1,508 matches
-
ei o creează, dar care este produsul generației anterioare. Prin simplul fapt că fiecare generație nouă găsește forțele de producție dobândite de generația anterioară, ce-i servesc drept materie primă pentru o producție nouă, se creează în istoria oamenilor o înlănțuire, se formează istoria omenirii, care este cu atât mai mult istoria omenirii cu cât se dezvoltă mai mult forțele de producție ale oamenilor și, prin urmare, relațiilor lor sociale” (Marx și Engels, 1968, p. 414). În acest sens, istoria omului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracteristicile și nevoile pacientului. Definiția neliniștii Au fost propuse mai multe definiții ale conceptului de neliniște. Definiția lui Borkovec Robinson, Pruzinski și DePree rămâne cea mai citată și mai recunoscută. Definiția lui Borkovec Robinson, Pruzinski și DePree Neliniștea constituie o înlănțuire de gânduri, sub forme verbale și imaginare, încărcate de emoții negative și dificil de controlat. Macleod, Williams și Bekerian adaugă faptul că neliniștea reprezintă un fenomen cognitiv, însoțit de o stare de disperare emoțională cum ar fi anxietatea, în legătură cu un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cazul tulburării de anxietate generalizată Elementele care alcătuiesc aceste definiții oferă indicații clinice importante pentru înțelegerea tulburării de anxietate generalizată. Pe de o parte, neliniștea este privită nu ca o problemă agasantă care revine în mintea pacientului, ci ca o înlănțuire de gânduri. Ea este o înlănțuire de consecințe neplăcute care gravitează în jurul uneia sau a mai multor subiecte. Pe de altă parte, neliniștea presupune întotdeauna teama de consecințele negative viitoare și incerte, chiar dacă aceste consecințe apar ca urmare a unui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care alcătuiesc aceste definiții oferă indicații clinice importante pentru înțelegerea tulburării de anxietate generalizată. Pe de o parte, neliniștea este privită nu ca o problemă agasantă care revine în mintea pacientului, ci ca o înlănțuire de gânduri. Ea este o înlănțuire de consecințe neplăcute care gravitează în jurul uneia sau a mai multor subiecte. Pe de altă parte, neliniștea presupune întotdeauna teama de consecințele negative viitoare și incerte, chiar dacă aceste consecințe apar ca urmare a unui eveniment care se desfășoară în prezent
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vă va ajuta să precizați ceea ce vă deranjează de fiecare dată: posibilitatea apariției unei probleme, sau consecințele unei probleme actuale. Strategia vizualizării Un exercițiu de vizualizare permite ca Marie să fie ajutată să descrie unele situații stresante și să identifice înlănțuirea consecințelor neplăcute, emoțiile și comportamentele sale asociate. De exemplu, Marie spune că i-a fost greu să descrie ceea ce a speriat-o o întreagă după-amiază. Faptul că închide ochii, că-și imaginează situația în detaliu și o povestește la timpul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
avea bani, de a-și pierde facultățile mentale și cu ideea că fiica sa nu-și găsește un scop în viață. Cea de a doua etapă Marie începe cu neliniștile financiare. Tehnica „săgeții descendente” îi permite să descrie, printr-o înlănțuire secvențială de afirmații, consecințele de care se teme pornind de la neliniștea de bază și mergând cât de departe posibil în înlănțuirea de temeri. Terapeutul o ajută repetându-i întrebările: „Ce s-ar putea întâmpla dacă...? Ce s-ar putea întâmpla
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cea de a doua etapă Marie începe cu neliniștile financiare. Tehnica „săgeții descendente” îi permite să descrie, printr-o înlănțuire secvențială de afirmații, consecințele de care se teme pornind de la neliniștea de bază și mergând cât de departe posibil în înlănțuirea de temeri. Terapeutul o ajută repetându-i întrebările: „Ce s-ar putea întâmpla dacă...? Ce s-ar putea întâmpla mai rău?” Tabel 3. Inlănțuirea celor mai rele consecințe imaginate de Marie ”N-am bani, nu mai reușesc să fac economii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cercetare vor trebui să precizeze indicațiile pentru una sau alta dintre aceste tehnici. Aplicarea raționamentului socratic cu subiecții care suferă de tulburare obsesională și compulsivă impune ca terapeutul să fie antrenat, dacă acesta nu dorește să se piardă în înlănțuirea de gânduri automate. In general, terapeuții combină cele două tehnici, cea cognitivă și cea comportamentalistă, ceea ce pare a fi o bună idee, cu condiția de a le aplica corect și pe una și pe cealaltă. Terapeutul poate alege, de asemenea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activităților de reluat. 2. Să efectueze prima sarcină (pentru Martine, să calce). 3. Pentru fiecare dintre etapele intermediare relative la această sarcină, să definească, pe o scară de la 0 la 10, nivelul de control și de plăcere. Sedința 5: înregistrarea înlănțuirii activităților Trecerea în revistă a sarcinilor Martine a efectuat sarcina care i-a fost încredințată. Realizarea acesteia a fost dificilă în prima zi, dar situația s-a ameliorat în zilele următoare. Martine spune că este „mulțumită” de rezultat, deși „drumul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
