1,329 matches
-
capabilă să învingă orice ruptură interioară, de conștiință, a omului. Actul de cunoaștere avut în vedere aici de Platon constituie un fapt de viață complex care nu se consumă, pur și simplu, doar în planul intelectual al sufletului, ci se înrădăcinează adânc în om ca întreg, antrenează planurile sale de conștiință în totalitatea lor. * Să procedăm la o lectură a celebrului mit al peșterii în cheie politică și vom putea constata că analiza situațiilor implicate în construcția acestui mit îl conduc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conștientă a celor dintâi. „De o parte e spiritul metodei prin care se face istoria umanității grație puterii Statului comunist; de cealaltă parte vocea slabă a scrupulelor care ne leagă «de acordul profund cu ceilalți» în care experiența realității este înrădăcinată în mod originar. Doar atunci când acest acord irumpe în conștiința noastră facem experiența adevărului și această experiență a adevărului este «extrametodică»” (p. 34). Prinse în proiectul totalizant al modernității, gândirea și limbajul au devenit vectorii acestuia. Redescoperirea și reevaluarea „celeilalte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de-a face cu amorul superior, când cu cel rușinos? Cât despre cel care-i în stare să transforme amorurile, care le poate înlocui reciproc, care-l trezește cui îi lipsește și-i este necesar, sau îl înlătură de unde-i înrădăcinat, acela este adevăratul tehnician. Căci el e capabil să dezvolte o amiciție între cele mai dușmănoase elemente ale corpului și să trezească în toate o atracție reciprocă”. Așa arată legătura dintre Eros și medicină, și ca un om de știință
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
studiilor de caz și a eforturilor de a înțelege fiecare caz sub forma unui sistem unic și funcționabil. Problemele metodologice nu sunt niciodată pur și simplu metodologice, fiindcă ele întotdeauna fac referire, în mod direct sau indirect, la convingeri puternic înrădăcinate despre natura cunoașterii și adevărului. Fervoarea epistemică sălășluiește pretutindeni pentru că forma este inseparabilă de conținut. Cu toate acestea, datoria noastră este să descâlcim noțiunile de câte ori ni se oferă această posibilitate. Există diverse strategii care permit organizarea cercetării cazurilor creative. Principalul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de respingere deplină a trecutului. Apariția motorului cu aburi și a mașinii de egrenat bumbac se înscriu pe aceeași traiectorie. Am dat doar câteva dintre numeroasele exemple care ar putea fi citate în sprijinul concluziei că gândirea creativă este solid înrădăcinată în trecut. Transferul pozitiv al experienței acumulate se poate produce datorită faptului că multe situații din viața reală care necesită gândire creativă nu sunt de tipul jocului de bridge în care cartea cea mai mică din ultima levată preia conducerea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de ceea ce s-a creat anterior, așa cum au afirmat James (1880), Hausman (1984) și alții, trebuie să fie legate de trecut. În concepția lui Bailin, nu poate fi vorba despre creativitate în cazul unui produs dacă el nu este profund înrădăcinat în trecut, deoarece, pentru ca publicul să fie capabil măcar să înțeleagă acel produs, trebuie să existe un cadru de referință și acesta nu poate fi furnizat decât de trecut. Fără un fel sau altul de referire la trecut, ar lipsi coerența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
economici, politici și sociali asupra ratei realizărilor creative, este din ce în ce mai limpede că trebuie să fie luate în calcul variabilele exterioare persoanei dacă dorim să explicăm de ce, când și unde anume ideile sau produsele noi apar într-o cultură și se înrădăcinează în ea (Gruber, 1988; Harrington, 1990). Magyari-Beck (1988) a mers până la a sugera că, datorită complexității ei, creativitatea are nevoie, pentru a putea fi cunoscută deplin, de o nouă disciplină, „creatologia”. Abordarea bazată pe sisteme pe care o prezentăm aici
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
comunitatea academică arată că această teorie reușea să ofere perspective pertinente asupra unor preocupări deja existente. În fapt, eugeniștii erau un grup influent În procesul de Împrumut și adaptare a limbajului și argumentelor științifice occidentale, pe care reușiseră să le Înrădăcineze ferm În comunitatea academică din România - o reușită ce a supraviețuit și după dizolvarea mișcării eugeniste. O notă de clarificare este necesară În acest punct al discuției. În capitolul de față folosesc o serie de termeni pentru a defini atitudini
