1,318 matches
-
fragmentul și mi se pare grozav. Cam pe aici se învârt lucrurile”). Pe de altă parte, scriindu-i lui Alex Barris la 16 aprilie 1949, cu câteva luni înainte de apariția cărții, pare să se stabilizeze într-o poziție mult mai îngăduitoare: nu exclude ca The Little Sister să fie cartea lui cea mai bună. În bine cunoscutul său stil retractil-relativizator, nu uită însă să adauge: Dar n-am să egalez niciodată Somnul de veci și Adio, frumoasa mea în ceea ce privește complexitatea intrigii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unei înzestrări exercitate în întregul trecut al unei vechi culturi rurale, ajunsă acum să se depășească pe sine. Poporul întreg a devenit artist individual în Creangă. TUDOR VIANU Creangă râde din toată inima, dar dintr-o inimă bună, largă și îngăduitoare, râde de semeni, de ființe care îi seamănă lui însuși și râde de sine, cum ar râde de oricare altul. „Satira” lui dezvăluie condiția omului, de care nu omul e vinovat, fiind de aceea demn de iubit și de salvat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
catolicilor. Dimpotrivă, a insistat că, odată cu emiterea acestei legi, cei care nu vor să semneze documentul să nu fie torturați sau uciși, ci să li se ceară să părăsească țara. De asemenea, s-a dovedit a fi mai mult decat îngăduitor cu mirenii catolici care au semnat jurământul și a tolerat catolicismul și cryptocatolicismul chiar și la curtea regală. Crypto-catolicii erau persoanele care trecuseră la protestantism pentru a nu-și pierde viață sau bunurile, dar care în realitate erau catolici. Henri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
originea Întunericului și a Materiei primordiale (gnosticii). Observăm iarăși, nu fără oarecare surpriză, că, Între ortodocșii și gnosticii aparent speculativi, cei dintîi iau mai puțin În serios Geneza, iar cei din urmă țin seama de litera ei. Ortodocșii sînt mai Îngăduitori, deoarece ei utilizează Vechiul Testament ca pe o vastă alegorie pentru a-și susține teza că Isus Cristos este Fiul Dumnezeului din Vechiul Testament. O alegorie În plus ori În minus nu contează prea mult. Dimpotrivă, gnosticii nu contestă adevărul conținut În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comunități. Dacă există o tiranie masculină, documentele ne dezvăluie și o tiranie feminină. Ceea ce-i supără cel mai tare pe soți este ci că lea la. „Iute la fire și spornică la limbă“, soția vorbește și comentează orice, nu este îngăduitoare, nu se mulțumește cu nimic, răs pun de atunci când ar trebui să fie supusă, se răzvrătește atunci când ar trebui să se arate cu blân de țe. O a doua nemulțumire o constituie micile furtișaguri săvârșite uneori pentru a se hrăni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată de trei juni curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin inel”); iar al treilea îi cere cununița, formă alegorică a nuntirii. Așa este ilustrată comunitatea respectivă de motive, urmărite de Petru Caraman în mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
propune o panoramă a criticii contemporane dintr-un unghi personal și relevă un bovarism clasicizant, care pornește de la o ironică relativizare a criteriilor. E o carte interesantă prin atmosferă, unde autorul discută metodele critice ale confraților, arătându-se mult prea îngăduitor cu unii și necruțător cu alții. Opțiunea pentru valorile clasicismului și ale filosofiei se afirmă în Orfeu, bucuria cunoașterii (1976), un elogiu dedicat Eladei, pusă sub semnul unui Orfeu univoc, un Orfeu ce refuză vanitatea gândirii. Prozatorul revine, acompaniat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
trece gazetarul este una deformată până la caricaturizare, grotescă. Sandu Gore o privește cu ironie, încercând să se distanțeze de ea, dar, adevărat don juan local, amator de legături amoroase cu vedetele feminine ale nomenclaturii, se adaptează totuși, ba chiar suportă îngăduitor penibile povești cu „militanți comuniști, idealiști”. În ultima parte a cărții, tonul ironic, degajat al naratorului se convertește într-unul reflexiv, ca să dezvăluie, în spatele mascaradei la care asistase, o crimă odioasă, în care sunt implicate, mai mult sau mai puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
