551 matches
-
putea În plămânii săi bolnavi. Vorbim despre Aberdeen: nu o să se oprească până În martie. — Prostii! Vocea era adâncă, autoritară și venea exact din spatele lor. Logan Își răsuci capul și Îl văzu pe inspectorul Insch, care stătea În ușă cu mâinile Înfipte În buzunare. Nu-l asculta pe comisarul McRae, vrea să te tragă pe sfoară. Insch păși pe prima treaptă, deja aglomerată, silindu-i pe ceilalți doi să se dea precaut la o parte. — Nu o să se oprească până În martie? spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
când ne-am Întâlnit pentru prima dată; mi-a reținut atunci atenția tocmai naturalețea cu care ea s-a angajat Într-un dialog gratuit Înainte de a intra la examen: este clar, mi-am zis că asta o să ia examenul, așa Înfiptă cum este. Mă străduiesc, pe cât este cu putință, să nu falsific; chiar cred acum că așa ne-am vorbit. (ieri) Văzul e simțul primordial. În fiecare dimineață, mă complac Într-o stare ambiguă, până să iau contact cu realul. Deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Hunjao și din Lunghua, unde oasele morților rămași neîngropați se ridicau În fiecare primăvară la suprafața cîmpurilor de orez. Războiul adevărat Însemna miile de refugiați chinezi care mureau de holeră În lagărele de la Pootung și capetele Însîngerate ale soldaților comuniști Înfipte În țepi de-a lungul Bundului. Într-un război adevărat, nimeni nu știa de partea cui era și nu existau steaguri, comentatori sau Învingători. Într-un război adevărat, nu existau inamici. În contrast, viitorul conflict dintre Anglia și Japonia, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
turnătorie, își trăgea, din cauza funinginii de pe tălpi, pâslarii, niște șlapi mari, gri, așa cum se folosesc în muzee, și care sunt mult mai urâți decât orice papuci. La pasajul de trecere de după intersecție fusese construită o stație de benzină, care părea înfiptă ca un ciob ascuțit al tehnicii de ultimă oră în șirul de case de pe o parte a străzii: un fel de streașină oblică asemenea unui indicator îndreptat spre cer, albă ca zăpada, pictată cu o dungă roșie sub care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
oprea, de obicei la un pas înaintea mea și mă cântărea din ochi de la o înălțime, pe care atunci o socoteam amețitoare, revoltat la început și dezarmat mai apoi de seninătatea îngerească a privirilor mele. Parcă-l văd și acum, înfipt, cumpănind pe degetele ciolănoase și neobișnuit de lungi un „Rostopf” oxidat, cu locomotivă pe cadran. Tic-tacul ceasornicului se auzi deslușit până în fundul clasei. - Ce-i cu ăsta? întrebase el pereții, catedra și soba de teracotă într-o dimineață la unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mai risipi niciodată. Intrase încetișor în camera mea. Totuși, deși eram așezat cu spatele spre ușă și nu o puteam zări, o recunoscui după mers. - Laura, vino mai aproape, spusei, fără să-mi ridic privirea de pe manuscris, cu penița tocului înfiptă în punctul unui semn de întrebare. - Mama dorește să te vadă și te roagă să treci pe la noi, zise Laura, apropiindu-se de masă. Am privit-o. Ea schiță un zâmbet confuz. Era palidă și frumoasă. Nici când n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Bălanul acesta pleșuv avea în privire expresia pruncului cu degetul în gură. Mustața lui închipuia un semicerc blond și bine împlinit, pornit din josul nărilor, peste gură, înspre bărbie, până lângă vârful ei. Cu căpățâna mare și rotundă, cu pince-nez-ul înfipt mult prea jos de rădăcina nasului bombat, cu pleoapele lăsate cât jumătatea doileului, de sub ale căror gene spălăcite, perechea unor ochi de crap, priveau imobili pe deasupra ochelarilor, Peter Altenberg a trecut viața prin imaginar, și nu s-a trezit poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
încât amintirea ei după atâția ani trecuți, îmi mai este vie și acum. Coborâșul fu anevoios. Drumul îmi părea mult mai lung. Pictorul Egon rămase în urmă. La o cotitură a potecii l-am zărit în fața unei căsuțe de lemn, înfipte chiar pe muchia prăpastiei. O fată cu părul de aur ieșise să-l întâmpine și acum râdeau împreună, scăldați în argintul și purpura amurgului, cu ochii plecați înspre râpă. Pe Hilda, amanta oficială a pictorului, o cunoșteam pe atunci numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
