1,931 matches
-
Ai dat aprobator din cap. Ajungând la localul tău preferat ai parcat lângă un magazin, nefiind loc acolo, dovada renumelui și a aglomerației dinăuntru. Acolo la magazin o rochie îți atrăsese privirea, dar uitându-te la firma parcă ți se înroșise și fruntea, însă mai mult ghicisem asta pentru că ai aplecat capul ușor scuturându-l pornind să pleci.. am grăbit pasul și te-am cuprins de mijlocel crezând că-i mare nevoie. La masa obișnuită, chelnerul vine direct cu niste flori
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
local te cerusem cu un an în urmă de aceia eram noi că ai casei. Atunci eram așa stângaci, după acea perioadă, tot frământam cutiuța în buzunar de ți-am intins-o franjuri, însă până atunci...vai, mă fâstâceam, mă înroșeam numai la gândul de a-mi zice tu.. Dar, când mi-am zis fie-ce-o-fi, n-am mai avut ezitări și bine am facut că așa elegant ingenunchesem în fața ta de și te mirai, da tare..apoi când am scos o
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
Acasa > Strofe > Timp > MELANCOLICI ȘI PRIBEGI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Melancolici și pribegi Ascultați cum cântă plopii Dincolo de Dealul Popii Serenade pentru regi Înroșește asfințitul Ulițele caoline Peste care seara vine Ca o beznă cu chibritul Armonie neștiută Peste toate dimprejur Din care doar un strop când fur Încerc s-o pun într-o lăută. Referință Bibliografică: Melancolici și pribegi / Ion Untaru : Confluențe Literare
MELANCOLICI ŞI PRIBEGI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364595_a_365924]
-
Toate vorbele frumoase într-un zâmbet le-ai cules. Vreau să-ți mai sărut o dată buzele ce m-au atras, Doar atâta putem face, cam atât ne-a mai rămas; Tot la fel ești de timidă și mai tare te-nroșești, Eu te văd mereu frumoasă, parcă nici nu-mbătrânești. Am avut și timpuri bune, traiul nu frigea la cost, Toamna îmi aduce-aminte când, pe vremuri, țineam post... Mai mergeam la mănăstire, ne mai închinam la sfinți, Se mirau vecinii noștri
HAI SĂ NE MINŢIM, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364601_a_365930]
-
năzbâtie o notează sadic manifest și-o port ca pe un sac ca pe un lest lasă-mă în pace zgâtie! M-a pus la colț cu bobârnace ca pe un urs pe care-l înveți să joace pe tabla înroșită pe plită n-are principii numai capricii și dă tare cu gârbaciul că m-a adus pe mine cârpaciul să fac nu ce vreau ci ce-i place Degeaba îmi crapă pielea degeaba îmi urlă țeasta: ce fel de viață
LASĂ-MĂ ÎN PACE, ZGÂTIE! de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361382_a_362711]
-
îndoiala și singurătatea sunt asociate anotimpului galben. Și pentru Crina Colice iubirea trecută e asemănată unei toamne cenușii, cu picuri de ploaie ca lacrimi ale singurătății, în timp ce pentru Iulia Ralia iubirea e "ca o lamă dimineața prea devreme" ce taie "înroșind apa". De multe ori, însă, dezamăgirea e camuflată, încât lectorul o depistează cu greu ca-n poeziile Aureliei Elena Matei (Frânturi de toamnă) sau în cele ale lui Ionel Marin care încearcă de a se scutura de frământările ce-i
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
mama, cu o cutie de conserve legată cu o sârmă, să împrumut cărbuni aprinși, îm dădea și câte un ou pentru el. Îmi plăcea părul lui alb ca zăpada. Cărbunii păreau stinși în lumina zilei iar acasă, la întuneric, se înroșeau. În bătătura casei aveam niște copaci. vreo zece la număr. De fapt erau tăiați și așezați unul peste altul. Din ei vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată. Dar eu zic că omul e mai fericit
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
