465 matches
-
în fiecare dimineață se încălzește apa în vase mari la bucătărie și eu grelotez pasionat într’un sfert de baignoire sau în 10 cm înălțime de apă. S’au încercat și caloriferele pentru iarnă; cel din sufragerie a bătut recordul, înnebunit, celelalte s’au încălzit doar cât trebuie ca să fie controlate. Azi la dejun a telefonat R. că pot să-ți scriu și-ți va face să parvină scrisoarea; nu am avut curajul să renunț la ceea ce-ți scrisesem, așa cum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
are, în fine, șansa de a petrece mai mult timp cu ea, trebuie să fie lăsat să se bucure de asta. — Imaginează-ți că zâna ta cea bună ar veni la tine, mi-a spus ea. N-ai fi absolut înnebunită? N-ai uita de toți și de toate, pentru o vreme? Are nevoie să stea cât mai mult cu ea. — Dar ea nu e zâna lui cea bună! i-am răspuns eu. E, mai degrabă, maștera cea rea! — Becky, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
deloc deplasate, acolo, pe stativ. — Păi, ce să zic, felicitări, spune Randall în cele din urmă. E o mare realizare. Îl bate pe Danny ușor pe umăr, apoi se întoarce spre mine. Se vând bine? — Ăă... da! zic. Toată lumea e înnebunită, cel puțin din câte am văzut eu. — Și cu cât le vindeți? Întinde mâna după un tricou, și atât Danny, cât și eu, ne ținem fără să vrem respirația. Ne uităm împietriți cum caută eticheta, apoi ridică ochii spre noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
privește cu un zâmbet grijuliu, de parcă s-ar uita la un copilaș de trei ani. — Becky, mi-e teamă că pe vreo câteva a apucat deja să le bage în cutia poștală. Dar restul le poți trimite tu! — Câteva? zic înnebunită. Câte? — Câte anume, Judith? zice Robyn, apoi se întoarce spre mine. Crede că trei. — Trei? Și... nu poate să bage mâna și să le ia înapoi? Nu prea cred. — Nu poate să găsească... un băț, ceva... Robyn mă privește în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
război. Turcii și iar turcii, oftează el, o clipă m-ai făcut să uit ... Să râd... Uitasem... În odaie năvălește Mihail, strigând: "Vin turcii!!" A căzut Caffa!!... Caffa?!?! întreabă uluit Ștefan, încremenind. Acu bat Cetatea Albă!! A căzut Cetatea-Albă?!?! strigă înnebunit Ștefan, scuturându-l de piept pe Mihail. A căzut?!?! Nuu!! îi răspunde Radu Gangur care intrase. Se ține tare! O bat cu pușcile! Se ținea, când am plecat eu! Herman, cu boambele lui, a trimis la fund două galioane! Șendrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Fii pe pace, Ștefane! Îi văd! Vin! Vin! Cu miile! Urcă potecile! Te caută! "Ei sunt în tine! Tu ești în ei!" Se adună! Vin, Ștefane!! strigă el. Vin!! strigă din nou și deschide ochii. Vin!!... Ce spui?! strigă Ștefan înnebunit. Vin?!?! Chiar vin?!?!... se aprinde el, dar brusc se întunecă și glasul se stinge. De unde știi? Haida-de, Sihastre! Păi nu spuneai că n-ai a face cu "Neștiutele Cărări"?... Au ești "profet mincinos"? Daniil zâmbește cu îngăduință: De unde știu?... Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ei care fusese la volan în momentul accidentului, a fost atât de distrusă, încât a cerut ca nimeni dintre rude să nu fie de față la înmormântarea mamei sale. Doinița s-a comportat ca o fiară prinsă în capcană, care înnebunită își roade picioarele și orbește înainte de a muri. Nefericita mea verișoară n-a mai putut să împartă această cumplită durere cu nimeni din cei dragi. A făcut din această dramă un motiv de autoflagelare. TANTI FLORICA. În anul 1921 cînd
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
roșie. Se vede culoarea și acum, deși petici întregi sunt scorojite. Acoperișul, care a fost de tablă, este zdrențuit, jupuit, fragmente de tinichea și de șindrilă, când vântul bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin vâltoare ca niște păsări înnebunite. Casa are etaj, dar la încăperile de sus, mai multe la număr, nu se poate ajunge pentru că scara interioară s-a prăbușit de mult și numai câteva bârne mai vibrează, din când în când în bătaia vântului. În casă sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cuprins mulțimea și a rupt cortegiul în dreptul Palatului Băncii Naționale. Să fi fost petarde aruncate de indivizi dornici să umble prin buzunare profitînd de dezordine? sau, mai simplu, s-a prăbușit o scară peste mulțime? Într-o clipă, urlînd, gloata înnebunită