o mărturie a neputinței de a ne transmite "în direct" o stare sensibilă a lumii. Van Gogh: "E interesant să-l auzi pe Zola vorbind despre artă; la fel de interesant, de pildă, ca un peisaj pictat de un portretist". E foarte îngăduitor Van Gogh, iar Zola este scriitor. Pentru a atinge, dincolo de raționamente și filiații, regatul mereu secret și fugitiv al emoției vizuale, scriitorul este totuși mai bine plasat decât teoreticianul. Fără îndoială, fiindcă primul cultivă metafora (sau arta de a transporta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cotidiană, surprinsă în aspectele ei comice, cu o vădită intenție satirică. Personajul ridiculizat este, de obicei, pus în situația de a-și dezvălui defectele fizice sau morale, comportamentul, de natură să îl caracterizeze, fiind acela care generează comicul. De la ironia îngăduitoare și inofensivă până la sarcasm, se parcurge o gamă de nuanțe care cresc treptat în intensitate. De obicei simplă, cu un stil lipsit de podoabe, s. are efect în cazul în care este relatată de un povestitor talentat, înzestrat cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
autoritate dură permanent, copiii trăiesc cu teamă, suferă, ei putând în viitor să se manifeste cu aceeași răceală și duritate în mediul social. Alți părinți greșesc în educarea copilului prin schimbarea frecventă a atitudinii, fiind când prea severi, când prea îngăduitori. Astfel copilul va deveni nehotărât, nelămurit cu privire la ce e bine și ce e rău, cu o comportare oscilantă. Lipsa de interes, de supraveghere față de ceea ce face, ce gândește copilul este de asemenea o mare greșeală educativă, care va duce la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
Îl chemi afară pe colegul răutăcios și îl cerți pentru fapta făcută; c) Îi vorbești în prezența celorlalți spunând că asemenea fapte sunt nepotrivite și nu vor fi acceptate în clasa voastră; d) Îți sfătuiești colegul să fie bun și îngăduitor cu toți colegii. 6. Te afli în recreația mare și încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe un alt coleg care i-a pus piedică pe hol, riscând astfel să-i fractureze brațul. Ce faci? a) Îi spui
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fără "cei 6 (7) ani de acasă" întâmpină dificultăți la școală. Copilul stă la școală circa 6 ore/ zi, iar restul timpului îl petrece în familie. Copilul capătă încredere în sine dacă părinții îl încurajează, îl controlează, sunt exigenți și îngăduitori cu măsură. Are mai mari șanse de reușită copilul din familia cu locuință decentă, cu toate condițiile prielnice învățării. Familia sănătoasă moral este benefică pentru reușita comportamentală a copilului 428. Contează legătura familiei cu școala, impactul părinților cu nivel de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
înghețat al morții! Chipuri de lut, torturate în durata timpului și în carceră spațiului! Trăind în cercul vostru strimt, Norocul vă petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece. Nu ni se spune aici de un zâmbet îngăduitor sau ironic, dar îl simțim în toată supranaturala lui putere, arcuindu se peste condiția mizeriei noastre pământești. Pe buzele Sfântului Ioan Botezătorul pe buzele prințului Mîșkin sau pe buzele Luceafărului, e același zâmbet care fulgeră distanța dintre cer și pământ
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar îl simțim în toată supranaturala lui putere, arcuindu se peste condiția mizeriei noastre pământești. Pe buzele Sfântului Ioan Botezătorul pe buzele prințului Mîșkin sau pe buzele Luceafărului, e același zâmbet care fulgeră distanța dintre cer și pământ; ironic sau îngăduitor pentru noi, dar revelator al unei ordini superioare de existență, către care suie nostalgia ridicată din tragica noastră experiență omenească. PROFETISMUL ARTEI Natura plăsmuirilor geniale implică neapărat o viziune care dezmărginește de condiția timpului și a spațiului. Pentru capodoperele vrednice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să aibă semnificația instituționalizării unui curent politic, fără de care partidul rezultat nu-și poate îndeplini rolul său constituțional [...] de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Chiar autorii sesizării apreciază că prevederile legii anterioare "erau prea îngăduitoare, rezultând o veritabilă inflație de subiecte asociative politice". Se consideră însă că "fenomenul devalorizării partidelor" nu ar trebui contracarat prin condiția de reprezentativitate prevăzută, ci prin "pragul electoral". Nici aceste argumente nu privesc legitimitatea constituțională a prevederii atacate, ci disputa
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