data Emma, mai mult din invidie. - Te-am văzut pierdută, erai în lumea viselor adolescentine iar mâinile tale începuse un joc erotic pe sub rochiță. - Emma, ești căzută de undeva? Cum să poți crede așa ceva, pară ea cu nesiguranță în glas, înroșindu-se. - Nu mai fi așa de pudică. Și eu am trecut de multe ori prin aceste clipe excitante. Le cunosc savoarea. Să-ți spun un secret, șopti ea la urechea Almei, când mă visam în brațele cuiva de care mă
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
prea multe O să-l vedeți acum de Bobotează, Așa spunea, acolo sus pe Munte, Sărmana Mamă, dulcea noastră rază... Eu l-am văzut peste-amândoi zburând Cu aripile luminând sub cer-, Degetul ei parcă îl simt arzând Și-acum pe nasul înroșit de ger... Referință Bibliografică: Porumbelul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1102, Anul IV, 06 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PORUMBELUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361573_a_362902]
-
emoționată și plângea pe hol...le schimbam zilnic apa...După trei luni, știi ce ai făcut? -Ce-am mai făcut, mă, că mă enervezi?! -Mi-ai spus să închid ochii și mi-ai pus la gât șiragul ăsta de chihlimbare. Te-ai înroșit și mi-ai șoptit că mă vrei de soție...Ce frumos a fost... -Auzi, fato? Lasă fasoanele, că tot mă uit de un sfert de ceas la chihlimbarul ăla din sticlă. Dacă l-ai adus, toarnă domnule, un pahar, nu
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
frec dârele, lăsând restul de nas plutind în apa roșiatică. „Al cui ar putea să fie”?, m-am întrebat în timp ce mă priveam în oglindă, cu ochii limpeziți de apa rece cu care-mi răcoream fața. Aveam fața întreagă. Iar nasul înroșit de-atâta frecat cu apă rece și cu prosop. „Bine, dar atunci al cui era? Și cum de ajunsese în camera mea”. Tot mai nedumerit, m-am îndreptat spre șifonier. Trebuia să mă îmbrac cu ceva și să ies. Mă
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
îndeamnă la visare și te transpune în acea lume inocentă, căreia azi îi ducem dorul, lumea copilăriei și visului frumos ... Simplitatea și puritatea exprimării, în consonanță perfectă cu starea de “a fi copil” te fac să simți cum ți se înroșesc obrajii, cum îți tresaltă inimioara și-ți râd ochii parcurgând “pastelurile de borangic” în decorul creat cu atâta sensibilitate. Maricica Stroia dăruiește o parte din puritatea sufletului său, cu dragoste, inocentelor creaturi care ne înseninează existența, descriind pe înțelesul lor
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
angajați ai primăriei și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dicționarul limbii române inventase cuvântul țară românească tocmai întors victorios din tranșeele Plevnei Griviței ori Smârdanului, Îl scria românește, cu litere mici, pentru fiecare: țară. Dicționarul culesese din vatra țării cuvântul înroșit doină copilul legitim al bucuriei și-al durerii. Dicționarul limbii române știa cuvântul femeie dar floarea de salcâm și floarea de tei erau în alte pagini departe de părul ei galben de floarea albastră a ochilor ei. Nu că n-
DE CE UN SINGUR DOR de VASILE PIN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361011_a_362340]
-
asta te iubește și are și de ce! Ai un suflet bun și frumos, ești isteț, știi să vorbești din inimă și, dacă aș fi mai mică, și mie mi-ar place de tine, chiar dacă ești șchiop, pardon, infirm! M-am înroșit tot de rușine! Nu mă gândisem la asta, eu priveam fetele ca pe niște ființe mai sensibile, mai frumoase la suflet dar mai nesigure în prietenie, mai fără logică în reacțiile lor la discuții firești, colegiale. Dar mi-era drag
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
Acasa > Strofe > Timp > DIMINEAȚĂ DE TOAMNĂ Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului E dimineață... Mai e și toamnă... Ceața matinală se scaldă, intangibilă, impasibilă, în lumina farurilor înroșite de frig ale mașinilor ce vin dinspre vară, pe drumuri de țară. Aburi calzi, ca de ceai, ies din fornăitul cailor și din cumințenia pământului. Miresme de toamnă, fiori de melancolie și doruri ce dor pătrund discret, ca un gând
