1,615 matches
-
al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > OGLINDĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Mă știe din copilărie... Și de atunci mă-ngână oglindă nebună, desenându-mi chipul, măsurându-mi timpul... * Iată, dintrodată oglinda-mi arată altu-n locul meu - de n-aș fi chiar eu... * Oglindă, oglindă, unealtă de-osândă, vine de-acum timpul să îmi ascunzi chipul... * Și...adu-ți aminte de
OGLINDA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362047_a_363376]
-
copii - leagănul din grădină arde în sobă Locul II - 23 puncte Textul nr. 20 - Ioan Marinescu-Puiu ceasornicarul - toată viața lui la schimb pe ceasul morții Locul III - 21 puncte Textul nr. 37 - Cezar F. Ciobică primii fulgi de nea - cerșetorul îngână un vals vienez Mențiuni Textul nr. 9 - 20 puncte - Sorin Micuțiu un brad părăsit - cerșetorii caută bomboane de pom Textul nr. 18 - 17 puncte - Genovel-Florentin Frățilă noapte senină - luna stă atârnată de o macara Textul nr. 6 - 16 puncte - Vasile
REZULTATELE CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL 217 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362112_a_363441]
-
Și mă culcam ades lângă isvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetișor: Un freamăt lintrecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. M.Eminescu Analizând opera eminesciană, vrând nevrând, ajungem la ( auto) biografia literară- admițând ideea că Eminescu oscila între real și legal, între părinte și proprietar al operei- pe care literatura clasică îl recunoaște, admitem, în mod
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
-n trombă deocheată Și, nefiindu-le-ndeajuns, mă și despoaie Și de cămașa-mi ce cu greu mi-o țin curată. Mai văd pe lângă mine și-alți trudiți, Ce-și târșâiesc destinul cadențat, Unii recită Dante, alții imploră sfinți, Și îngânăm cu toții un românesc oftat. S-a-ntors valoarea veacului cu susu-n jos, Ni s-au tot cocoțat lichelele pe umeri, Ei fluturându-și fracul, noi mirosind un os, Și-atâta sunt de mulți, că nici un poți să-i numeri! Așa îmi plânge
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
va sufla de jale din dorul ce l-am scris acum! Multe veacuri se vor scurge în ropotul de izvoare, până la Tine ajunge dor din ultima scrisoare! Mă voi întoarce-n țărână, odată cu praf de stele. S-aud izvor cum îngână dor din dorințe eterne. 16.01/2015 © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Pe rază de Luceafăr / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PE RAZĂ DE LUCEAFĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366031_a_367360]
-
spre o sală de sport. Păcat pentru ei și mare păcat pentru părinții și dascălii lor. M-am îndepărtat cu sentimentul că l-am lăsat acolo, singur și trist pe cel căruia toată viața mea nu am încetat să-i îngân temerile... „De ce nu m-aș legăna/ dacă trece vremea mea...” Lacrimile mele... În ajunul zilei sale de naștere, seara, l-am urmărit cu profundă emoție și admirație pe acelaș demn și mare Român, actorul Dorel Vișan, recitând superb din lirica
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
Chiar de nu mai sunt stăpân În nefericita-mi țară Tăvălită în ocară Înăuntru și afară, Jefuită, dezmembrată, Mărunțită, demontată Și vândută la bucată... Mândru sunt că sunt român, Dar de spaimă scuip în sân, Bat în lemn, mă rog, îngân Bocete de tristă teamă Că vom trece pe la vamă Fiu cu fiu, mamă cu mamă, Și-n exod de grea răscruce Ne vom risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
în urma comenzilor primite. Covaci este pizdos. Cel mai probabil, termenul nu poate fi decât sinonim cu expresia „milităros”, în cadrul oricărei cazarme sau pe orice teren de instrucție. Execută ordinele militare de parcă s-ar fi născut soldat. După fiecare reușită îi îngâna pe gradați: ” fapt ce îi amuză pe cei din urmă. Îl disprețuiește pe Bert. Acest dispreț îl consumă lăuntric; Bert este enervant de indiferent ca și cum nu ar fi unul dintre cei care fac viața amară întregului pluton. Privindu-l trage
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
Vom face ce-am văzut cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veti fi La a doua tinerețe în 2000” De parcă ar putea fi auzit, învățătorul îngână: „Nu copii, nu vă așternem la drum ceea ce credeți voi, eroi nu suntem nici pe departe, vă veți convinge singuri, vă va fi chiar rușine cu noi atunci când se va întâmpla asta și cu atât mai mult veți fi hotărâți
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
iei. - Vă mulțumesc domn profesor, vă mulțumesc din suflet ! La niciunul din următoarele seminarii nu chiulește ci doar pleacă pur și simplu. Are grijă ca, de fiecare dată, să-l întâlnenească și să-l salute cu respect pe profesor care îngâna : - Știu, te duci la bere !... - Nu mergeți și dumneavoastră ? îndrăznește, în cele din urmă, să-l întrebe. - Nu, eu nu mai pot să beau. Ai grijă să nu ți se întâmple la fel ! - Bine domn profesor ! În realitate trișează. În loc să
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CĂTÂND A BATE .. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1759 din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-astă viață nu-i firesc Prin a ei pleva s-o îngâni, Ci orice clipă de “trăiesc Și de gând bun să o aduni! Într-o viață de nu-i ‘iubesc Ca asprimea ei s-o mângâi, Pentru ce banul să-l slujesc, De cu el nici nu mă mântui? Din viață
