8,846 matches
-
toți, de la recepționistă la contabilă, de la HR și IT, mici agenți de vânzări într-un microcosmos personal. Să respire viața companiei, iar eu să am atâta carismă încât să-i mențin pe „calea cea bună“ și într-un perimetru financiar îngust. Salariul lor nemodificat de luni bune și care abia se mai ține pe picioare după inflație trebuie să justifice implicarea enormă și sacrificiul vieții personale. Iar eu sunt Liaison Manager - fac legătura între managementul intangibil, angajații pereni și restul lumii
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
trebuit să pornim spre acasă pe jos. În oraș se desfășura un exercițiu de camuflaj. Am cotit spre Buzești. Simțind mirosul de carne, câțiva câini s-au luat după noi lătrând cu obidă. Am rupt-o la fugă pe străzile înguste și la un moment dat m-am des părțit de Anca cu un „la revedere“ schițat. Ajuns pe Calea Victoriei lângă Biblioteca Academiei, s-au decupat din întuneric, venind spre lumina chioară a unui bec rătăcit, siluetele a doi tineri care
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Pe mese tronau munți de fleici și cornuri prăjite. Dinții mușcau vârtos, nesățios, ca din miezul însuși, mustos și picant, al vieții. O tristețe de moarte-l doborî, căci viața aceea nu era a lui. A lui rămânea numai ușița îngustă ca un capac de raclă, pe unde se putea strecura în caz de nevoie, în noaptea de fum, în noaptea sărbătorită de strigătul morții, prin care cumnată-sa se plimbă ca o regină detronată. Se înclină peste balconul căptușit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acelea care tipăreau toate minciunile nu erau pentru el chiar totul, cum părea, ci poate doar un mod de a obține altceva, ceva care ei îi scăpa. Se uită să culeagă vreo sticlă de jos, dar nu zări nici una. Curtea îngustă, cei zece pași până la gardul căptușit cu iederă și grădina din latura casei dormeau încă, scufundate într-o ceață leneșă, prevestind arșița de peste zi. Dincolo de gard, pământul se auzea încărcat de zgomote ciudate. Le auzise și prin somn toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite parcă de-a dreptul spre cer, legau puterea nopții libere și proteice a câmpiei, pădurilor, apelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în pădure, după care, tăind-o drept, avea să-și recapete viteza inițială. Era momentul cel mai bun. Se agăță de-un tampon, sprijinit cu cealaltă mână în tija metalică. Așteptă în cumpănă, dezechilibrat, gata să cadă, la capătul scăriței înguste care urca la hulubăria de scânduri cocoțată deasupra vagonului. Aștepta încordat. Inima-i bătea să-i sară din piept.. Nu vedea dar auzea bocănitul ritmic al cizmei neamțului în podea. Explozia reflectorului de la capătul podului îi răni ochii. Răzuind întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
câte-o jumătate de oraș. Din foișor, de sus, se vedea tot orașul. Piața și strada mare, cu maghernițe înghesuite unele în altele, într-o îngrămădeală de piatră, cărămidă și lemn afumat, acoperișuri de țiglă și tablă, burlane și ferestre înguste, oblonite, blocuri ridicate prin 1930, înaintea crizei, și hardughiile vechi, deșelate, legate în șine și scoabe, încinse cu balcoane și balconașe, cu drugi de fier și amorași de gips. Dumnezeule, ce-i cu liniștea asta? întrebă deodată Irina, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-o cu botul. Nu mă păcăli! Mi-ai mai spus o dată c-a venit, și nu era el. Se sumeți mândru, scuturându-și greabănul puternic, și-o mireasmă caldă de fân se răspândi în aer. Era un cerb, cu fruntea-ngustă și botul prelung, cu tăietură nobilă, frumos cizelat în ochii puțin bulbucați și-n despicătura nărilor, în plină forță a bărbăției lui, cu șolduri musculoase, pieptul puternic, arcuit ca o platoșă, fumuriu pe spinare și roșcat-alburiu în partea dorsală, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o fabrică de sticlărie cu o producție însemnată în continuă creștereăajungând la 55 vagoane în 1934), iar din pădurea Bereslogi se aduceau, în gara Heci, mari cantități de produse forestiere, folosindu-se în acest scop, după 1906, o cale ferată îngustă pe care circulau trei locomotive și 80 de vagoane. La Găinești, pe Domeniul Coroanei Mălini, funcționa din 1888, o fabrică de cherestea cu 6 gatere, una de mobilă din fag și brad și una de talaj pentru împachetat. O altă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de numeroase străzi și ulițe. Cele mai multe erau drumuri înguste, nealiniate și nepietruite. De la prima uliță a târgului, construită în anul 1788, s-a ajuns la vreo 80 de străzi și căi de acces în 1890, dar numai 21 erau mai importante. Dintre ele, unele au rămas până în zilele noastre