DIMINEAŢĂ DE TOAMNĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361048_a_362377]
-
Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă și lipsită de grandoare, dar fermă, aspră și minunat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus mănuși(metehne de orășean) și mă uitam uimită la semințele de porumb (înroșite de tratamente). Mi-am călcat pe ifosele mele de naturista și n-am ieșit din ”deprinderile locale împământenite”. N-am asudat muncind, dar începuse să fie cald. Era o acțiune repetitivă și lipsită de grandoare, dar fermă, aspră și minunat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
din sticla începută de seara trecută. Băutura era foarte tare. Ardea pe buze. Gyros zâmbi pe sub mustață. A luat o țigară din același pachet din care fumase și tânăra fată. Abia atunci a văzut două chiștoace în scrumieră. S-a înroșit la față dintr-o dată și a izbucnit cu o furie teribilă: - Ai spus că nu fumezi! De ce m-ai mințit? A prins-o cu mâna stângă de bărbie iar cu dreapta i-a ars o palmă peste obrazul drept de
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu , cum îi mai spunea bunicul din partea mamei. Când eram mai mic, îmi plăceau racii cum se înroșeau după fierbere și carapacele le păstram ceva timp, să mă joc cu ele, până le arunca mama la porci. Atunci am visat pentru prima dată că aș putea deveni pescar și s-a născut în mine dorința de a merge
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
însă ce pedeapsă vei da mâinii mele! Fă-o cât mai repede că dacă nu...se enervează iar, spuse Baraba amenințător. -N-am ce să spun mâinii tale prietene decât că e, să mă gândesc... foarte delicată și grațioasă... Baraba se înroși de furie într-o clipită în urma unei asemenea jigniri gândind că grația și delicatețea sunt un apanaj al femeilor, nicidecum al unui bărbat încercat de greutăți precum era el. De aceea îl lovi din nou pe ucenic cu palma, cu
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
obosească labele nesimțite, înfipte în buzunare. Îl priviră rânjind a sictir. Într-un târziu, Pleșcan făcu mărunt din buze, cu privirea aiurea: --Ia uite la domnu’ freshpatron ce vioi este! --Pardon, interveni Scârțoi, dom’ inginer de zarzavat electric. Zamfirescu se înroși de ciudă că este luat peste picior. Tocmai el, care...Și, mă rog, de unde știu jigodiile astea ce învârte el în viață? Ar vrea ei să aibă banii și situația lui. Nu se lăsă: --Băăi, nesimțiților! Vă onorează omu’ cu
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
CÂND CURCUBEIELE VOR SCRIE-AMURGURI Când curcubeiele vor scrie-amurguri, Smaralde înflorind sclipiri prin iarbă Desprinde-ți gândul din trăirea oarbă Zăgăzuită-n bocetul din burguri. Privirea-ți scaldă-n limpezimi de iazuri, Pe pleoape moi purtând oglinzi de rouă Când se-nroșesc sub strai de lună nouă Mușcatele-amorțite pe pervazuri. Așteaptă, sub o ploaie de narcise, Să zemuiască-n mâna ta un mugur, Când buzele-ți vor aromi a strugur Din via-n care-ai ațipit pe vise. Îmbată-te c-un
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
însă ce pedeapsă vei da mâinii mele! Fă-o cât mai repede că dacă nu...se enervează iar, spuse el amenințător. -N-am ce să spun mâinii tale prietene decât că e, să mă gândesc... foarte delicată și grațioasă... Baraba se înroși de furie într-o clipită în urma unei asemenea jigniri gândind că grația și delicatețea sunt apanaje ale femeilor, nicidecum al unui brigand de talia lui. Enervându-se, îl lovi din nou pe ucenic cu palma, cu și mai multă forță
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]