CĂTÂND A BATE .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365533_a_366862]
-
el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă cu tradiția familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
un sfârșit iar uneori, știind din capul locului aceasta, cred că nici nu mai găsești sensul începutului! Nici această remarcă - făcută de Albert - nu a avut efect asupra stării Ericăi. Înțelegea prea bine cele spuse dar, ca pentru sine, a îngânat: - Dacă ar depinde numai de mine, ar dura până la sfârșitul sfârșitului! - Am nevoie de puțin timp pentru a mă convinge... - Îl vei avea, dar acum privește acest incredibil apus de soare! Am senzația că soarele ține cu orice preț să
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
cuvinte cu-n vis rătăcit, Rămas preludiu unei ultime simfonii, Furate din adâncul sublimei armonii. Aș vrea să ne-amintim iubite, de-amândoi Când vibrare vom fi prin iarbă și prin ploi În inima luminii desfăcuți în culori Ne-om îngână cu stelele sub cer de alți zori, Acolo unde timpul clipele-și adună, Hic et nunc, cântec să fim pe-o singură strună. Referință Bibliografică: Aș vrea, iubite / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14
AŞ VREA, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365208_a_366537]
-
prin versuri stângace , încă nescrise, la răscolită noastră margine de mare . Acum plajă-i pustie, nu mai e soare, doar scoici au rămas pline de sare, vântul ce bate, îți trimite chemare , numele îți rostesc spre înalta zare. Pescăruși mă îngână cu strigăte câinii în pustiu latră, se ceartă în urlete, Grîul de afară mă învăluie, luna e ascunsă în norii ce dăinuie. Nimeni pe aici, doar valuri puzderie, vântul ce bate mereu mă și sperie. Eu ncă mai sper să
UNDE EŞTI TU ? de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365220_a_366549]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului COPILA ROMÂNĂ III Ah, a fi acum română, Este mândru, e ceresc, Dorul nației mă-ngână, O iubesc, o prețuiesc. Și când nația-mi străbună, Zace bolnavă în pat, Și dușmanii îi cântă-n strună, Cântec jalnic întristat. Eu atunci cu mângâiere, Mă închin pe al ei sân, Și-i leg rana cruntă, mare, Că-s
COPILA ROMÂNĂ AUTOR NECUNOSCUT II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364812_a_366141]
-
vânt păcătos ne-a întețit suferința. Acum e bine. Curând vom ajunge acasă. Bucureștiul este aproape. Mașina noastră pornește. Prinde viteză și din nou imaginile par să alerge în sensul invers al deplasării noastre. Un tors odihnitor al motorului se îngână cu versurile poetului nostru, care s-a împărțit între Ploieștiul lui drag și inimile cititorilor săi: ,,Doar bocitoarele mai plâng Pe-un mal de iederă surpat Și-n îngerii care-au plecat Azvârl cu florile pe rând” Cati Urucu 26
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipul și simt pe buze un zâmbet ca o sărutare a unui gând de zi care-mi șoptește: „hai, trezește-te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
tristă și palidă ca luna;nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat,umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc,și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc...De departe se-aude-un corn care anunță dimineațași-o briză îngână un cântec de iubire și de dornorul ia chipul unui înger,îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipulși simt pe buze un zâmbet ca o sărutarea unui gând de zi care-mi șoptește: „hai, trezește-te”!... XXIV. VASILICA ILIE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Iarna să-nflorească zăpadă și să-mi împodobească pomi în ogradă. Să-și scuture ramuri de al norilor scrum pe Moș Crăciun, când pe sub ei își făcea drum. Așteptam Iarna cu țurțuri la streașină, să ascult vântul cum o harpă îngână, când urca zănatec, scară de solfegiu. Natura moartă să își plimbe cortegiu. În orice iarnă așteptam pe Moș Crăciun și repetam o poezie, ca să-i spun. O păpușică de mi-ar fi dat din sac plin, nu mi se mai
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
Bach sau Beethoven și câți ascultă Madonna sau manele? Cât despre ceea ce scriu eu, ce să zic? Poate că tocmai profunzimea, filozofia ascunsă în fiecare rând, sperie și alungă cititorul care vrea spectacol simplu, vers pe care să-l citească îngânând cuvintele: lip-tip-rip, nic-bit-sit....și apoi să le uite ca și când nici nu ar fi existat. Poate că asta-i menirea cuvântului scris. Poate că doar cuvintele pe care ni le putem aduce aminte oricând, au adevărată valoare. Am planuri de viitor
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
anul cel nou nu doar mai bogați și mai fericiți, ci și mai deștepți. Asistați de comisia special întrunită, copiii unui colegiu din Madrid extrag din urnă bilelele cu numerele câștigătoare și, arătându-le publicului, citesc ce scrie pe ele, îngânând un cântecel. După fiecare număr extras, alt copil se dedică extragerii dintr-o urnă separată a unei bile secunde. Este cea pe care stă scris cât de mare este premiul atribuit numărului anterior menționat. Așa se face că te poți
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipul și simt pe buze un zâmbet ca o sărutare a unui gând de zi care-mi șoptește: „hai, trezește-te
VIS DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366111_a_367440]