1,431 matches
-
ce îngheța în chihlimbar.Și a trecut El prin timpul său de acum, anulându-l pe cel anterior, El, bărbatul din vis, care să redeștepte pentru totdeauna primăvara uitată în ea dintr-o amară săgetare în zbor.Inima ei adăsta însângerată, trasă din toate părțile de o herghelie de cai biciuiți, ce goneau cu steaguri de singurătate și cu scuturi de frig.Era în legătură cu el prin partea nobilă a firii și despărțită de ceilalți prin superioritatea intelectuală și prin bolta găndirii
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
au dovedit cutezanță. Suflete descătușate de povara umilinței, Renasc și pornesc în iureș,pe drumul făgăduinței. Focul le-a ucis în noapte și prieteni și iubite. Iar corupția îi fură prin guvernul care-i minte. Se așază în altare amintiri însângerate, Ale celor ce pierit-au,arși de focuri blestemate. Încet moartea îi ajunge pe tinerii scăpați de foc, Iar guvernul „tehnocratic”,își ocupă noul loc. Sub guvernul ce-i schimbat,libertatea nu-i deplinăciă, Căci cei noi aleși acuma,au
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
mine e prea multă, O rabd și niciodată nu o plâng! Azi nu mai moare nimeni pentru tine, Poporul meu, din ce în ce mai rar, Când fiii tăi, plecați prin țări străine Nici nu mai știu ce zi e-n calendar, Ce mărțișor însângerat ți-au pus Și setea arde-n cumpăna fântânii, Cel răstignit, acum e-atât de sus Că nu-l mai pot atinge-n veci păgânii! Referință Bibliografică: Mor pentru popor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520
MOR PENTRU POPOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370262_a_371591]
-
se plimbă prin mine Am culoarea roz A privirilor tale fascinate A ierbii în amurg Și mâini de văpaie Am când mă mângâi Am culoarea roz A sărutului în zori Când tu și razele Vă faceți cuib în mine ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ PRIMĂVARĂ ÎNSÂNGERATĂ Rupe primăvara îmbobocită Cuprinde în mână corola Mergi încet și pe tăcute Nu ești mic ești primăvară Pune în prima răspântie Floarea de rană de pasăre Să se usuce Te voi plânge Cu petale care alină durerea Învață să iubești
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
atât de actuală astăzi când se încearcă din nou ,,uciderea” a tot ce reprezintă el -, care ne amintește de viziunea poetică a lui Radu Gyr: ,, Dibui urma ta de blând Iisus/.../ Sfâșiat ți-e pieptul și obrazul./ Tu ești marele însângerat” (Baladă pentru Eminescu). Din nordul Bucovinei, regretatul academician, profesor universitar, poet și prozator Grigore Bostan sublinia faptul că „tradiția eminesciană în Bucovina a fost și rămâne acea viguroasă tulpină pe care cresc și astăzi lăstarele poeziei românești din acest ținut
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
DE TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1375 din 06 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De când se scria cu pene, cuvântul, ca valul plutea. Cu privirea dintre gene, amintiri în vremuri ducea. Toamna își scrie poveste, cu frunze însângerate. Tuturor aduce veste că, Iarna nu e departe. Melancolii de iubire se sting în al toamnei amurg, ducând doru-n amintire. Când frunze roșii-n ploaie curg. Cu privire de aramă, copaci duc nostalgii în zări. De jale, domnița toamnă duce
MELANCOLII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353057_a_354386]
-
Gânduri strânge în ciorchine, cu povești nemuritoare. Copacii își plâng iubire din frunzele călătoare. De-a tristeței despărțire, vântul viscolește jale. A rodniciei zeiță, Toamna, ca o fată-mare își împletește-n cosiță, feunzele din chihlimbare. Gânduri toană în cuvinte, tristețe însângerată. Toamna să rămână-n minte. Să nu poată fi uitată. Ca vinul de viță nouă, frunzele-și lasă lacrimă. Gândul în condei să-mi plouă idei, să curgă în rimă. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: MELANCOLII DE TOAMNĂ / Maria Filipoiu : Confluențe
MELANCOLII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353057_a_354386]
-
află strălucirea doar prin foc, biciuit... XXI. ZBOR ÎNTRERUPT, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016. ZBOR ÎNTRERUPT Viața mea, român nescris, Se va scurge în abis Suflet gol înfrigurat Condamnat pentru păcat. Inima însângerata... Oare ai iubit vreodată ?? Ochi frumoși înlăcrimați Pentru cine plansu-v-ati ? Buze calde, fruct oprit De când nu ați mai șoptit Vorbe dulci de dragoste ? Voi urechi, străjeri ai minții, armele vi le-ați predat, ... Citește mai mult ZBOR INTRERUPTViata mea, român
