577 matches
-
meu care a fost alungat de comunism de pe pământul lui și a lucrat zece ani într-o mină. Și nu-i condamn pe mineri pentru ce s-a-ntâmplat, ci pe acei care au regizat acest coșmar menit să ne înjosească pe toți. Cei care au destabilizat țara alarmând oamenii de bună-credință că ar veni legionarii vor trebui să aducă dovezi că nu i-au pus pe vinovați să iasă cu bâtele pe străzile capitalei numai ca să ne dezbine și să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
la momentul de față. Eu vorbeam de viitor. A.B.: Da, sigur. Dar mai târziu, dacă sistemul ăsta cade, fiecare om îți poate oferi surprize de orice fel, extraordinare. Același lucru e valabil și pentru starea materială. Oamenii sunt obosiți, înjosiți de mizerie, de condițiile în care trăiesc, dar în clipa în care, să zicem, ar avea șansa să se consacre mai puțin biologicului, întreținerii propriei vieți, întreținere la modul primar, în clipa în care acest lucru ar tinde spre normal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
parte, a apropiat-o de oameni, le-a stârnit curiozitatea, a creat în juru-i mister. Lucia se simțea răsplătită și stăpână pe viața ei, ducea un trai îmbelșugat. De multe ori își derula amintirile și a realizat că s-a înjosit. Credea că a învins, când de fapt a fost învinsă. N-a uitat că a cunoscut foamea, că a stat în închisoare din cauza unei relații cu un client evreu, fapt surprinzător pentru tolerantul Amsterdam. Cum nimic nu este întâmplător, Lucia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
înțeleagă gândirea zeului, cu umilință și pietate a căutat-o pe zeiță. Totuși "zeul mi-a adus lipsă în loc de bogăție" (r. 71 sq.). Dimpotrivă, nelegiuitul și necredinciosul a strâns bogății (r. 236). Mulțimea laudă vorbirea omului meșter în ucideri, dar înjosește pe cel umil, care n-a urgisit pe nimeni". "Răufăcătorul este 48 Ne putem întreba de ce n-a mâncat-o pe loc, dar Ghilgameș și-a păstrat-o pentru mai târziu; cf. A. Heidel, op. Cit., p. 92, n. 211. 49
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Haosului, în calitate de Cosmocrator, Dumnezeu locuiește în Cer și își manifestă prezența ori voința în fenomene meteorologice - fulgere, tunete, ploaia. Am amintit deja atributele sale contradictorii (§ 59), formulă binecunoscută a "totalității". Iahve împarte binele și răul, dă viață și dă moarte, înjosește și înalță (I Regi, 2: 6 sq.). "Mânia" sa este de temut, dar el este și mărinimos. Iahve este prin excelență "sfânt" (qâdos), adică e inaccesibil și periculos totodată, și aduce salvarea 8. 6Cf. G, Ahlstrom, Psalm 89. Eine Liturgie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
măsură un autor discursiv, dar utilizează cu plăcere un portofoliu de imagini concrete care de obicei este asociat cu scrierea romanului în, spre exemplu, luarea cu asalt a criticii literare care s-a autoproclamat ca fiind aristrocația critică: "L-ar înjosi să poarte gulere de plastic, sau să se mute în Union Hill, N.J., sau să ia masa cu șuncă și varză. Și l-ar înjosi, de asemenea, obligându-l să bea cafea din sosieră, și să se căsătorească cu o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu asalt a criticii literare care s-a autoproclamat ca fiind aristrocația critică: "L-ar înjosi să poarte gulere de plastic, sau să se mute în Union Hill, N.J., sau să ia masa cu șuncă și varză. Și l-ar înjosi, de asemenea, obligându-l să bea cafea din sosieră, și să se căsătorească cu o fată în casă cu un dinte de aur" (68). Funcția auxiliară a lui "would", care este participiul trecut al verbului "will"66, convertește imaginile concrete
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cameristă cu un dinte de aur duc la un rezultat condițional de la care Mencken poate să tragă concluziile sale discursive. Acesta ar fi un mod narativ dacă imaginile ar fi puse într-o formă activă, la trecutul simplu "L-a înjosit să poarte... ". Soluția este deci folosirea modalului, și un autor care oscilează cu plăcere de-o parte și de alta a graniței dintre discursiv și narativ este E. B. White. Într-un articol publicat în 1938 în timpul scurtului său popas
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
justificări pentru crimele produse cu metodă și neîndurătoare eficiență: „Animalele se războiesc veșnic între ele; fiecare specie a fost sortită să sfâșie o altă specie.” ... „S-ar părea că Dumnezeu a dat oamenilor rațiunea ca să-i ferească de a se înjosi, imitând animalele, mai ales că natura nu i-a înzestrat cu arme pentru uciderea semenilor și nici cu instinctul de a le suge sângele. Și totuși, s-ar părea că războiul ucigător a devenit atributul cumplit al omului, într-o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