definitiv incapabil să rămână abstinent. Această credință în incapacitatea sa de a exersa un autocontrol ar deveni o profeție care se autoîmplinește, ceea ce ar genera o continuare a consumului, o reluare a consumului (cădere) și recăderea completă. Marlatt denumește această înlănțuire de evenimente „efectul violării abstinenței”. Mijlocul prin care poate fi combătută această înlănțuire de evenimente constă în învățarea unei strategii cognitive specifice care permite evitarea celor două riscuri principale: - minimizarea („totul merge bine, doar cu această ocazie, pot foarte bine
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un autocontrol ar deveni o profeție care se autoîmplinește, ceea ce ar genera o continuare a consumului, o reluare a consumului (cădere) și recăderea completă. Marlatt denumește această înlănțuire de evenimente „efectul violării abstinenței”. Mijlocul prin care poate fi combătută această înlănțuire de evenimente constă în învățarea unei strategii cognitive specifice care permite evitarea celor două riscuri principale: - minimizarea („totul merge bine, doar cu această ocazie, pot foarte bine să beau un pahar...”); - maximalizarea (după primul pahar, „s-a terminat, mai bine
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să bea un pahar. Ea și-a spus atunci: „Nu-i voi spune nu, în orice caz nu pentru un pahar...”. Sonia a băut acest pahar și, trei săptămâni mai târziu, a avut o recădere. Analiza funcțională demonstrează foarte bine înlănțuirea micilor decizii care au condus la consumul primului pahar de alcool. Activități gratifiante Activitățile gratifiante sunt utilizate pentru a face din abstinență un nou proiect de viață și pentru a avea ocupații plăcute în timpul liber apărut ca urmare a renunțării
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor mai vechi. „Suntem bătrâni mai ales pentru că trăim Într-un cadru de experiență prestructurant specific, Însușit de către fiecare, prin intermediul căruia fiecare nouă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apropierea „timpurilor individuale” de timpul social. De-a lungul acestor raporturi, identitatea generațională se construiește permanent (apud Attias-Donfut, 2000, 675). Fiecare generație se definește - sau este delimitată - simultan atât de generația anterioară, cât și de cea care-i precede. În Înlănțuirea generațiilor, fiecare se Înscrie În centrul unui ansamblu articulat de trei generații. Dialogul Între două generații este, Întotdeauna, marcat de prezența simbolică a generațiilor anterioare și mai puțin de o a treia generație (Attias-Donfut, 2000, 676). După cum arată studiul efectuat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
particulară, mecanica cerească. Se presupune În ea că forțele sunt centrale și În raport invers cu pătratul distanțelor” (p. 102). Cu totul altfel stau lucrurile În științele succesiunii: geologia, transformismul, preistoria și istoria, În care cercetarea cauzelor se urcă, prin Înlănțuirea faptelor evoluției, la infinit, eliminând astfel cauza ultimă și stabilind deci cauzalitatea Într-un chip definitiv. Căci nu se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită printr-o Înlănțuire de fapte individuale; deoarece am văzut și am dovedit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și istoria, În care cercetarea cauzelor se urcă, prin Înlănțuirea faptelor evoluției, la infinit, eliminând astfel cauza ultimă și stabilind deci cauzalitatea Într-un chip definitiv. Căci nu se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită printr-o Înlănțuire de fapte individuale; deoarece am văzut și am dovedit că ea ia uneori această formă individuală chiar pentru geneza faptelor de repețire. Pentru a explica, prin evoluția cauzală, apariția ființei omenești, ar trebui să urcăm Întregul șir al ființelor vii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
disoluție a schemelor poeziei tradiționale atinge, probabil, punctul extrem în versurile lui Mircea Ivănescu, cu obstinație prozaice, fără culoare și fără muzicalitate. [...] Depoetizând versul, el încearcă să-i dea o vigoare nouă prin transcrierea directă a stărilor de spirit în înlănțuirea lor normală. Aceasta este, în fapt, poezia sa: jurnalul unor stări de spirit, notarea fără artificiu literar (afară doar de artificiul înlăturării oricărui artificiu!) a unor senzații ce ies din contactul cu obiectele trecute în memorie. EUGEN SIMION SCRIERI: Versuri
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