a rupt cordoanele de ordine, iar învălmășeala a fărîmițat cortegiul. Reacțiile au fost de un eroism comic. Scoțîndu-și sabia curbă, Nikita al Muntenegrului își adăpostea ginerele firav de un posibil atentat, împingîndu-l sub proțapul de la afetul de tun pe care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ei care fusese la volan în momentul accidentului, a fost atât de distrusă, încât a cerut ca nimeni dintre rude să nu fie de față la înmormântarea mamei sale. Doinița s-a comportat ca o fiară prinsă în capcană, care înnebunită își roade picioarele și orbește înainte de a muri. Nefericita mea verișoară n-a mai putut să împartă această cumplită durere cu nimeni din cei dragi. A făcut din această dramă un motiv de autoflagelare. TANTI FLORICA în anul 1921 cînd
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
riposta gangsterilor încolțiți ! Când macaraua a ridicat placa de beton de peste trupurile celor 14 cadavre și au fost zărite amestcate cu pământ și umezeală trupurile martirizate, s-a distins trupul lui Corneliu, iar Ion Zelea Codereanu ulând ca o fiară înnebunită a strigat puternic, cu glasu fioros, peste vacarmul celor care urlau ca și el „unde-i Iorga să-mi vadă fiul iubit”? Câțiva din glata care nu mai știau pe ce lume se află, au reținut cumplita întrebare și șiau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
deasupra locului respectiv, abia atunci i-o spus fratele meu să-i lanseze. Asta că ei au prins de veste că sunt spioni Între ei, dar nu-i puteau depista, deci numai fratele meu singur o știut secretul. Îi căutau Înnebuniți, știau că prin regiunea asta e, dar nu știau unde anume... Și Gavril Pop ăsta din Pir avea o soră la Timișoara și tare-i era dor de ea și s-o dus acolo. Ei erau liberi să meargă, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă despart de ei”. „Da, te-ntorci, vii, dai numai o declarație și vii Îndărăt.” Credeam că au cuvânt de onoare, bineînțeles... Atuncea i-am pus soțului meu fetele În brațe... El era ca mort, stătea așa și mă privea Înnebunit când o văzut că plec... De la ușă m-am mai Întors o dată și i-am privit și n-am să uit toată viața tabloul pe care l-am văzut: soțul meu Înnebunit de groază, cu fetițele În brațe zbierând... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
meta-oceanică, dinspre Lumea Nouă a New York-ului spre Cetatea Eternă a poetului prieten. New York, decembrie 1999 (Familia, nr. 3/2000 și În revista Izvoare, publicația Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, nr. 30-31-32) Premiul Fundoianutc "Premiul Fundoianu" „Sfera Își caută Înnebunită centrul pierdut,/ În burta norilor e ploaia/ și-n ochii-ncercănați ai poeziei/ timpul se transformă-n bucurie”, scrie, În ultimul său volum, Într-un rar moment de Înseninare, Eran Sela. Timpul devine astăzi bucurie și prin laurii poeziei, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
englezul Îl scoate din buzunar l’air de rien trăgând două focuri de probă În bibelourile impasibile din vitrină - Milo cască ochii, privește pistolul și se prinde, prea târziu, Andrew anunță je compte jusqu’à vingt, one... și Milo fuge Înnebunit, ajuns În mașină nu-și găsește cheile de contact, pe care, Într-un sfârșit, twenty, Andrew tend seulement la main en hauteur, agite les clés au-dessus de Milo, et prend un air condescendant, cortina, actul II, nu: deznodământ fals. Căci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de altă parte. Lili și-a notat impresiile imediat după pogrom: „Când a doua zi șdupă pogromț, luni, am Început să umblu pe străzi, să aflu ce s-a făcut cu cei patru ai mei dragi, sute de alte femei, Înnebunite și ele de groază, puneau aceiași Întrebare: «unde sunt ai mei». La Chestură ni s’a răspuns că toți au fost trimiși În lagăre. Pe străzi, Însă, erau zeci de cadavre, strânși grămadă... Umblu pe stradă ca biată... cineva Îmi
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au lăsat au constituit mărturii din prima sursă, despre ultimele momente ale unor personalități cunoscute din această mare Comunitate, momente de decădere morală, de rapidă degenerare fizică și spirituală, provocate de Împrejurări independente de voința lor. Dar, desigur, nu evreii Înnebuniți au fost cei care s-au Înapoiat la starea primitivă a omenirii, ci acei care i-au adus În această stare 15. Apă Privarea de apă a celor Încarcerați a fost o politică oficială a organelor care au escortat trenurile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