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
calde, fruct oprit De când nu ați mai șoptit Vorbe dulci de dragoste ? Voi urechi, străjeri ai minții, armele vi le-ați predat, ... Citește mai mult ZBOR INTRERUPTViata mea, român nescris,Se va scurge în abisSuflet gol infriguratCondamnat pentru pacat.Inima însângerata...Oare ai iubit vreodată ??Ochi frumoși inlacrimatiPentru cine plansu-v-ati ? Buze calde, fruct opritDe când nu ați mai soptitVorbe dulci de dragoste ? Voi urechi, străjeri ai minții, armele vi le-ați predat,... XXII. SENSUL IUBIRII, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1180 din 25 martie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ În seva florilor e sânge Și-n lemnul Crucii e pământ. În sufletul Măicuții curg doar lacrimi Și-n mirosul pâinii e trup
IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353781_a_355110]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1180 din 25 martie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ În seva florilor e sânge Și-n lemnul Crucii e pământ. În sufletul Măicuții curg doar lacrimi Și-n mirosul pâinii e trup sfânt. În vinul serii se revarsă sânge Și-n Calea Vieții sunt doar spini. E scris în
IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353781_a_355110]
-
un strigăt de durere Cerul s-a întunecat Prevestind lumii Iertarea Printr-un Fiu de Împărat. S-a scăldat în rouă pură Și în lacrimi de măslin A învins moartea cu Viața Și-a-nviat după Scripturi. Elena Trifan Referință Bibliografică: IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1180, Anul IV, 25 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
IUBIRE ÎNSÂNGERATĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353781_a_355110]
-
Ce ți-o întind cu drag... și să pornim apoi Pe calea ce-a trasat-o un Tată pentru noi! MAI TRECE ÎNCĂ DUMNEZEU... Mai trece încă Dumnezeu cu dragoste de Tată Cu pas domol, cu ochii blânzi și fruntea-nsângerată... Mai trece încă Dumnezeu purtând în piept iubire Ce mult ar vrea s-o simtă astăzi întreaga omenire... Dar prea puțini au timp de El și prea puțini ascultă Când viața e o alergare și trudă multă...multă.... Când unii
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
această confuzie de foșnete, ceață și descompunere, umbre nebune se sfâșie, tăcerea suspină, zvâcnește, te-apasă fierbinte, ceasurile se-opresc îngrozite, pământul stratificat se stinge-n lacrimi, un fugar prizonier care-ți seamănă umblă prin tine, devorându-te. În amurgul însângerat există o clipă magică, o rază strălucitoare de lumină coborâtă din ceruri, un flux de argint țesut la marginea de întuneric, ruga te schimbă pentru a căuta în inimă. Ai nevoie de o atingere lină, de cineva lângă tine, de
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MARIA IEVA - POEME DE DOR Autor: Maria Ieva Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului CE VINĂ ARE TOAMNA? Ce vină are toamna că mă doare, Căci rana-nsângerată nu-i a ei Și lacrima pândește gânditoare Sub pleoapa ochiului de clei? Ce vină are toamna că îmi pasă Și-o oblojesc de vreme rea, Căci umerii adesea mi se lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
V. MARIA IEVA - POEME DE DOR, de Maria Ieva, publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. CE VINĂ ARE TOAMNA? Ce vină are toamna că mă doare, Căci rana-nsângerată nu-i a ei Și lacrima pândește gânditoare Sub pleoapa ochiului de clei? Ce vină are toamna că îmi pasă Și-o oblojesc de vreme rea, Căci umerii adesea mi se lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
cu rouă, C-un strop de iubire din lacrima dulce. O parte picteaz-o 'n albastru și verde, N-ai funii să legi soarele, știu; Citește mai mult CE VINĂ ARE TOAMNA? Ce vină are toamna că mă doare,Căci rana-nsângerată nu-i a eiși lacrima pândește gânditoareSub pleoapa ochiului de clei? Ce vină are toamna că îmi pasăși-o oblojesc de vreme rea,Căci umerii adesea mi se lasăși iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamăApusu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