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sale de la scopul maximal de a crea un stat total la obiective specifice precum asigurarea tratamentelor preventive de bază, educația eugenică, consiliere maritală și sfaturi pentru creșterea copiilor În special pentru populația rurală: Baza statului etnic este fără Îndoială țărănimea, Înrădăcinată În glie... Prin ea neamul stăpânește În statornică așezare și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
i. poate fi structurată în trei argumente diferite. Primul are și cel mai mare impact la nivelul dezvoltării sociale și implică influența i. asupra procesului de luare a deciziei. Acesta din urmă nu este unul pur rațional, ci este adânc înrădăcinat în normele elaborate în sistem, în instituțiile ce creionează dezvoltarea societății. Un stat cu o tradiție consensualistă de luare a deciziilor va decide o astfel de abordare în cazul apariției unei provocări urgente, deși rațional și eficient într-o astfel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice identității culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare se caracterizează prin contestarea împrumutului extern; în același timp, adepții acestui model consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și V. Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică - de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra balanței de putere nu putea fi, pentru Waltz, o teorie explicativă a politicii internaționale. Ea era produsul unei analize considerate deficitare și, în plus, cuprindea elemente prescriptive la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra stat-centrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice diferite, globalizarea ca obiect de studiu și dezbatere suscită încă numeroase întrebări, care servesc în mod util ca punct de reflecție și pot orienta viitoare programe de cercetare, cum ar fi: Provoacă globalizarea în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
oamenilor, trebuie să-i iubești. Eu, din păcate, i-am iubit pe acești italieni, atât în afara schemelor puterii (mai mult chiar, dintr-o disperată opoziție față de acestea), cât și în afara schemelor populiste și umanitare. Era vorba despre o dragoste reală, înrădăcinată în felul meu de a fi. Am văzut deci „cu simțurile mele” comportamentul forțat al puterii consumului recreând și deformând conștiința poporului italian, până la o degradare ireversibilă. Lucru care nu s-a întâmplat în timpul regimului fascist, când comportamentul era complet
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu a reușit să confirme această asumpție fundamentală, știința personalității a intrat într-o adevărată criză de credibilitate (Bem, 1972), care ulterior a rămas înregistrată în literatura de specialitate sub numele de paradoxul consistenței. Ca atare, în loc să confirme intuiția adânc înrădăcinată în percepția comună asupra consistenței cross-situaționale a comportamentelor, cercetările empirice au dovedit că, dimpotrivă, variabilitatea cross-situațională devine norma de manifestare a indivizilor (Bem & Allen, 1974; Krahe, 1990; Mischel, 1968; Moskowitz, 1982, 1994; Ross & Nisbett, 1991; Nisbett & Ross, 1980). Lipsa de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
specificitatea comportamentală a îmbrăcat o formă absolută, situaționiștii, ignorând total rolul variabilelor persoană și corespunzător exagerându-l pe cel al variabilelor situaționale în încercarea de explicare a consistenței comportamentale. Unii autori au fost tentați să accepte că inconsistența cross-situațională este înrădăcinată în natura personalității. Pe această direcție, cei cu orientare situaționistă (Bandura, 1969; Mischel, 1968) au avansat câteva explicații, considerând că stabilitatea temporală, confirmată frecvent în detrimentul celei cross-situaționale, este în acord cu teoria învățării sociale. Mai precis, contingențele situaționale ar rămâne
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
constituie maximizarea profitului. Profitul maxim, arată Drucker, este un argument amăgitor, un obiectiv fără sens și fără utilitate, deoarece el nu explică modul cum funcționează realmente organizațiile. O asemenea concepție este responsabilă de neînțelegerile asupra naturii profitului și de ostilitatea înrădăcinată față de profit, care sunt printre „rănile” cele mai periculoase ale societății industriale. Ea este, în mare parte, responsabilă de erorile politicii publice a Statelor Unite și ale Europei Occidentale, erori care au la bază neînțelegerea naturii, funcțiilor și a scopurilor organizațiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vreme modalitățile scriitoricești vest-europene curente fuseseră și În România prelucrate temeinic și original”. În