doctorii nu au fost Împiedicați să dea ajutoare”105. Reprezentanta Crucii Roșii locale s-a cutremurat de ce a văzut: „Într’un strat gros de murdărie de om și de sânge șzăceauț zeci și zeci de oameni În fiecare vagon, goi, Înnebuniți, lipiți Între ei ca sardelele, morți, muribunzi și vii șîmpreunăț... Duhnea Îngrozitor”106. Primii care au coborât au primit o ceașcă cu apă și un cub de zahăr de la medicii evrei (primii care au intrat În contact cu evreii din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și incendiate, cu excepția ultimei magazii care a fost dinamitată. Vacarmul și scenele înfiorătoare ce au avut loc depășesc puterea de evocare: femei cu părul în flăcări, oameni răniți și aprinși de vii, ieșeau prin acoperișul sau spărturile magaziilor incendiate, căutând înnebuniți o scăpare. De jur împrejur însă îi țintea arma ostașilor care aveau ordinul de a nu scăpa niciun civil. Grozăvia sinistrului era așa de puternică încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scop imediat urmărit de capitalist. De asemenea, nici câștigul izolat, ci procesul neîncetat de a câștiga. Această tendință absolută de îmbogățire, această goană pătimașă după valoare îi este comună capitalistului și tezaurizatorului, dar în timp ce tezaurizatorul nu este decât un capitalist înnebunit, capitalistul este un tezaurizator rațional. Sporirea neîncetată a valorii urmărită de tezaurizator prin tendința de a salva banii de circulație (de a scoate bani din circulație n.n.), capitalistul, mai deștept, o obține abandonându-i într-una circulației"127. Marx subliniază
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mă vei atinge, va ieși repede sângele, mă vei privi, voi fi de îndată orb. Ești neliniște, capcană, încăierare, de-ndată ce respir. Dacă fac o rocadă ca să mă apăr în iarnă, în ani în piept număr loviturile unei vrăbii înnebunite ce bate la geamuri să-ți iasă-n întâmpinare. Valoare Consider valoare orice formă de viață, zăpada, căpșuna, musca. Consider valoare regnul mineral, republica stelelor. Consider valoare vinul atât cât durează masa, un surâs fără voie, oboseala celui ce nu
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
dus la fereastră. Se însera: pe cîmp pășteau cîteva oi. Și ele erau stupide, poate chiar mai stupide decît fratele Aișei; însă în codul lor genetic nu era programată nici o reacție violentă. În ultima seară a vieții lor, vor behăi înnebunite, ritmul cardiac se va accelera, se vor zbate cu disperare; apoi viața lor va fi curmată cu un foc de pistolet, trupul lor va deveni carne pentru măcelării. Ne-am despărțit cu strîngeri de mînă; căpitanul Chaumont mi-a mulțumit
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
m-a chinuit cuvântul bricolaj. Nopți la rând mă vizita. O dată, în stare de veghe, la Pietroșița, vorbeam cu cineva despre ce mai meșteream prin casă și voiam să folosesc un anumit termen. Nu găseam cu nici un chip cuvântul și, înnebunit, am telefonat ca să întreb acasă, la București, chiar dacă asta însemna risipă de parale. Răspunsul nu era altul decât: bricolaj. Mi-am scris mare, pe o foaie, cuvântul, convins că asta mă va ajuta să mi-l întipăresc; peste două zile
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
vremea cu teama că te ridică și nu se mai știe ce se întâmplă cu tine. Dacă un lucru ca ăsta s-a putut întâmpla cu Iorga, luat de acasă și până nu a fost găsit, cum a fost, familia înnebunită, îl căuta. Lumea era foarte fericită pe străzi pe 23 august. Nu am văzut pe nimeni plângând sau speriat. Dar prima manifestare pe stradă a fost ca un tablou de Puiu Perachim. Niște fantome, îmbracate aproape în zdrențe, palizi, slabi
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
au fost atât de groaznici că nu se pot numără. Lili s-a declarat cu 10 ani mai tânără. Acest lucru l-am aflat abia la înmormântarea ei, când a venit fratele ei de la Budapesta, și-a spus: „Ce ati înnebunit? Sora mea nu are 72 de ani, ci 82”. La scurt timp, după căsătorie, Lili a rămas gravidă. Nu-i venea să creadă. Îi era teamă că perioada Auschwitz a lovit-o și-n puterea de a procrea. Si totusi
INELUL DRAGOSTEI () [Corola-website/Science/295734_a_297063]