1,014 matches
-
în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a audienței” -, ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice”, ajungând să se osifice apoi în criterii axiologice dogmatice
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
empirică, făcând imposibilă descoperirea originii acestei erori. Hanff face afirmația că acestea toate sunt bârfe care trec drept cercetare științifică. În ceea ce privește informația culeasă din auzite, de obicei se întâmplă ca cineva să înțeleagă eronat, sau să încurce faptele, sau să înfrumusețeze povestea ca să fie mai interesant de relatat - și astfel această versiune devine cea acceptată, sau repetată la nesfârșit de parcă ar fi cea adevărată. Hanff își încheie argumentația cu relatarea unui alt episod despre Livingston, a cărui familie a fugit de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
așa, înecați, băgați sub apă, ce să facem?” (bărbat, 53 de ani). Respondenții consideră că satul lor nu se ridică încă la nivelul unui sat european. Afirmațiile subiecților reflectă realist situația Zerindului: „Dar și noi ne străduim aici, la Zerind. Înfrumusețăm satul și avem grijă de curățenie, închidem animalele, utilajele. Avem un primar tânăr și energic” (pensionară, 56 de ani). Majoritatea respondenților au exprimat ideea că pe baza bunei colaborări dintre membrii comunității se poate „ridică comuna” la nivel european și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mergând până la altele destul de obișnuite. Dar nu În faptul prezenței acestor talente, și nu În numărul lor vedem noi, de fapt, progresul literaturii, ci În tendința lor, În maniera lor de a scrie. Talente au existat totdeauna; Înainte Însă ele Înfrumusețau natura, idealizau realitatea, descriau adică lucruri ce nu se Întâmplaseră, iar acum redau viața și realitatea În deplina lor veracitate». Iată deci care ar fi sensul just al unei discuții critice despre nuvela noastră. Acest sens n-ar fi putut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
schimbate pentru el, se transformă peste noapte într-un perfect organizator de șantier care rezolvă cu siguranță deplină toate problemele și face față noii situații fără prea mare efort? Oare așa se petrec lucrurile în viață?(...) Chipul lui Maftei este «înfrumusețat» în sens nerealist, nedialectic, nu numai din punct de vedere al experienței muncii de partid - ci și din punctul de vedere omenesc (...). O altă problemă pe care o ridică romanul lui Petru Dumitriu este problema înfrățirii multilaterale a oamenilor înaintați
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe umăr, pe lângă tradiționalele troițe. Marin Preda a venit în literatură tocmai pentru că simțea nevoia să dea chip literar întâmplărilor dramatice, impresiilor adânci pe care i le stârnise realitatea satelor. De aceea el va fi ferit de pericolul de a înfrumuseța viața, prezentând în scrierile sale ciocniri, înfruntări puternice. În nuvela Dimineață de iarnă - care trebuia să constituie prima parte a unui roman - autorul înfățișează descompunerea unei familii din burghezia rurală, dovedind influența exercitată asupra sa de creația lui Maxim Gorki
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre? Care sunt meritele, dar și scăderile acestor creații? În ce măsură înseamnă aceste poeme, pentru cititor, o îmbunătățire a cunoașterii sale despre viață, despre om, despre societate? În ce măsură îl înalță ele din punct de vedere etic, în ce măsură îl înnobilează și-i înfrumusețează sufletul și îi oferă un model de imitare în viața sa proprie? Iată întrebări la care trebuie să răspundă literatura noastră de azi. Războiul tinde să exprime drama unei generații. Generația care a copilărit în anii teroarei fasciste. (...) Ca luare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
impunătoare să se sprijine pe un teren alunecos și instabil, a așezat deasupra un strat de cărbuni zdrobiți și un altul de piei cu lână bătucită. Tatăl lui a cumpărat-o de la Agrippa. A reconstruit-o, a extins-o, a înfrumusețat-o. A făcut din ea un palat demn de fiica lui Marcus Vipsanius Agrippa. Așa i-a spus Vipsaniei la nuntă, când i-a înmânat cheile casei. Aude brusc soneria clepsidrei. Anunță ora a șaptea. Pe Hercules! S-a făcut
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
În portul orașului "acostează mai multe vase de comerțu ce vinu din porturile Europei"1383. Referindu-se la Constanța sfârșitului de secol XIX, Mihai Ionescu Dobrogeanu menționa că de la integrarea Dobrogei în cadrul statului național român "orașul s-a mărit și înfrumusețat cu o repeziciune demnă de toată lauda"1384. Astfel, în anii 1879-1880, în apropierea malului Mării Negre a fost trasat bulevardul Elisabeta. Chiar în capătul bulevardului se afla farul din Constanța. În apropiere a fost construită catedrala ortodoxă. La celălalt capăt