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din mai multe blocuri de alamă prevăzute cu găuri, în care puteau fi introduse, după
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
impunătoare sunt abrupturile din zona carstică (în Bucegi, Piatra Craiului, Hășmaș), dar și cele din cadrul munților cristalini, ce se detașează clar față de regiunile joase înconjurătoare, ca în Munții Făgăraș. O atracție deosebită o reprezintă văile intramontane, mai ales atunci când sunt înguste și prezintă cascade, chei, defileuri. Sunt foarte apreciate Cheile Bicazului (7 km lungime, 200-300 m adâncimea albiei), Cheile Dâmboviței (2 km), Cheile Nerei (21 km), Cheile Carașului (19 km), Cheile Turzii (3 km). Mai accesibile, dar la fel de pitorești sunt defileurile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sunt rocile calcaroase, care ocupă o suprafață de 2% din teritoriul României. Relieful prezintă o varietate de forme pitorești, etalate atât la suprafață (exocarstul) unde întâlnim câmpuri de lapiezuri, doline, relief ruiniform (cu piramide, turnuri și polițe), văi în chei (înguste și adânci), cascade, izbucuri cât și în masa de calcar (endocarstul) unde se dezvoltă alte forme spectaculoase ale reliefului carstic: avenele și peșterile. Dintre acestea, peșterile sunt adevărate „palate” subterane, care impresionează prin varietatea formațiunilor concreționare: speleotemele (stalactite, stalagmite și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Peștera Urșilor) Pietrele Doamnei (Masivul Rarău) Cheile Bicazului (Munții Hășmaș) (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei) și peșteri precum Peștera Ialomiței și Peștera Bucșoiu, ultima fiind la cea mai mare altitudinea din Carpați. Munții Piatra Craiului se remarcă printr-o creastă îngustă și puternic fasonată periglaciar unde se pun în evidență versanți deosebit de abrupți, vârfuri piramidale și avene, în partea de nord, la care se adaugă Cheile și Peștera Dâmbovicioarei, în partea de sud. Munții Cândrel se impun prin calcarele din culmea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
populației urbane iubitoare de înot, plajă, pescuit sportiv și sporturi nautice, prin realizarea unor amenajări turistice. Atractivitatea râurilor diferă în funcție de configurația malurilor și treapta de relief pe care o străbat. Sunt căutate râurile cu malurile înalte și stâncoase sau sectoarele înguste reprezentate prin chei și defileuri (ex. Mureșul, Oltul, Bistrița, Arieșul), care generează peisaje cu o frumusețe rară, dar, în egală măsură și malurile joase cu plaje, grinduri și insule foarte accesibile turiștilor amatori de odihnă, recreere și pescuit (de exemplu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Hecht, Casa Lutsch și Casa Generalilor. Alba Iulia (Poarta a treia) Sinaia (Castelul Peleș) Iași (Palatul Culturii) București (Palatul Parlamentului) Brașovul este, de asemenea, un oraș marcat de istorie. Înconjurat de ziduri cu turnuri și bastioane, orașul păstrează nealterate străzile înguste și clădirile masive, de tip fortăreață, din Epoca medievală. Elementul polarizator al orașului este Casa Sfatului ce prezintă în apropiere și celebra Biserică Neagră. În Cluj-Napoca, cetatea medievală și centrul urbei se desfășoară în jurul Pieții Unirii. În mijlocul acesteia se află
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