1937) ș.a. Literatul va reveni însă ca memorialist și eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul, plimbările singuratice, primii fiori ai dragostei, deniile, vilegiatura la Slănic, Bucureștiul tramvaielor cu cai, mai toate paginile amintind proza lui Duiliu Zamfirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
prin calitatea gândirii și a expresiei, prin bogăția și precizia imaginilor”1- În toate acestea fiind vizibilă pecetea autorului. Simmias stăruie de la Început asupra faptului că Socrate, deși respingea ca pe niște imposturi mărturiile despre viziuni, Îi privea cu ochi Îngăduitori pe aceia care susțineau că ar fi auzit un glas. În cazul particular al daimonion-ului lui Socrate, e vorba mai curând de Înțelegerea unui cuvânt (noesis logou) decât de percepția reală a unei voci (phones aisthesis). Exemplul vocii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
îndemnul lui Daniel Corbu privitor la alegerea între Pelican sau Babiță, aș zice că, în spirit postmodernist, n-ar trebui să neglijăm nici formele tradiționaliste. Dar pentru o distanțare "pragmatică" va trebui, probabil, să gândim sub spectrul altui concept, mai îngăduitor, care în nici un caz nu poate fi post-postmodernismul, cum au propus unii, pentru că nu poate fi vorba de nici un post-, ci, mai degrabă, de trans-. Fiindcă problema cheie care a declanșat marea sofistică în jurul postmodernității este transcendența, care trimite atât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mamei sale, ale cărei priviri rămâneau inexplicabil pierdute în cu totul altă direcție, furate de clovnul nătâng, rostogolindu-se în tumbe caraghioase și hohote stridente, după isprava-i gustată inegal de public. Le smulsese furios de pe flanela moale și prea îngăduitoare a fustei ei, în care își afundase apoi fața pentru tot restul spectacolului, strângând-o din răsputeri în brațele lui scurte și cu atât mai posesive cu cât nu o puteau defel cuprinde pe de-a întregul. Între palmele sale
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la auzul unui ușor agasat "noi n-avem nevoie de nimic" din partea lor! Ah, să-i fi văzut atunci pe domnii cei spilcuiți holbându-se și fâstâcindu-se, trăgând zadarnic în piept aerul sterp în căutarea unei replici salvatoare, în vreme ce, îngăduitoare și fără ranchiună, gazdele le-ar fi umplut din nou paharele! Cineva mai nerăbdător de prin vecini deschise larg ușa cortului și, oprit în prag în vreme ce căuta noima priveliștii descoperite, fluieră câteva măsuri dintr-un cântec binecunoscut gazdelor, ce le
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins de redutabila lor împunsătură: Nu în felul vostru, nobilă Pasife. Noi, bărbații atenieni, sărim în primul rând cu gândul, și nu din fața, ci în fruntea a ceea ce gonește spăimântos către noi. Întruchipăm în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu atât mai puțin s-o facă măiastru. Îndărătul lacrimilor, femeia era resemnată cu ideea că, într-un fel, bărbatul trebuie încurajat să-și cultive suveranitatea, deși cu riscul ca, în final, tocmai rezultatul acestei îngăduințe să fie întors împotriva îngăduitoarei, sau mai bine zis a dependenței lui de ea. Arma seducției o făcea să se simtă suficient de în siguranță și de privilegiată pentru a cocheta cu responsabilitățile formative, pe care portul ei le implica. Emasculării de gust plebeian, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i vorbă, dar mă exasperează lipsa noastră de antidot împotriva-i și ifosele nobiliare ce ne dezarmează aprioric. Ce naiba! Justiția e un dar pe care trebuie să-ți deranjezi puțin conștiința pentru a-l primi cum se cuvine. Suntem toți îngăduitori ca Dumnezeu, suntem toți victime, suntem toți vinovați: nu sunt formulele astea simpliste tot atâtea încercări de a îneca în tumultul mulțimii glasuri mai exigente și scrupuloase, pentru care bănuielile reprezintă organul de pipăit necunoscutul? Cenzura gândirii dizidente ca preț
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
asta destui alți nomazi, care din aproape în aproape îl îndrumară înspre personajul căutat, deloc lipsit de faimă printre ei. Ocupau imobile insalubre, parțial sau total părăsite, de prin centrul istoric al orășelului și trăiau mai mult de pe urma turiștilor numeroși. Îngăduitori, francezii îi lăsau să se amestece printre alții din categoria gens du voyage - bine reprezentată prin partea locului din cauza climatului clement. Cu forfota lor de colo-colo, tot la o formă de nomadism aspirau și turiștii pe perioada cât își puteau
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]