arătătorul îndoit, după care își vedea mai departe, de treburi. Robert gândea și ciripea ca o păsărică, ciugulea din belșugul recoltelor și se așeza apoi, senin, așa cum vrabia s-ar așeza să se odihnească, după ospăț, chiar pe pălăria sperietoarei înfiptă în mijlocul livezii. De aceea l-am iubit și tot din această pricină plecarea lui în altă țară m-a îngrijorat peste măsură. Ce s-a făcut oare din păsărica împinsă poate de fatalitate între oameni străini, iarna, fără adăpost? Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
vorba blajină a încercat să desferece poarta de ramă a splendidei mele izolări. Și mai urâtă este moartea în toamna mohorâtă a marelui oraș, când orientul scăldat de soare și ape albastre, corăbii sprintene se vor strădui să smulgă ancorele înfipte adânc în așteptarea celui care am fost. ă În curând voi fi dus, totuși, în duba neagră, la cuptor. Mașina va trece grăbită chiar pe străzile copilăriei mele, pe unde am fost fericit atunci când nu cunoșteam abecedarul, știind să citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care o putea aprecia chiar și cu auzul ei deficient. — Povestește-mi despre nenorocitele alea de timpane false, zise el. Sună ca niște instrumente de tortură. Aparent, așa și erau. Îi spuse că le simțea ca pe niște unelte ascuțite, Înfipte permanent În urechi. Le ținuse timp de două săptămâni, până nu mai putuse suporta durerea, dar, după ce le scosese, durerile de cap și de urechi continuaseră timp de o lună. — Dar, În timp ce le-ai purtat, ți-au Îmbunătățit auzul? o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu mâna liberă și-a ținut pipa într-o parte și timp de o secundă a încremenit în atitudinea asta. Apoi, cu o lovitură rapidă, și-a înfipt cuțitul prin cracul pantalonului în coapsa dreaptă, în care cuțitul a rămas înfipt și a mai vibrat un timp. După care a început să râdă urât. Îngrozită, bătrâna doamnă cu pălărie a fugit din compartiment. Imediat, locul ei a fost cucerit de altcineva care stătuse, cu atâta altă lume, pe culoar. Fostul caporal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
orizonturi se nasc în liniștea uscată a patru pereți! Și arsura lor iese din mine acum, în spital. V. tînăr pătrund într-o suspensie aurie, într-un aer mineral ca-n podul bunicii unde amintirile se înșiră pe mobilele prăfuite înfipte, fiecare, în cîte un stilet subțire. Îi spun tînărului Doctor banalități. Că timpul vine și se duce. Că nimic din el nu te face definitiv. Iară din tine nici o urmă de sfințenie nu-i dă eternitate, să șadă și el
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
moarte.” V. tînăr capăt ființă în fața tînărului meu prieten. Știu unde vrea să mă aducă. Să-mi deturneze frica înspre trupul meu care să capete inteligență proprie și să mă conducă încotro voiește. Pare să spună că sîntem doar arbori înfipți în trupul nostru cu rădăcini adînci, delimitînd axul inițial al lumii. Vrea să mă facă la fel cu cei care-și trăiesc viața ca și cum ar mesteca un aliment de cantină, cu singura libertate de a permite tîmpeniei să-și risipească
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și-o ia rău pentru curviștina aia mexicancă! Dudley ne trece prin toată nasoleala asta pen’ că Parker vrea să demonstreze cît e el de grozav și-i dă ascultare mucosului ăla de Exley, cu vorbăria lui pomp... Un deget Înfipt energic În pieptul celuilalt: — Inez Soto nu e o curviștină și poate că nici negroteii nu-s de vină. Așa că tu și Carlisle mișcați-vă curul și faceți ce trebuie să facă niște polițiști. Breuning Își netezi cămașa, intimidat. Bud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
unul aiurea. Jack fu Împins de recul Într-o masă, se redresă și ochi. Plonjon peste masă, Patchett se repezi spre el, două focuri În gol, de aproape. Patchett În fața lui, cuțitul scos, o lovitură aplicată orbește, un țipăt, lama Înfiptă În ceva. MÎna stîngă a lui Patchett țintuită de masă. Încă un țipăt. MÎna dreaptă se arcui, țintînd În ea o seringă. Seringa aproape, Împunsătura... imediat ajunse undeva, Într-un loc plăcut. Focuri de armă, puternice. „Nu, Abe, nu, Lee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
sînge. Un cuțit Înfipt În beregată. Două cuțite În burtă. Scalpul lui pe podea, Înțepenit În covor cu un cîrlig de spart gheața. Cam la un metru de el, un bărbat alb, de vreo patruzeci de ani, eviscerat, cu cuțite Înfipte În obraji și două furculițe Înfipte În ochi. Capsule cu droguri scăldate În sîngele de pe podea. Fără pîngăriri artistice - omul trecuse de faza asta. Ed intră În bucătărie. Patchett către Lux, În 1939: „Am substanțele necesare ca să-l Împiedice să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
