2,071 matches
-
Mierck mă luă tare de la-nceput. — Cu ce drept ați mers la Uzină? lătră la mine. Nu-i răspunsei. — Ce căutați? Cazul este rezolvat, iar vinovații au plătit. — Așa se spune, e drept..., îi răspunsei, ceea ce avu darul să-l înfurie și mai tare. — Ce? Ce insinuați? — Nu insinuez nimic. Îmi fac meseria. Exact, faceți-vă meseria și lăsați în pace oamenii cinstiți. Dacă aud că mai puneți, nu contează cui, întrebări referitoare la acest dosar care a fost închis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
urmărindu-l pe Amory prin casă și adresându-i-se cu „Dorian“, prefăcându-se că-i Încurajează poftele destrăbălate și atenuând tendințele lui spre ennui. Când a introdus această comportare și la cantină, spre uluirea celorlalți comeseni, Amory s-a Înfuriat, s-a rușinat, iar după aceea n-a mai compus epigrame decât În fața lui D’Invilliers sau a unei binevenite oglinzi. Într-o zi, Tom și Amory au făcut o experiență: și-au recitat poeziile proprii și pe cele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care dă chix ne slăbește considerabil gașca. — Urăsc acest punct de vedere. — Sigur că poți Încerca o revenire, cu puțin efort. — Nu. Am isprăvit cu ideea de a fi o forță În viața colegiului. — Dar, Amory, pe cuvânt, ce mă Înfurie pe mine cel mai tare nu este faptul că nu vei fi președinte la Prince și În consiliul studenților, ci faptul că nu ți-ai dat osteneala să promovezi examenul. — Pe mine nu asta mă Înfurie, a răspuns Amory. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe cuvânt, ce mă Înfurie pe mine cel mai tare nu este faptul că nu vei fi președinte la Prince și În consiliul studenților, ci faptul că nu ți-ai dat osteneala să promovezi examenul. — Pe mine nu asta mă Înfurie, a răspuns Amory. Mă Înnebunește aspectul concret. Lenea mea a fost În perfectă armonie cu sistemul meu personal, dar de data asta m-a lăsat de căruță norocul. — Vrei să spui sistemul te-a lăsat de căruță. — Posibil. — Bine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vine și Gigi Trif de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste cu chestii legate de Gogol, treaba era ca și făcută. Degeaba mă strofoc eu, strig, înjur, ameninț, totul părea pierdut. Trif îi dădea înainte că trebuie cenzurat spectacolul. Beligan se înfurie și strigă: ― Măi Gigi, mi se rupe mie de ce spui tu acolo, treaba este că mie nu-mi place spectacolul. Merg către casă, abătut cum nu s-a mai pomenit. Aveam o carte în mână, ceva despre viața lui Gogol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
electric pătrunde în ele. Curentul a fost făcut de Hans însuși. Nu de bunul Dumnezeu. Doar ți‑a plăcut întotdeauna munca pe care o faci, îl dojenește mama. Există lucruri mai frumoase, iar eu chiar știu care‑s alea, se înfurie Hans. Și pentru asta a murit tatăl tău. Din partea mea n‑avea decât să nu moară, mă doare‑n cot (Hans). Gândește‑te ce‑ar fi, mamă, dacă ar mai fi încă o persoană aici, n‑ai mai avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vrea ca Sophie să‑l privească pe el cu atenție, nu pe Hans, și dă de pământ cu porția de înghețată care tocmai îi este adusă. Înainte de a călca în picioare înghețata colorată - fiindcă nu‑i place, iar când te înfurii banii nu contează - Sophie spune: te‑ai țicnit? Sophie, dacă vrei, îl pun pe Hans s‑o mănânce de pe jos cu lingurița. Azi te porți din nou ca un copil (Sophie). Îți arăt eu acuși cine ce mănâncă cu lingurița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de cerneală, ce se formase. De fiecare dată când o dezbrăcam, nu puteam să nu mă gândesc de ce tocmai eu, din toți bărbații cu care se culcase Akemi, a trebuit să fiu martorul unui proces atât de dezgustător și mă Înfuriam de fiecare dată. Probabil că toți bărbații dinaintea mea erau mulțumiți cu alunița naturală și cu cele două fire de păr, iar cei de după mine nu vor vedea decât acea pată roșcată, ca de cerneală. Doar eu cunoșteam Întreaga istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste creaturi nu există în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor zei nemulțumiți, ci doar o frecare între atomi incandescenți. Sterilitatea? în niciun caz o pedeapsă trimisă de vreo divinitate înfuriată de cine știe ce greșeală a nefericitei, ci o simplă disfuncție a atomilor, a canalelor fiziologice, o consistență inadecvată a substanțelor. Cerul? Gol de zei, dar plin de atomii care compun soarele, luna, aștrii, stelele... -10- îmblânzirea morții. Nimic nu se naște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