argumentația sa, autoarea precizează că, pentru grupul de la Madrid, respingerea teoriilor modernității era motivată prin „propria viziune asupra lumii, și anume printr-o mentalitate creștin-ortodoxă profund Înrădăcinată În apartenența la cercurile politice conservatoare, respectiv la organizațiile profasciste”. Cu alte cuvinte, autoarea susține de fapt că pentru aceștia nu a existat o ruptură radicală față de perioada interbelică din România și că aceste două direcții s-a desfășurat Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la presiuni instituționale și, poate, comerciale. Pe de altă parte, nevoia de a izola câteva variabile și de a le considera pe toate celelalte constante, precum și neglijarea efectelor de interacțiune ce nu țin direct de modelul experimental sunt foarte profund Înrădăcinate În metoda științifică. Ele sunt o condiție a formidabilei clarități la care ajunge aceasta În limitele câmpului său vizual. Luate Împreună, acele părți ale peisajului pe care practica științifică efectivă le scapă din vedere - unghiurile moarte, periferia și partea aflată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sunt doar strategii de producție, ci și metode de control și apropriere. Mētis: definiția cunoașterii practice Citind excelentele studii semnate de Marcel Detienne și Jean-Pierre Vernant, găsim În conceptul grec de mētis un mijloc de comparație Între formele de cunoaștere Înrădăcinate În experiența locală și cunoașterea abstractă și mai generală caracteristică statului și organismelor sale tehnice. Înainte de a explica pe larg acest concept și sensurile sale, ne vom opri asupra unui mic exemplu, pentru a ilustra caracterul particular al cunoașterii locale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de tatăl său care, în cultul nobleții cărturărești a familiei, îi propune lecturi dificile și lucrul neîntrerupt la masa de scris, citește enorm și proiectează îndrăzneț lucrări despre mitologia dacică, despre limba și literatura populară română, culege folclor. I se înrădăcinează, de pe acum, sentimentul că e purtătorul unei zestre spirituale unice, ca reprezentant al unei dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de buric Împingeți mîinile și brațele În față cu putere expirînd zgomotos, eliberînd astfel energia și trimițînd-o În afara corpului dumneavoastră (vezi figura 7-2b). Repetați exercițiul de cîteva ori. O a treia tehnică de contracarare a sentimentului de foame extremă este Înrădăcinată Într-o practică taoistă veche de 6000 de ani care vă mută atenția către partea pe care o simțiți goală. 1. Întindeți-vă pe spate și plasați palma oricăreia dintre mîini pe buric. Mișcați-vă mîna ușor, realizînd cercuri În
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
bine, Împachetate sub forma Rutinei Zilnice de Energizare, corespondentul din medicina energetică a exercițiilor fizice. Ați Învățat cum să folosiți tehnici energetice pentru a rezolva diverse temeri specifice, de la controlul stresului la cel al problemelor emoționale și reprogramarea paternurilor profund Înrădăcinate În sistemul dumneavoastră energetic pînă al probleme care preocupă În special femeile, inclusiv menstruația, sexualitatea, fertilitatea, nașterea, menopauza și controlul greutății. De-a lungul acestei cărți ați aflat despre rețeaua de conexiuni dintre hormonii, energiile și starea dumneavoastră de bine
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
el - e una agricolă: „Nu Iisus de pe Golgota, ci Iisus din staulul vitelor, nu Iisus din Grădina Ghetsimani, ci Iisus din Cana Galileii, nu Iisus din pustia ispititoare, ci Iisus din parabola sămănătorului.” Sensul acestor speculații este că literatura română, înrădăcinată în propria tradiție, în creația autohtonă anonimă, trebuie să reflecte existența într-un spirit creștin, adaptat cadrului existențial și spiritualității specific naționale. În Sensul tradiției această idee e dezvoltată amplu și explicit. Definind tradiționalismul promovat de „Gândirea” drept un curent
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
o discuție despre românul „generic” are ca miză modelul cultural autohton și că o privire diacronică asupra variantelor acestui român generic merită atenția cititorului, tocmai pentru a se sesiza construcția imaginarului sub formulările imagologice. „Noutatea” omului este o teză adânc Înrădăcinată În fundamentarea religioasă a culturii europene, și ea nu a dispărut, chiar după așa-zisul „sfârșit al istoriei”. Ne putem Întreba, desigur, de ce avem nevoie de „noutatea omului”. La această Întrebare răspunde Înțelesul modernității și diferitele ei faze. Paradoxul acestei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]