armatei, de la războiul de independență din 1877-1878, până la participarea la al doilea război mondial (1941- 1945). A prezenta pe oștenii lui Ștefan ca pe niște telurici, ghiogari, cu coase și topoare, combătând armata de elită a turcilor, înseamnă să ne înjosim ca popor și să minimalizăm rolul marelui voievod și domn care a fost Ștefan cel Mare în luptele antiotomane purtate cu atât curaj și vitejie. Desigur, expresiile „oate de țărani”, „oameni luați de la plug sau aproape direct de la plug” nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-l ia În slujba sa, În ciuda sfatului părintesc. Odată ajuns slugă, el Își face un plan diabolic, de supunere a stăpânului. Prin viclenie reușește să-și Împlinească gândul, schimbând identitatea fiului de Crai. Impostorul se comportă ca un adevărat tiran, Înjosindu-l pe erou Într-un mod sălbatic. Neîndurător, il supune pe Harap Alb unor Încercări menite să-i aducă sfârșitul. In final, este demscat si pedepsit, În numele dreptății și al demnității, aspirații etern umane. Cei cinci năzdrăvani, insoțitori ai lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de eșec a oamenilor care procedează așa este mai mare decât a celorlalți. Cred că motivul principal e următorul: dacă treci printr-un moment greu în perioada de abstinență, vei aprinde imediat o țigară aflată la îndemână. Dacă însă te înjosești ieșind să-ți cumperi un pachet, foarte probabil vei depăși momentul tentației și, oricum, dorința se va stinge înainte să ajungi la magazin. Totuși, cred că motivul fundamental pentru rata mai mare de eșec în asemenea cazuri este acela că
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ipostaze ale luptei pe care trebuie acceptate. Sportivitatea are ca punct de plecare respectul față de adversar, considerat ca partener de joc, devine în același timp respect față de sine însuși prin aprecierea obiectivă a propriei valori și refuzul de a se înjosi acceptând o victorie nemeritată. Grecii antici aveau ca regulă de bază respectul față de adversar, căci considerau că fără acesta nu ar fi existat competiția. Sportul este un joc - un joc care să producă plăcere și bucurie. Spiritul sportiv pretinde ca
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de la posibilități și cele ce provin de la realități. Cele dîntîi conțin incontestabil mai multe tentații de a ne iluziona: să ne considerăm eroi, fără să fim, sau să gîndim, cu teamă, prea prost despre noi înșine, ori poate să ne înjosim cu totul. Nu pot distinge, în ce mă privește, pe baza acestor considerații, tot atît de net ca Alfred Lehmann 12, între sentimentele antipatice, simpatice și estetice, în sensul că cele din urmă s-ar caracteriza printr-o conștiință liniștită
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
corespund totodată mijloace mari și nobile, ci că frecvent cauze foarte elementare chiar pur egoiste conduc la realizarea marilor valori. Dar putem considera important că pînă și asenenea cauze trebuie să servească ceea ce este valoros în lume. Nu valorile sînt înjosite, cînd sînt realizate prin mobiluri elementare, ci invers, acestea sînt înnobilate datorită faptului că legile conform cărora acționează comportă posibilitatea apariției unor ansambluri valoroase. Este loc aici atît pentru rîs cît și pentru plîns și amîndouă stările sufletești se pot
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a fost și nu este prin natura sa a fi decît un instrument de dezordine și de instigare... Ea este folosită... pentru a slăbi toate legăturile de supunere și de subordonare, pentru a uza resorturile autorității publice, pentru a o înjosi în fața opiniei publice și pentru a crea peste tot încurcături". Proiectul ((i propunea restabilirea cenzurii, suprimarea tuturor autorizațiilor de apariție și nu permitea reapariția decît a ziarelor "ultra". Jurnaliștii parizieni, la apelul colegilor de la National, au organizat rezistența (i, datorită
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