cu mir și cu rouă, Când ochii flămânzi, iar, merg să se culce, Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Un strop de iubire și-o lacrimă dulce. CE VINĂ ARE TOAMNA ? Ce vină are toamna că mă doare, Căci rana-nsângerată nu-i a ei Și lacrima pândește gânditoare Sub pleoapa ochiului de clei? Ce vină are toamna că îmi pasă Și-o oblojesc de vreme rea, Căci umerii adesea mi se lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
manuscrisul din alcov și am udat aripile la fluturi. Și-au curs din ele galbenul și-un mov instinct de fiară ce-a vânat săruturi. O salcie îmi legăna-n hamac, O lacrimă de strugur versatil. Pe bluza mea cu-nsângeratul mac, O buburuză-nainta facil, Spre adâncimea coapselor târzii, Unde polenu-a zămislit ispite. Te mai aștept cu -n ceai, te-aștept să vii, Să mă devori cu cel din urmă dinte. Referință Bibliografică: DEVORARE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DEVORARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352643_a_353972]
-
găsit ușa înțepenită” și chiar dacă: „ferestrele aveau giulgiu de crini/ nu se auzea țipenie/ de om nici gând/ și atunci a aprins candela între nori/ hrănind îngerii înghețați (dragostea). Copleșitoare metafore, ca și în poemul „tatăl”: noaptea își spală călcâiul / însângerat/ felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste plămânii vântului/ în curtea vecină/ bărbatul a făcut pârtie și a ieșit în drum/ dă bună dimineața uitării/ sub un drapel vechi/ cuprins de remușcări/ prezentul se curbează/ și ii sărută
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
noștri l-au luat pe sus pe acest om și l-au adus în fața condamnatului care abia își mai trăgea sufletul. Cineva i-a luat coroana de spini care îi căzuse de pe frunte și i-a îndesat-o pe capul însângerat. ,,Ridică-te acum împăratul iudeilor ! i-a spus mulțimea în batjocură. El însă n-a spus nimic, ci i-a privit pe toți rotindu-și încet capul, probabil ca să-i vadă pe ai lui, însă aceștia erau în spatele celor care
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
-i văd pe amândoi prăbușindu-se. Nu-mi dădeam seama cine pe cine a împușcat până la urmă și alerg către ei speriat. Franz se ridică cu pistolul în mână și cu chipul răvășit, lăsând ochilor mei cale liberă spre trupul însângerat al Raisei. Mă aplec spre ea și-o strig: - Raisa! - Phil..., spuse ea stins. Știam... știam că aici voi sfârși... Îți aduci aminte când... ți-am ghicit odată în cafea?... - Raisa, te rog, nu mai vorbi.. O să chemăm medicul..., bolborosesc
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
Mesia sau Hristos cum îi spun elinii, vor încerca să-i fure trupul tocmai pentru a adeveri cuvintele spuse de acesta. -Hm! zâmbi cu o prefăcută îngăduință Ponțiu Pilat. Dar cine ar dori să fure un corp fără viață și însângerat, doar pentru că s-au spus nu știu ce vorbe? Arhiereul Caiafa recunoscu în sine că uneori procuratorul avea răspunsuri dezarmante. Din fericire, gândi el, era ușor de păcălit. Ponțiu Pilat nu rezista la situații limită care necesitau multă dibăcie. Așa credea arhiereul
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
Acasă > Poeme > Emoție > ZBOR ÎNTRERUPT Autor: Lăură Isabelle Nicolae Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ZBOR ÎNTRERUPT Viața mea, român nescris, Se va scurge în abis Suflet gol înfrigurat Condamnat pentru păcat. Inima însângerata... Oare ai iubit vreodată ?? Ochi frumoși înlăcrimați Pentru cine plansu-v-ati ? Buze calde, fruct oprit De când nu ați mai șoptit Vorbe dulci de dragoste ? Voi urechi, străjeri ai minții, armele vi le-ați predat, M-ați lăsat pradă prostiei s-o
ZBOR INTRERUPT de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354259_a_355588]
-
Dumnezeu ne îndreaptă Întregul univers vibrează că strunele stârnite De dorurile noastre, din inimi iubitoare izvodite. Prea mult am ars din daruri ce Ți se cuveneau În sutele de veacuri ce tot treceau, treceau Peste pământul acesta rănit de lupte însângerate Unde se înstrăinase fiul de părinte, fratele de frate. Azi ne regăsim unii cu altii risipiți în largă lume Mulți trăiesc singuri, neștiuți, alții cu renume Pe toți ne tulbură amintirea acelui început Și dorul pământului sacru pe care ne-
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]