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
primărie și de școală ca să nu citești inscripția prefectului care a conlucrat mult (...) la dezvoltarea aspirațiunilor românești, cum sunt Paul Stătescu și C. N. Toneanu"2220. În același sens, se preciza că "venind colonelul Sturza, prima grijă a fost să înfrumusețeze județul cu șosele (...) școli, biserici, pentru care, dacă s-ar urmări discursurile rostite în plin parlament de liderul partidului conservator, dl. Petre P. Carp, după rapoartele acestui prefect, s-ar putea convinge (...) de energia desfășurată de acest prefect care a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
redactorii săptămânalului Constanța reproduceau, în numărul din 14 septembrie 1903, două articole apărute în publicațiile Voința Națională și L' Independence Roumaine. Astfel, redactorii de la Voința Națională apreciau că "dacă orașul Constanța este bine și curat întreținut, pe cale de a se înfrumuseța și progresa, județul (...) se poate felicita de actuala administrație, în special, școala și biserica sunt obiectul principalei solicitudini a domnului prefect Vârnav"2698. Aceeași redacție aprecia că "ceea ce, cu drept cuvânt, atrage atenția și admirația tuturor este că populația rurală
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
îi ieșeau din învelitoare. Erau slabe ca niște bețe, murdare și pline de noroi. Pe când priveam la toate acestea împreună cu Luis Sasada m-a străfulgerat ceva ca o revelație divină. Aceasta era adevărata lume pământească. Oricât am încerca să o înfrumusețăm și să ne amăgim, adevărata lume pământească era jalnică precum trupul neînsuflețit, murdar și plin de noroi al părintelui Vasquez. Iar Domnul n-a ocolit lumea aceasta jalnică. Pentru că și El a murit murdar și plin de sudoare. Și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
privesc drept în față adevărul lumii pământești. Mi se pare chiar că trufia, mândria, semeția și dorința mea de cucerire au trăit în mine pentru a mă face să văd adevărata față a lumii, risipind pe nesimțite poleiala care o înfrumuseța. Pentru ca în curând moartea mea să pătrundă Japonia, așa cum moartea Domnului a pătruns cu lumină lumea pământească... Pesemne că părintele Vasquez a fost ars și prefăcut în cenușă, iar cenușa sa a fost aruncată în mare. Așa făcuseră japonezii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să verific unele dintre detaliile oferite de Bibi, le-am păstrat pe cele care mi s-au părut interesante. Așadar, se poate ca unele fapte să fi fost distorsionate. Și, din nou, oamenilor le stă În fire și să-și Înfrumusețeze, exagereze și subiectivizeze amintirile. Deși ați putea crede că și această carte a fost la fel de ușor de scris ca și cele dictate de Patience Worth, am avut nevoie de ajutorul multor oameni pentru a pune bucățile cap la cap. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și se suie pe stînci; toate cetățile sunt părăsite, nu mai au locuitori. 30. Și tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în cîrmîz, te vei împodobi cu podoabe de aur, îți vei sulemeni ochii; dar degeaba te vei înfrumuseța: ibovnicii tăi te disprețuiesc, și vor să-ți ia viața. 31. Căci Eu aud niște țipete ca ale unei femei în chinurile nașterii, țipete de durere ca la cea dintîi facere. Este glasul fiicei Sionului, care suspină și întinde mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
să-i mai susție vreo calitate, dar care, neavând nici o legătură cu dragostea, nu mă irita deloc. Conversația se schimba îndată, căci aveam ceva mai important de vorbit. În schimb, imaginea mea în absență n-a făcut decât să se înfrumusețeze, Ioana n-a făcut decât o sforțare ascunsă să mă reabiliteze, reușind anevoie, căci pornise de la cea mai mare ură, care întunecase orice. Și cum nu era susținută acea încercare de a mă reabilita nici de el - fatal - nici de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