platouri ale dealului. Crenelurile aveau inițial deschideri largi pentru a permite folosirea arcului și a arbaletei. Odată cu utilizarea armelor de foc, în secolul al XV -lea, zidul a fost înălțat cu încă 3-4 m, crenelurile largi fiind înlocuite de goluri înguste pentru tragere. Centura de fortificații se păstrează aproape în întregime, împreună cu 9 turnuri ce au rezistat timpului. Perioada secolelor XV-XVII este cea mai prosperă din punct de vedere economic pentru orașul de pe Târnava Mare, fiind asemănat, în documentele vremii, cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Segmentul feroviar al transportului va trebui însă modernizat, prin creșterea confortului și a vitezei, la prețuri accesibile, eliminându-se totodată și staționarea îndelungată în gări. De asemenea, pot fi identificate și alte oportunități, cum sunt căile ferate forestiere cu ecartament îngust („Mocănița”), a căror revigorare ar putea constitui puncte de atracție în valorificarea potențialului turistic montan, așa cum se întâmplă astăzi pe valea Vaserului, în Maramureș . 3. Transporturile navale au constituit, în prima jumătate a secolului al XX-lea, mijloacele preferate pentru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
când, în perioadele inundabile, apa din fântâni ajunge până la suprafață. • pânzele de apă de la nivelul superior al interfluviilor. Grosimea mare a stratelor ce alcătuiesc complexul superior nisipos explică adâncimea mare a pânzelor de apă ce se găsesc la suprafața interfluviilor înguste dintre văi. Aici, drenarea se face în mod normal, datorită permeabilității rocilor. Dacă, în general, pânzele acestea se găsesc la adâncimi mari, sunt totuși și cazuri unde acestea se semnalează aproape de suprafață. Exemplu, la est de satul Tăbălăești, la 300
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară a versanților sau apar ca petice sporadice (rediuri). Ele au marginea neregulată, sunt rare, poienite, înțelenite în parte de o vegetație ierboasă. În afară de aceste categorii majore de utilizare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nepoata ei Înamorată dar, când auzise ce spuneau părinții băiatului devenise foarte serioasă. Nu credea că mai gândesc oamenii În acest fel dar, uite că ghinionul nepoatei sale să-i placă tocmai un lipovean, cu părinți cu astfel de vederi Înguste. Letiția Își ascundea lacrimile dar bunica o vedea că oftează și nu mai avea chef de nimic. Nici somnul nici mâncarea nu se mai lipeau de ea. I a sunat pe părinți să o ia pe fată cu ei la
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
decât boala Însăși. Puterea credinței Eram În vara anului 2009 În concediu la Techirghiol. Ocolisem o parte bună, din lacul plin de mătasea broaștei pe la mal și străjuit de niște pietre mari, ce Întăreau probabil malurile. Aleea de plimbare destul de Îngustă, era Încadrată de iarba Înaltă, Încă necosită, de multă cicoare Înflorită și alte flori apărute spontan. Din iarbă a iesit o șopârlă, cu pielea verzuie, s-a oprit un moment să mă studieze, apoi a dispărut Înapoi de unde venise. Recunosc
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și relaxante am nimerit într-o ploaie torențială de vară de munte, care, vrei nu vrei, te readuce cu picioarele pe pământ și în apa care ți curge prin și peste sandale. Splendid și înviorător în cetatea veche, cu străduțe înguste și ziduri înalte, toate întreținute în cea mai perfectă curățenie și ordine. În altă zi am hălăduit peste Dunăre la un castel sus pe vârful muntelui, sau ne-am plimbat până la Passau pe malurile Dunării. Ziua următoare am luat drumul
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
susține și pe rugul unei sensibilități ce freamătă la orice adiere. Silită la inactivitate în dosul obloanelor realității, ea e în activitate continuă, căci ecourile din afară o răscolesc, sângele curge năvalnic, dând impresiei o mișcare inițială grabită. Prin fantele înguste vin zvonurile lumii pentru a sufla peste nervii lirei umane. Cu o egală intensitate, lucrurile mari, ca și cele mici, trezesc aceleași reacții, producând dezechilibre ale acestei literaturi în care nu există planuri, ci totul se aruncă deodată în flacăra
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în fond eliberată, curajoasă prin luciditatea cu care citește în sine și prin precizia cu care stabilește simptomele suferinței lor. Deci „literatura feminină” este o subestimare a prozei Hortensiei Papadat-Bengescu deoarece prin vigoarea intelectuală a analizei, scriitoarea depașește cadrele cam înguste a ceea ce se numea „literatura feminină”. Femeia în fața oglinzii nu e numai cel mai caracteristic, mai unitar și mai bogat volum al autoarei, dar și cel mai bine intitulat : e o definiție a întregului lirism. “Cartea e ca un colan
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]