opune, sinodul îl depune alegând un papă italian (Martin al V-lea), votul fiind dat de 24 cardinali și câte 6 delegați din fiecare națiune: franceză, engleză, italiană, germană și spaniolă. Ultimul conciliabul din Bâle a avut drept scop să înjosească autoritatea papală. Constituit din 20 episcopi și peste 600 clerici inferiori și doctori în teologie, l-au citat pe papă să compară in fața lor cu amenințarea de a fi depus, ceea ce s-a și întâmplat ca urmare a refuzului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pe care o regăsim la destui intelectuali autentici, și care n-a putut fi alterată de presiunea istoriei. N. Steinhardt a trecut, datorită ei, prin închisoare ca printr-o experiență fundamentală. Gratiile l-au sporit ca om, nu l-au înjosit, așa cum ar fi vrut-o torționarii săi. Dincolo de schimbările firești, petrecute cu dumneavoastră de la o vârstă la alta, ce anume nu s-a modificat deloc în desenul interior al băiatului din Lisa devenit un faimos scriitor român? Ce a rămas
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
rupte și mai grosolane, sînt pedepsiți cu cea mai mare severitate pentru cele mai mărunte gesturi, nefiindu-le menționate interdicția și pedepsele alocate, sînt tunși în formele cele mai umilitoare, desfigurîndu-li-se înfățișarea într-o batjocură fățișă, sînt îmbrînciți, loviți, înjurați, înjosiți prin diferite procedee, obligați să tacă sau să adopte un respect forțat, să ia diverse poziții umilitoare (să se tîrască pe burtă, să stea drepți sau crăcănați la percheziții, să fie controlați și în fund, chipurile, pentru a verifica dacă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
partea rea a vieții de grup. B.N., de 18 ani, arestat pentru furt, mărturisește 88: "Cînd am intrat în cameră, prima oară au venit șmecherii și plantoanele să mă vadă. M-au luat la întrebări și au încercat să mă înjosească (să îl supună perversiunilor sexuale n.n.). N-am vrut și au zis că mă bat. Am țipat, am ieșit la raport și i-am spus comandantului. M-a mutat la o altă cameră. Acolo alți doi țigani tîrgovișteni au încercat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
le distrugem stima de sine. Vrem ca ei să fie responsabili, Așa că le luăm orice responsabilitate. Vrem ca ei să fie o parte a comunității, Așa că îi izolăm de comunitate. Vrem ca ei să gîndească pozitiv și constructiv, Așa că îi înjosim și îi facem nefolositori. Vrem ca ei să nu fie violenți, Așa că îi punem acolo unde sînt înconjurați de violență. Vrem ca ei să fie oameni blînzi și iubitori, Așa că îi supunem urii și cruzimii. Vrem ca ei să nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atâta dragoste, pasiune și dezinteres, cum l-am servit eu.I-am dat totul de la muncă până la banul nostru, de la suflet până la viață, fără a-i cere nimic. Nu-i cerem nici azi! Judecata lui pătimașă de azi nu ne înjosește, judecata lui de mâine poate că va fi dreaptă. Sunt pregătit să mor, după cum am fost pregătit să sufăr. După cum și viața mea,mai ales în cei patru ani de guvernare, care a fost un calvar. A ta, deasemeni, a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
acele crime oribile și care de altfel nu au fost singurele pe unde au trecut acești vecini "prieteni", care mereu pretind anumite drepturi și se simt "frustați" de istorie. Pentru aceste motive pentru care națiunea noastră a fost umilită și înjosită de-a lungul istoriei de către mulți străini, Nicolae Iorga, cere: "Voi urmașilor, învățați istoria trecutului strămoșilor noștri" în volumul Neamul Românesc. Suntem copii ai Romei, pierduți în pustiul veșnic râvnit al barbarilor și siliți de a trăi mereu cu sabia
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
copil de la țară, regretam că nu pot pleca în lume, adică în Oltenia, sau Ardeal, unde se duceau moldovenii noștri. Când s-au întors în toamna lui ’47, unii o făceau pe rafinații,parcă veneau de la Oxford,încercau să te înjosească prin jargoane prefăcute și schimbate.Era unul Filaret, nu-l înțelegeam ce vorbea,așa pocea cuvintele de tare. Dacă eu nu văzusem nici cum arată un vagon de tren prin interior, normal că mă simțeam inferior și nepriceput.Dar ghinionul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
contribui eu prima la binele societății și apoi să am pretenții. Nu aș pleca niciodată dintr-un loc unde sunt respectată și unde munca mea este apreciată. Nu pun mare preț pe bani, ci pe relația umană. Când însă ești înjosit zil nic... nu mai are rost! Scrisoarea 56 Între timp îmi căutam singură de lucru oriunde, chiar dacă vorbisem cu preotul. Nu mi-era clar cum funcționează lucrurile cu el și aș fi vrut să plec direct la un alt loc
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]