1,019 matches
-
numai din veacul al XIX-lea. Este un scriitor foarte de seamă, poate unul din cei mai de seamă prozatori patrioți cu neamul nostru, al cărui nume nu-i cunoscut în chip sigur și care a scris vestitul Cuvânt de îngropare a lui Ștefan cel Mare, cam pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Kogălniceanu, care cel dintâi a publicat 4 pe la 1860 parte din scrierile acestui anonim, zice despre acel necrolog că este „un cap d’operă de elocvenție și singurul
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
minerale în "De natura fossilium", "De veteribus et novis metallis". Agricola are (cel puțin) șase copii din două căsătorii. Moare la data de 21 noiembrie 1555 la Chemnitz. Saxonia aflându-se în perioada de după "Reformație", conducerea protestantă a orașului refuză îngroparea lui, a unui catolic în cimitirul comunității din Chemnitz, astfel că Agricola va fi înmormântat în curtea bisericii din Zeitz.
Georgius Agricola () [Corola-website/Science/305023_a_306352]
-
Opțiunea testamentară a păstorului pentru "îngroparea la stână" (“Numai eu când oi muri / Pă mine ca să mă-ngroape / Din strunguța oilor...” - Desești, 1920; vs. “Să spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi / Să fiu tot cu voi
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
vântului, / Unde în veci soare nu-i. / Și în loc să fii în sat, / Fârtații te-au îngropat / În strunguța oilor, / În bătaia ploilor” Moartea păstorului Mihai - fiind o certitudine - nu suportă un plan virtual; aceasta reflectă cu fidelitate o realitate incontestabilă: îngroparea la stână. Secvența corespondentă din versiunea-baladă dă naștere, cu adevărat, unei anomalii, ieșind din tiparele autenticului; dorința lui testamentară de-a fi îngropat “în strunga de oi” generează implicit un conflict de interese. O altă speță notabilă este cuprinsă în
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
un eveniment real, deja petrecut. Balada a fost culeasă și publicată de folcloristul Tit Bud (1908) și aparține în exclusivitate spațiului și eposului maramureșean. Ideea centrală este aceiași: moartea reală, accidentală, a unui păstor aflat cu oile în munți și îngroparea lui, după datină, în același perimetru. Și cu aceasta ne îndepărtăm definitiv de o altă ipoteză construită în jurul acestei secvețe, respectiv “înmormântarea în spațiul familial”, caracteristică unui stadiu îndepărtat al evoluției societății umane. Într-o zi de marți, stâna unui
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
înlocuit cu cel de acum din țiglă și tablă pentru turn. Aceste modificări survenite determină aspectul de azi al acoperișului. Locuitorii satului Totoreni ocupă partea stângă a bisericii iar cei din Băleni partea din dreapta. Același algoritm se folosește și la îngroparea morților în cimitir. are planul dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Lungimea bisericii este de aproximativ 1100 cm. Particularitatea bisericii este prispa de pe latura sudică ce se întinde pe toată lungimea naosului de aproximativ 525 cm. "Perindelele
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
„Îngropat de viu” (în ) este o povestire de groază a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată inițial la 31 iulie 1844 în cotidianul "The Philadelphia Dollar Newspaper" din Philadelphia. Ea se referă la tema îngropării de vii a oamenilor. Teama de a fi îngropat de viu era un lucru obișnuit în acea perioadă și Poe a profitat de interesul publicului. Povestirea a fost adaptată pentru film. În „Îngropat de viu”, naratorul nedenumit descrie la persoana
Îngropat de viu (povestire) () [Corola-website/Science/325704_a_327033]
-
ce înseamnă moarte, explicația diavolului o face să fie primul om ce plânge moartea unui om. După ce Cain l-a ucis pe Abel, fratele său, din gelozie, a fost gonit de Dumnezeu. Pentru Dumnezeu uciderea a fost un păcat și îngroparea dovada neresponsabilității. În varianta islamică, Dumnezeu l-a acuzat pe Cain, dovedindu-i ca auzea glasul sângelui lui Abel. Sângele este scris la plural, semnificând uciderea mai multor oameni, deoarece dacă ucizi un om, îi ucizi toți urmașii care urmau
Cain () [Corola-website/Science/301512_a_302841]
-