plecăm în misiune, am venit după materiale, spuse robotul Felix S 23. N-am! răspunse scurt nea Gică. — Hai, nea Gică, nu fi om, ce dracu! spuseră roboții. Dacă n-am, n-am! De unde să am dacă n-am? se înfurie nea Gică. — Lăsat la el, fost mult bolnav, se rugă de ei Șari-neni. — Avem delegație, nea Gică! spuse Felix S 23, fără să ia în seamă vorbele marțienei. Nu ne mai ține degeaba, ne grăbim. A dispărut „Veac Nou”. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
știi tu verbul „a pâlpâi”, că doar am fost programat la fel? — Am mai citit și eu, se rușină Stejeran 1. M-am programat în afara programului, singur. — Păi cine ți-a dat voie ție să te programezi singur, ai?! se înfurie Felix S 23. Și pe curentul cui? Ce vrei să demonstrezi cu asta? Că noi, care nu ne programăm singuri și suntem disciplinați, suntem mai proști? Asta vrei? — Vă rog să mă scuzați, tovarășe comandant, se bâlbâi Stejeran 1. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Iuliu Corodan, directorul centrului, zise Felix S 23, simțind că-și pierde răbdarea. Suntem echipajul navei spațiale „Bourul”, întors din misiune. Individul rămase cu gura căscată. — Ce centru? făcu el aiurit. Ce misiune? Despre ce vorbiți? — Cum ce centru? se-nfurie Felix S 23. Nu e aici Centrul de Cercetare și Centralizare Cosmică? — Aici! făcu individul. Aici e I.A.S Drăgănești! În clipa aceea, din biroul celălalt ieși un robot înalt, metalizat, sobru. — Ce s-a-ntâmplat? întrebă el. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
invitați! - De când ne oprește pe noi o invitație, Gicule? - Nici măcar nu aveți o ținută adecvată! Uitați-vă la voi cum arătați! Ca niște golani... - Ți se pare că n-am fi? Hai dă-te din calea noastră până nu mă înfurii și-mi șterg adidașii de tine! - Nu se poate, nu puteți intra! Fără să-i pese prea mult de gesticulările agitate ale celuilalt privind peste capul lui direct în ochii Mirunei, întinsă mâna și-l dete la o parte pășind
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364313_a_365642]
-
Da, da, negreșit! Au spus Bebe și Vali. Bunul Prinț a așteptat toată seara la geam. Nu i le-au adus. Atunci, Bunul Prinț și-a luat inima în dinți și a spus tatei și bunicului tot. Tata s-a înfuriat atât de tare, încât a plecat imediat acasă la Bebe. S-a întors după o jumătate de oră cu tablele. Dar vai!, cutia gălbuie de lemn era zgâriată și murdărită. Balamelele cutiei erau îndoite. Două puluri erau lipsă. Cum ai
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
odată și odată, f...i morții mă-sii și p-ai mă-tii! O să-i dau bani boului de avocat și nu-ți las nimic, curva dracu’, să te-nvăț minte! Să nu te uiți tu așa la mine...” se înfuria și mai rău Cartuș, privind-o cum se depărtează. A ieșit ultimul din sală, adus de spate, scotocindu-se prin buzunare după țigări. Coborând cele două-trei trepte din capătul holului, a ajuns direct în stradă și l-a căutat cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
să fie atât de arogantă... Trebuie să mă interesez. Mamă, cu ce ură mă privea! Parcă aș fi înjurat-o de mamă. Am jignit-o cu ceva? Nu, nu aveam cu ce... Ptiu, drace! E frumoasă, a dracului, când se înfurie... Ce-i al ei, e pus deoparte. Arată bine și pare mai tânără ca mine! Sper să mă înțeleg cu ea până la urmă. Culmea e că-mi place felul ei de a se manifesta. Nu se ascunde și asta va
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
pasul ușor, De o strâng în palme se preface în fum, Lasă în urmă doar miros de parfum Și se-adună toată într-un nor. Nu mușcă, nu latră, nu zgârâie De-ncerci să-i pui zgardă, mârâie, S-o-nfurii să nu te pună ispita Se preface-n scânteie dând cu copita. Femeia mea miroase a vară, În fiece zi în alt fel înflorește, Ba chiar într-o zi eu cred c-am zărit Femeia mea prefăcută în pește. Femeia