repede. SÎnt bani murdari. — CÎt? — Destul ca să cumperi toată Arizona. Unde-i White? — În mașină. — O să te conduc. Ocoliră petrecerea și coborîră pe scara de serviciu. Packardul lui Lynn era În spațiul de parcare al comandantului de tură și avea Înfiptă o amendă În ștergător. Ed o rupse În bucățele și se uită la bancheta din spate. Bud White. Picioarele În atele, capul ras, plin de suturi. La mîini nici o atelă - păreau solide. Gura plină de sîrme Îi dădea un aspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o parte și de alta, foșnet de frunze și ciripit de păsări, scuar de flori și iarbă pe margini, clădire albă, întinsă pe o mare suprafață, coridoare la dreapta și la stânga, cu covoare strălucitoare, uși albe cu câte un număr înfipt discret, de o parte a coridorului, și ferestre cu perdele albe ce coborau până la jumătatea zidului, filtrând lumina fierbinte, de cealaltă parte. Ajuns la capăt, cu florile de toate culorile acum în mână, ciocăne ușor într-o ușă din spatele căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
prezente și cele pe care memoria ei le aducea înapoi, privea lărgirea cu indiferență, cu o imobilitate răbdătoare și când anotimpurile au încetat să se mai perinde în acea nebunească sarabandă, era surprinsă că pe pământul acum lățit vrând-nevrând stăteau înfipți aceiași arbori ai parcului, cu ramurile legănate în adierea călduță, pe care îi urmărea cu ochi obosiți prin perdeaua ușor fluturată de adiere, numai ochii mișcându-și-i, altfel cu totul imobilă, stând pe o parte, în mijlocul patului, ușor ghemuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Era doar o neîmblânzire în el, de parcă întreaga viață n-ar fi făcut altceva decât să se împotrivească lumii și i-ar fi fost nefirească și de neînțeles o altă atitudine. Drept și dârz și tăcut, cuprins de o tristețe înfiptă adânc în găvanele ochilor. Împins dintr-odată de noutatea agresivă într-un teritoriu neștiut și în care nu știa să se apere. Dar incapabil să cedeze lupta și să se retragă înfrânt și să-și spună: până aici n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
strângerea lor când se așeza cu noi la masă și mânca, dar nu mi-l amintesc. Vasele, odată scoase din dulapuri, se transformau În dezordine pentru mama, iar dezordinea trebuia pusă În ordine. N-aveai decât să stai cu furculița Înfiptă În mâncare, dacă farfuria părea goală, mama ți-o lua de sub nas. Generația mamei s-a născut ca să servească; era vocația și destinul lor. Diferența dintre școală (rutină, lucruri pe care le faci pentru că trebuie făcute, mirosuri urâte) și maternitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și scuturîndu-mă de parcă Încerca să mă trezească.) Tu ești ăla care se bagă În jocuri periculoase. — Poate ai dreptate În legătură cu Crawford. I-am Înconjurat talia cu brațul, amintindu-mi cu drag de Îmbrățișarea noastră, și m-am gîndit la mîinile Înfipte În gîtul meu. Bănuiesc că el a fost și că treaba asta a făcut parte din tortura inițiatică prin care trec noii recruți. Vrea să mă atragă În lumea lui. Ce nu pricep eu totuși e cum a intrat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
la Registrul Naval, o echipă de tîmplari entuziaști asambla o imitație onorabilă de teatru la malul mării. Lejeune se așeză călare pe stîlpul care urma să susțină efigia teatrului, cu șapca de baseball trasă șmecherește pe cap, și cu unghiile Înfipte Între dinții puternici, așteptînd să fie ridicată În poziție ultima secțiune a acoperișului Înclinat. O salvă furibundă de ciocane semnaliză ridicarea acoperișului de această bandă de muncitori foști contabili, avocați și șefuleți de pe la mijlocul ierarhiilor conducătoare. Mai jos, astupîndu-și urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
musculoasă care semăna cu mama lui când era tânără a dispărut, copilul cu păr negru și ochi cenușii a dispărut, iar marea nici pomeneală să fie agitată. Stă în fața lui, etalându-și nepăsătoare goliciunea, fremătând alb, cu valuri mici și înfipte. Deodată, Eduard zărește o mișcare nelămurită în valuri, departe, și tresare. Să fie adevărat ce vede? Oare chiar înoată cineva în mare pe vremea asta? Se uită concentrat spre mare. Da, e cineva care înoată. Acum zărește ceva mai bine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]