o cerere de oxigen în coloana de apă, rezultând în ape cu deficit de oxigen. Alt efect secundar este crearea de explozii algale dăunătoare prin introducerea de sedimente în coloana de apă. Activitatea traulelor afectează direct coralii prin rupere sau îngropare în sedimente. Traulere pelagice, de la mijlocul coloanei de apă, afectează mai puțin decăt cele de fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al UN a raportat în 2006 că 95
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
clopotnița, au fost zugrăviți pereții interiori ai bisericii, s-a reconstruit zidul din jurul bisericii în 1677 și a fost construită o cișmea în zidul de incintă dinspre poarta cea mare a curții domnești. De asemenea, a construit o gropniță pentru îngroparea sa. Specialiștii presupun că tot atunci a fost demolat peretele despărțitor dintre pronaos și naos și înlocuit cu două coloane care susțin trei arcade. Tot Antonie Ruset a dăruit bisericii două sfeșnice mari de bronz și mai multe vase liturgice
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
de 300 000 de oameni. În curând, este clar că francii sunt cei care vor pierde lupta. La sfatul arhiepiscopului Turpin, Roland sună din corn, dar nu pentru a chema trupe în ajutor, ci sperând la revenirea lui Carol pentru îngroparea trupurilor răpuse și pentru răzbunarea firească. Roland sună din corn atât de tare, încât îi plesnește tâmpla și îi curge sânge din gură. Când bătălia era pe sfârșite, Roland îi retează cu spada mâna dreaptă lui Marsilion. Acesta fuge de la
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
Aceasta constă în coborârea candidatului pe spate în apă în timp ce botezătorul (un pastor) invocă formula trinitară din Matei 28:19 sau alte cuvinte legate de o mărturisire de credință. Această modalitate este preferată mai ales pentru imaginea paralelă a morții, îngropării și învierii lui Isus. Recunoașterea botezului prin alte modalități sau în cadrul altor grupări creștine variază. Bisericile baptiste recunosc doar botezul prin scufundare ca valid. Unele biserici baptiste vor recunoaște botezul la vârstă adultă, dar în alte biserici creștine, în timp ce altele
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
flexul. Ion Iancovescu a jucat în următoarele filme: Filmul "Culesul viilor" a fost un film documentar artistic/publicitar, în care se făcea reclamă pentru firma "Dealul Zorilor" din Valea Călugărească. Filmul prezenta procesul de producție al vinului, din toamnă, cu îngroparea viței, până anul următor, la culesul viilor. Filmul "Țigăncușa de la iatac" are la bază un scenariu de Victor Beldiman, după o nuvelă de Radu Rosseti. Protagoniști: Dorina Heller, Elvira Popescu, Ion Iancovescu. Filmul este pierdut astăzi. Filmul sonor "Parada Paramount
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]
-
au demonstrat în acest sens că nici armata de teracotă nu era de ajuns. În apropierea movilei funerare a împăratului s-au găsit armuri goale făcute din piatră, fără războinici de teracotă care să le fi purtat. Se presupune că îngroparea acestor seturi de armură din piatră poate avea legătură cu credințele legate de spiritele soldaților morți care au suferit decese violente, ale căror trupuri au fost spulberate și nu au putut avea parte de ritualuri corespunzătoare de îngropăciune. În concepția
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
epocii pietrei indică anumite ritualuri și credințe ale oamenilor de atunci. Se crede acum că activitățile epocii pietrei cuprindeau mai mult decât necesitățile imediate de procurare a hranei și găsirea unui adăpost. Erau practicate ritualuri specifice legate de moarte și îngropare, deși difereau, în mod sigur, în stil și execuție între culturi. Mai multe situri din epoca pietrei din diferite părți ale lumii prezintă urme de dans și de ritualuri de inițiere. Antropologii au folosit mai multe triburi pentru a studia
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
că să se supună papei Eugeniu, și cu împăratul german Frederic III. În 1449, ultimii participanți la conciliu sunt alungați de la Basel și Laussane, și se supun noului papa Nicolae al V-lea, ceea ce semnifică victoria papalității asupra conciliilor și îngroparea tratativelor de reforma a bisericii din interior. Și din nou, biserica nu putea răspunde nevoilor credincioșilor.