în A 1003-a noapte (Singura adevărată). Lucrările sale literare, deși puține la număr, atestă un talent real. Predilecția autorului se îndreaptă către povestire, care îi dă prilejul de a-și pune în valoare iscusința de narator și abilitatea în înlănțuirea evenimentelor. Faptele sunt relatate cu liniște, efect al temperamentului și al opticii evocatorului. De aici, și o melancolie blândă, prezentă mai ales când este vorba de rememorare (Moș Kivu, Săptămâna Patimilor). L. nu are darul observației psihologice, personajele se comportă
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
informația directă. Scriind istoria tuturor românilor, M. a avut în vedere demonstrarea tezelor fundamentale ale Școlii Ardelene - originea, continuitatea și unitatea poporului român, aducând și argumente lingvistice, toponimice, etnografice. Concepția raționalistă asupra istoriei îl deosebește de cronicari, fiind vizibilă în înlănțuirea cauzală a evenimentelor, înlăturarea providenței din determinismul istoric, folosirea exactă a izvoarelor, în caracterul demonstrativ și sensul militant al scrierii. Dar modul de expunere, stilul, tonul preponderent narativ aparțin încă vechii istoriografii. Cultivarea limbii române, necesitatea promovării acesteia ca instrument
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
atât mai lăudabil este efortul uman, material și moral multinațional, desfășurat cu precădere după anul 1970 pentru a se păstra și conserva spre folosul urmașilor cât mai multe dintre însemnele civilizațiilor strămoșilor, sub orice formă de conservare, pornind de la ideea înlănțuirii civilizațiilor potrivit principiului că: orice civilizație poartă cu ea povara unei civilizații care a fost și povara unei civilizații care va veni. Atunci când spunem povară înțelegem răspunderea conservării și dezvoltării zestrei moștenite, atât de frumos numită Patrimoniu Mondial! Este necesar
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de către profesor și exploatate în consecință la capitolul feedback. 7.6. Principiul sistematizării și continuitățiitc "7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un sistem care să determine și o înlănțuire progresivă. Relațiile de supraordonare și de subordonare dintre diferitele conținuturi predate trebuie să se obiectiveze în ierarhii la nivel de compartimente curriculare. Învățarea implică de cele mai multe ori structurare, astfel încât anumite conținuturi nu pot fi studiate înaintea altora, cele de dinainte
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Îmi apare În roman o pronunțată schematizare a personajelor și a situațiilor care fac ca viața să apară pe alocuri sărăcită de conținutul ei (Ă). În roman momentele capitale, de cotitură se rezolvă nu rareori prin discursuri și nu prin Înlănțuirea Întâmplărilor. În afară de aceasta În cadrul unui colectiv există tipuri care indică linia de dezvoltare a colectivului (Ă). În roman adeseori colectivul de muncitori apare În desfășurarea acțiunilor ca o masă amorfă. (Ă). Cred că aceeași lipsă e Întărită și de lipsa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu dă însă socoteală de modul în care se raportează Kant la scepticimsul lui Hume, care contestă posibilitatea de a stabili corelații universale și necesare între fapte. Kant ar fi admis - afirmă Schipper - că observației comune îi sunt accesibile doar înlănțuiri, asocieri repetabile ale faptelor, și nu legi universale și necesare. Cunoașterea comună nu oferă terenul pe care poate fi făcută distincția dintre o simplă succesiune subiectivă a stărilor în percepție și o corelație necesară a obiectelor. Tocmai descoperirea unor corelații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nicidecum originea lor din intelectul pur... Dar toate legile empirice nu sunt decât determinări particulare ale legilor pure ale intelectului sub care și după a căror normă cele dintâi sunt abia posibile...” 13 „Noi înțelegem prin natură (în sens empiric) înlănțuirea fenomenelor, cu privire la existența lor, după reguli necesare, adică după legi. Există deci anumite legi, și anume a priori, care fac mai întâi posibilă natura; legile empirice nu pot avea loc și nu pot fi găsite decât cu ajutorul experienței...”14 Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este temeiul acestei deosebiri dintre cele două tipuri de judecăți, Kant răspunde că în cazul judecăților de experiență asocieri stabilite empiric vor fi subsumate categoriilor și principiilor intelectului pur. În lipsa unei asemenea subsumări, judecățile noastre empirice vor reprezenta doar „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Afirmație care, în lumina explicațiilor date de Kant, va trebui înțeleasă în sensul că pentru un subiect anumite percepții s-au corelat în mod constant, de unde „înlănțuirea lor logică”. În timp ce judecățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]