FEMEIA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361453_a_362782]
-
te topești de-atâta dor. CUCU : Mai bine povestește-mi ce ai făcut azi la serviciu. Te-am sunat toată dimineața și centralista mi-a spus de fiecare dată: Sunați mai târziu, sunați mai târziu. Că pân-la urmă m-am înfuriat și am întrebat-o: Da' Dumneavoastră până când stați acolo? DOAMNA CUCU: Te-nșeli Cuculeț. La noi nu se stă. Se lucrează. Și încă tare de tot. CUCU: Pe cine ai mai "lucrat", mamă? Nu vrei să te astâmperi? DOAMNA CUCU
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
atunci ceva de înghițit. - A fost multă hrană, așa-i? Nouă ne-ați lăsat copacii și lalelele. Cum să înghițim noi așa ceva? - Că parcă o fi rău pentru voi, ce au? Sunt bune și acestea. Atunci Cap de Pisică se înfurie și începu să miorlăie ca o pisică. Și toți balaurii care ajunseseră mai târziu se repeziră spre cei care veniseră înainte, ținându-i isonul. Primii veniți erau obosiți, sătui și deranjați de larma ce se auzea din burțile lor. Se
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
multe găști, îi dădeau mai mult o alură obraznică decât una curajoasă. Nu știe de unde răsărise. Probabil de la toaletă că mirosea a tutun. - Unde ai fost gagiule, ai avut întâlnire? - Întâlnire cu cine, cu muma pădurii? Spera să nu-l înfurie. - Ce-mi dai să nu te vărs lu' Văru? Văru' putea să fie pedagogul față de care totdeauna aveai ceva de ascuns, fie administratorul sau chiar directorul căminului, dacă avea norocul să-l întâlnească undeva prin curtea școlii. - Dă-mi bani
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
atinse. Ce mai vibrează domnulGigi!..Cum mai protestează și cum strigă-n fața micului ecran:huoo! hai sictir, bă! sau: așa, așa, gâtuiți-i, că sunt niște hoți! Și cum Gigi vede-n sticlă numai hoți, țipă, se agită, se înfurie, vrea să-i ajute pe mascați, să dea cu pumnul în moacele obraznice ale ticăloșilor, dar...n-o face. (Vreți să spargă ecranul?). Vă închipuiți ce s-ar întâmpla dacă domnulGigi ar dormi neîntors și ar pierde jurnalul? Intuiți catastrofa
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
vorbea rațional. -Cum era îmbrăcat? -Cu halat și papuci. Ne-a întrebat despre colegii din redacție...La un moment dat însă intră în cameră un bolnav și începu să-i scuture la ureche o cutie cu chibrituri. Eminescu s-a înfuriat și a fugit după el să-l bată. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au despărțit. A trebuit să-i puie în cămașa de forță...Noi am plecat de-acolo plângând.” 9. La România Liberă „După ce Eminescu a fost
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
și tatăl ei s-a arătat în mai multe rânduri nemulțumit că i se trimite prea puțină mâncare. Mama vitregă spunând că îi trimite destulă mâncare, tatăl ei a pândit sosirea fetei și văzând cum împarte celor sărmani, s-a înfuriat afară din cale și scoțând barda pe care o purta la brâu, azvârlind-o spre ea, a lovit-o la un picior din care a curs mult sânge iar ea și-a dat în felul acesta sufletul în mâna lui
SF.MC. FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363312_a_364641]
-
crezi? -Eu cred că nu trebuie să mai spui la cineva despre bazaconiile astea. Că te faci de râs. -Ba, tu te-ai făcut de râs, că n-ai știut cum arată praful de stele. -Hai în casă! s-a înfuriat domnul Ștefănescu. Că înghețăm aici ca doi proști. *** -sfârșit- Referință Bibliografică: NUIAUA FERMECATĂ-ultimul episod / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
Deodată șerpi țâșnesc din gura satanei. - Nu fugiți! - porunci căpitanul. Îngerii sunt cu noi, iar Dumnezeu este deasupra noastră, pretutindeni și oricând. El este stăpânul nostru! Întoarce-te drace la talpa iadului tău! Urlete sinistre sfâșiară liniștea pădurii. Necuratul se înfurie de îndrăzneala omului și se ridică amenințător deasupra lor. - Dispari, Satana, în unghierele tale întunecate, în locuri neumblate sau blestemate. Du-te la vrăjitoarele tale care te slugăresc, ia-le sufletul și pârjolește-l în focul iadului tău, hrănește-le
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]