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
mai cunoscuți fiind; macasarii și bugii care trăiesc în sud-vest, din ambele popoare provin pirații temuți, care fac atât de nesigură regiunea pentru navele comerciale. In regiunea centrală de platou trăiește poporul, minasha, monado și toraia, a căror ceremonia de îngropare a morților este o atracție turistică. Religiile ordonate după pondere: sunt musulmanii într-o majoritate de 80 %, creștini sunt într-un procent de 19 %, din care 2 % sunt catolici. In afară de regiunile de munte islamul, care există din secolul XV
Sulawesi () [Corola-website/Science/311391_a_312720]
-
observase de la fereastra cea mai estică de la etajul al doilea, privind spre sud, spre Minster. El este îngropat alături de bunicii săi, părinții, fratele și nepotul în curtea bisericii din , North Yorkshire. În prezent, singura piatră care marchează locurile lor de îngropare spune "Bolta Goodricke." la este numit după Goodricke. Există, de asemenea, o sculptură modernă numită "Algol" pe terenul acesteia. Asteroidul este numit pentru John Goodricke. Universitatea din York are un Colegiu Goodricke numit după John Goodricke. În 2012, o organizație
John Goodricke () [Corola-website/Science/337283_a_338612]
-
spăimântat oștirile îngerești, Plecăciunea Ta cea multă preamărind. 2. Dar cum mori, Viață, Și cum șezi în mormânt ? Și împărăția morții Tu o zdrobești Și pe morții cei din iad îi înviezi ? 3. Te mărim pe Tine, Iisuse Doamne, Și-ngroparea îți cinstim și patimile, Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit. 4.Cel ce-ai pus pământul Cu măsuri, Hristoase, Astăzi șezi în mic mormânt, Ziditorule, Și din gropi, pe cei ce-au murit înviezi. 5. Iisuse al meu, Împărat
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
luminii Tale fulgere orbind ? 11. Dulcea mea lumină Și mântuitoare, Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ? O, răbdare de nespus și negrăit ! 12. Nici lumea de duhuri Nu pricepe, Doamne, Nici mulțimea făr’ de trup poate povesti Taina îngropării Tale, neștiind. 13. O, minuni străine ! O, ce lucruri nouă ! Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort, Îngropat de mâinile lui Iosif. 14. În mormânt ai apus, Dar de-al Tatălui sân Nicicum nu Te-ai despărțit, Hristoase
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
viezi cu ea. 44. Răstignit pe cruce, Ai chemat pe oameni, Iar curată coasta Ta împungându-se, Tuturor iertare dai, lisuse-al meu. 45. Cel cu chip cuvios Te gătește-ngrozit Și Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie, De-ngroparea Ta înfricoșându-se. 46.Sub pământ, de voie, Pogorând ca un mort, Tu ridici de pe pământ, Hristoase, la cer Pe cei ce de-acolo au căzut de demult. 47. Deși Te-ai văzut mort, Dar ești viu Dumnezeu Și ridici
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
Dumnezeu Și pe oamenii cei morți, pe toți, înviezi, Omorând de tot pe-al meu omorâtor. 49. O, ce bucurie, Ce dulceață multă, A fost ceea ce-a umplut pe toți ceidin iad, Strălucind lumina Ta-n adâncul lui. 50. Îngroparea-Ți laud, Patimilor mă-nchin; Și puterea Îți măresc, Milostivule, Prin care de patimi am fost dezlegat. 51. Asupra Ta, Doamne, Sabie-au ascuțit Și-a puternicului sabie s-a tocit, Iar cea din Eden se biruiește-acum. 52. Văzând mielușeaua
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
El vrednic în schimb ai luat ? Nebunie-aflași, preablestemat satan ! 66. De iubești pe săraci, Și mâhnit ești de mir Ce se varsă, curățind suflet păcătos, Cum pe-arginți pe-a tuturor Lumină vinzi ? 67. „O, Cuvinte, Doamne, A mea bucurie, Îngroparea-Ți de trei zile cum voi răbda ? Mi se rupe inima ca unei maici”. 68. „Cine-mi va da lacrimi Și izvor nesecat, Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?” A strigat Fecioara, Maica Domnului. 69. O, munți și vâlcele
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
moștenim. 73.Voind Tu, Cuvinte, În mormânt Te-ai văzut; Dar ești viu și Te ridici din morți, cum ai spus, Cu-nvierea Ta, Mântuitorule. 74. Te cântăm, Cuvinte, Doamne al tuturor, Împreună și cu Tatăl și Duhul Sfânt Și-ngroparea Ta cea sfântă preamărim. 75.Fericimu-Te toți, Maica lui Dumnezeu, Și-ngroparea de trei zile noi o cinstim A Fiului tău și-al nostru Dumnezeu. 76. În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și s-au spăimântat oștirile îngerești Plecăciunea
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
viu și Te ridici din morți, cum ai spus, Cu-nvierea Ta, Mântuitorule. 74. Te cântăm, Cuvinte, Doamne al tuturor, Împreună și cu Tatăl și Duhul Sfânt Și-ngroparea Ta cea sfântă preamărim. 75.Fericimu-Te toți, Maica lui Dumnezeu, Și-ngroparea de trei zile noi o cinstim A Fiului tău și-al nostru Dumnezeu. 76. În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și s-au spăimântat oștirile îngerești Plecăciunea Ta cea multă preamărind. 1. Cuvine-se, dar, Săcădem Ia Tine, Ziditorul
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]