justifice în chip ipocrit egoismul brutal al bărbatului. 18. Nefericirea mea, cauzată de mine, ar fi o catastrofă individuală și meritată. Dar nefericirea ei, provocată de mine, ar fi o crimă împotriva ei și o crimă împotriva fericirii, pentru că oamenii înfrumusețează ori urâțesc fericirea... 19. Voința de a nu muri, geniul speciei sau elementul imperceptibil a creat în individ iluzii și miraje. E amorul: arbust în primăvară, când frunzele și florile, pe care cântă păsări și se opresc fluturi, acoperă trunchiul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ucide ori că renunță la viața ei pentru mine. Nefericirea mea, cauzată de mine, ar fi o catastrofă individuală, și meritată. Dar nefericirea ei, provocată de mine, ar fi o crimă împotriva ei și o crimă împotriva fericirii, pentru că oamenii înfrumusețează ori urâțesc fericirea, și Adela e dintre acei care o înfrumusețează. Imposibil! Și e mai bine așa. Chiar dacă aș avea zece ani mai puțin. Tot ce se realizează se împuținează și se trivializează. Relațiile prietenești trivializează prietenia; ritualul - religia; poemul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cauzată de mine, ar fi o catastrofă individuală, și meritată. Dar nefericirea ei, provocată de mine, ar fi o crimă împotriva ei și o crimă împotriva fericirii, pentru că oamenii înfrumusețează ori urâțesc fericirea, și Adela e dintre acei care o înfrumusețează. Imposibil! Și e mai bine așa. Chiar dacă aș avea zece ani mai puțin. Tot ce se realizează se împuținează și se trivializează. Relațiile prietenești trivializează prietenia; ritualul - religia; poemul - poezia; creația - gândul lui Dumnezeu, și tot așa realitățile amorului trivializează
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
alt bolovan căzu. Din nou urlete, sânge, oase zdrobite. Valerius, Marcus și alți șapte-opt gladiatori alunecară în josul colinei, printre nori de praf, dincolo de locul liber dintre castrapila. Se strecurară printre alunii pe care Vitellius îi pusese la marginea pajiștii, ca să înfrumusețeze decorul, și se ascunseră acolo. Așteptau să vină oamenii lui Flamma, care se îndreptau în fugă spre colină, pe drumul îngust dintre tufișuri. Valerius își înfipse sabia la picioarele lui Flamma, care trecea repede prin fața lui, fără să bănuiască nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ființele minunate care suntem. Profesor, Constantin Petroșanu CATEDRA DE GEOGRAFIE Profesor, Marnela Hadarag Necoară Profesor, Constantin Grădinaru Motto: Natura este cel mai desăvârșit maestru ce de nenumărate secole lucrează pentru a îmbrăca pământul cu formele cele mai artistice, a-l înfrumuseța cu ornamente neînchipuite, tăind monumente nepieritoare”. (Gh Munteanu-Murgoci) Așa cum se sugearează aceste cuvinte, se lasă pătrunși de spiritul naturii și al creațiilor sale și elevii liceului nostru sub îndrumarea unui colectiv de cadre didactice format din prof. Constantin Grădinaru, prof.
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
de unde nu vrea nici să urce, nici să coboare. Fericirea lui a fi constă într-o strategie complet opusă, presupunând dorința fără margini de a urca către ceea ce este în mai mare măsură, de a ne îmbunătăți, de a ne înfrumuseța, știut fiind faptul că ascensiunea spirituală nu are limită. Deci, dincolo de comic și de celelalte ipostaze ale urâtului, depășirea și convertirea acestuia stă în răsucirea omului spre divinitate. Omul trebuie să combată răul cu binele, minciuna cu adevărul, așadar urâtul
Un urât frumos în societatea contemporană. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
culori pe o suprafață gumată care, prin umezire, poate fi aplicată pe orice obiect. Nu știu cine a inventat abțibildul, când și, mai ales, de ce. Se pare, totuși, că la originea acestui obiect a stat o firească dorință a omului de a Înfrumuseța, de a colora și Împestrița obiectele din jurul său. Pentru a ghici cam În ce epocă s-a produs această invenție (cucerire a spiritului, nu-i așa?) e suficient să ne gândim că un abțibild nu poate fi aplicat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
au apărut În număr mare. Așa s-a ajuns la una din puținele situații de neprotocronism românesc, o situație În care, deși obiectul există și e folosit, limba nu are termenul. Situația este jenantă pentru cei care doresc să-și “Înfrumusețeze“ Dacia, Trabantul sau Lada cu astfel de briz-briz-uri și nu-și găsesc cuvântul când cer cuiva să le facă rost de ele. De obicei ei spun: „Fă-mi și mie rost de niște d’alea care se lipesc pe mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
spaimele copiilor. Într-un târziu, când se liniștise, în timp ce se înfrupta din dulceața de cireșe amare cu care încerca s-o îmbuneze bunica, Viviana cugeta în sinea sa și hotărî că, de fapt, Ursu nu avea deloc pricepere să-și înfrumusețeze locuința. Prin urmare, nu avea să-i mai viziteze căsuța de acum înainte. Lecția de croitorie Așezate pe pajiștea din fața casei, trei fetițe jucau jocul culorilor: Într-o că-li ma ră es-te o cer-nea-lă, ce fel de cer-nea-lă ai
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]