar abia la sfârșitul timpului ne vom întâlni într-un ou. Ștefan DUMITRESCU Craciun, 2012 București Referință Bibliografică: Ștefan DUMITRESCU - POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) / Ștefan Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
m-apasă”, „Anticul ritm îmi fracturează versul ... ”, „Tu vrei în scorburi de lumină noaptea, Poeții urcă toți Golgota mării”, „Poetul e un Dumnezeu de ceară ... ”, „Cu mâna dreaptă scriu destăinuirea”, „Auzul nepereche mă-ngână în timpan ... ”, „Îngăduie-mi să sufăr, îndurerat văd umbra ... ”, „Dincolo de steaua Canopus..”, „Eu sunt al cincilea anotimp al tău ... ” Theodor Răpan impune forme înnoiri în planul creației, îmbogățește profunzimea limbajului, construiește forme polifonice cu o prozodie inedită: „Paznic al șoaptelor gândul îmi este,/ azi în Citera m-
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
ETERNITATE (Zăpezile se contopesc, în Athanorul Poeziei, cu Zarzării în Floare!): „Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
ar vrea ca totu-n schimb să dea numai iubita lui să fie. Dar cum să schimbi ce ți-i sortit de Cel ce-n mâna Lui închide destine și atâtea morți ba exemplare, ba mai hâde?! De-aceea stă îndurerată gândindu-se că nemurirea o fi ea bună-n linii mari, dar are și o parte rea: Când nemuriții nu au voie să facă ce fac muritorii, e semn că-n veșnicii e-o hibă cu piesa și cu toți
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > NU-ȚI CER NIMIC Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tu n-ai să știi niciodată De ce-am ochii uzi și reci, Inima îndurerată, Deși, mereu mă judeci. Oricâte ți-aș explica Nu ai cum să mă-nțelegi, Eu puteam doar exista, Tu ai șansa să alegi. Ca și tine-n seri de vară, Mă visam cândva pe-o stea, Nu am crezut c-
NU-ŢI CER NIMIC de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341842_a_343171]
-
și finalității Ritualului-Omenire, plecare de inimi, supunere a ființei aparente la manifestările unei Ființe Superioare Disparante, un daimon care “plânge, râde (...) spre a se-nțelege, în sfârșit, pe sine însuși” - deci, finalitatea Ritualului-Omenire este expresia-conștientizare a lui Dumnezeu. Scepticismul eminescian, îndurerat și metafizic, în același timp, este sinonimul acelui “Eli, Eli, lama sabachtani?”; b. urmează, apoi, întărirea pe cruce, Revelația prin har și slavă. “El singur zeu stătut-au nainte de a fi zeii / Și din noian de ape puteri au
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
trec: Pe drum cărunt, cu capătul aproape, / Și chiar dac-am oftat, sau mi-a plâns inima / Prin stinse nopți,[6]el a iubit tăcut, că prin iubire a învins greul scriindu-l pe cenușia pagină celestă a Universului vizibil îndurerat. Prin Univers înțelegând toată lumea materială și imaterială, nemărginită în timp și spațiu, infinit diversificată și caracterizată printr-o multitudine de forme aflate în diverse stadii evolutive. Universul există în mod obiectiv, independent de voința noastră dar legat de entitatea om
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
de om care o înțelegea. O femeie între două vârste, crescută odată cu fiul ei, ce-i știa suferința și-i mai deschidea ușa din când în când, povestind împreună din vremurile bune și aducând o rază de bucurie în inima îndurerată și însingurată. Într-una din zile a venit în vizită însoțită de un superb exemplar canin aparținând rasei Ciobănesc German cunoscută popular sub denumirea de Câine Lup. O femelă de numai câteva luni, de toată frumusețea, primită spre îngrijire de la
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]