13,166 matches
-
ea îi văzuse stremeleagul cît un știulete de porumb, și că băiatul ședea cu el așa și nu se rușina de ea, pînă cînd a strigat "dar-ar dracii-n p. ta!" și abia atunci Veniamin se cărase... Și că însuși el, criminologul, după ce baba Anicuța îi spusese ce spusese, îl luase pe Veniamin cu binișorul, era vară, o zi bună de scăldat și îl dusese pe băiat la iazul de lîngă sat și-l pusese să se scalde; nu se
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
atunci Wladyslaw Sikorski, Ziegelboim protesta, pe propria sa viață, împotriva indiferenței cu care omenirea se pregătea să răspundă tragediei ce avea să se numească Holocaust. La insistențele lui Kazin, textul e preluat de New Republic, cu avertizarea adăugată de Kazin însuși: într-o Europă martoră genocidului împotriva evreilor, nimeni nu mai poate fi vreodată în siguranță. Reacțiile, cum spuneam, foarte slabe, doar trei scrisori venind din partea lui Lewis Mumford, Daniel Bell și Eugene Lyons, lăudîndu-l pe Kazin pentru curajul de a
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
cuvînt. Întîia schiță telegrafică purta titlul Zestrea. S-au adăugat apoi alte scene, oameni întîmplări, note, crîmpeie. Totuși, cînd am început să scriu, am avut să lupt cu un adevărat haos. Limpezirea, coordonarea, construcția întreagă a venit scriind. Scheletul general însuși a suferit schimbări radicale. Nouăzeci la sută din notițele pregătite au fost înlocuite cu amănunte și scene apărute spontan în timpul scrisului. Toată așa-numita "documentație" n-a făcut decît să germineze în subconștient atmosfera necesară. Scriind aveam adesea senzația stranie
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
alegerea reprezentantului nostru la UNESCO în persoana unui plastician, de altfel talentat, pe care nimeni nu l-a văzut la vernisajul vreunei expoziții dar care a ținut să onoreze mamelele domnișoarei de la Hustler. Și oare n-a lăudat dl Iliescu însuși telenovelele ca mijloc de educare împotriva violenței și urîtului? Sigur, în telenovele pornografia e îndulcită cu șerbet de trandafiri și nu e așa-zicînd fizică, ci morală. Dar eu mă tem cu mult mai mult de efectele perverse ale filmulețelor de
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
a se socoti, cu o modestie orgolioasă, drept un "student" întîrziat și etern: Aș spune, arată Nicolae Oprea, că i se potrivește mai degrabă caracterizarea lui G. Călinescu referitoare la Eliade: "autodidact prin forța lucrurilor și mare devorator de cărți"". Însușindu-și învățătura de unul singur, Macedonski și-o completează prin dese călătorii pe meridianele continentului, care au rostul unei aventuri spirituale. Marele său miraj e Parisul. Acolo începe a scrie versuri în franțuzește și colaborează la un șir de publicații
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
al lui Pillat. Feminitatea alcătuiește o ipostază acvatică, de maximă disponibilitate, precum orice substanță fluidă ce poate fi turnată în tiparele cele mai felurite, adoptînd forma acestora: "Eva e o compunere juvenilă ce tinde să repertorieze atributele stihiei feminine, dar însuși mecanismulei productriv, vizînd feminitatea trecînd din ipostază în ipostază în funcție de "actant" și de decizia viziunii masculine, o reduce la un "conținut" menit să umple vasul dorinței sau proiecției. Chiar și ideologizată, tratată ca abstracție, feminitatea rămîne acvatică, o pură valență
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
gen, distorsiuni umane emoționale și contextuale puse în locul sentimentului de maximă răspundere morală și estetică au afectat imaginea Galei. Mi se pare o enormă eroare, regretabilă, care nu se poate înscrie nici măcar la capitolul "o nebunie" a juriului, o extravaganță. Însuși discursul inteligent al regizorului Alexandru Tocilescu era marcat de o uluială, dincolo, desigur, de bucuria firească. Premiile nu se judecă în general, pe o activitate desfășurată în timp (există premii acordate de Senatul UNITER pentru asta), ci punctual, în dimensiunile
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
e nici un dubiu (cum se mai întâmplă în alte cazuri), se înțelege că nu i-a plăcut cartea comentată. Selecția cronicilor este ironizată, varietatea de dragul varietății, amendată, slăbiciunile argumentațiilor sunt sancționate, așa cum se poate sancționa totuși și afirmația lui Regman însuși că judecata lui Florin Manolescu despre Istoria literaturii române a lui Negoițescu "e plină de șicane". Nu despre "șicane" este vorba, ci despre o dreaptă evaluare a "Istoriei" lui Negoițescu. În numele obiectivității C. Regman ar fi trebuit să spună și
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
mierlit-o... - chiar așa spusese Brummer. Axente îl contrazisese; însă de atunci intrase la idei. Brummer ăsta glumea, ci-că; dar să nu fi ajuns în gura lui, cum începuse de la un timp să intre, - și strungarul constată cu teamă prefăcută - însuși partidul! După ce-și petrecu musafirul acela atît de neobișnuit, Praxiteea se întoarse în salon în care se mai aflau doi-trei oaspeți, în frunte cu Brummer. Zîmbea întinerită, luminoasă, cu părul alb proaspăt înălbit cu o substanță albăstruie cu care
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
nu, și, în acest caz, nu mai era de discutat. Ca să restabilească echilibrul, Praxiteea, cu una din pornirile ei justițiare, orice ar fi fost, îl luă în bătaie de joc imitînd ce-i spunea el maică-si, în copilărie, ceea ce însuși anticarul îi povestise într-unul din momentele lor de intimitate: "Mamă, mamă, de ce m-ai făcut așa de mic, rău și urît?" Simțul ei acut și rațional de dreptate, văzînd cît de ironizată fusese "clasa muncitoare" prin reprezentantul ei, oricît
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
strașnice, dar - adeseori - nevictorioasă în cele din urmă. Efectul e dezarmant! Parcă fiecare dintre noi s-ar cuveni să repete odată cu ceilalți: "Iată-mă în oglindă". Fiind paralele, oglinzile văd departe, pînă-n străfundurile ființei, pînă acolo unde se alăptează pruncul, însușindu-și - simultan cu laptele matern - și limba maternă, instrument sacru, unic, de neuitat. Bătrînii, de cele mai multe ori, își aduc aminte de vorbele copilăriei de demult. Copilăria, țara din care te tragi, sălașul viersului dulce precum mierea minții și a sufletului
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
exerseze, ca și cum... Sau ajută la fixarea amintirilor pe bază de conexiuni. Doctorul Jouvet merge și mai departe pretinzând că, în această fază, care ar fi o întoarcere spre sine,... un répli sur lui-même..., creierul triază toate informațiile primite în timpul zilei, însușindu-și-le pe cele ce se potrivesc personalității individului, conform eredității sale, celelalte informații obținute fiind respinse ca necorespunzătoare... Mecanică supravegheată strict... Este imposibil - mai spune Jouvet - ca acest moment de intensă activitate cerebrală a creierului să nu folosească la
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
legându-se, prin simple manevre pe tastatură, un "loc" (site) sau altul (de fapt, un text de orice natură, supus lecturii), că aici poate fi un germene de superficialitate 4 în căutarea, citirea și înțelegerea informațiilor. "Virtualul" partener care este însuși docilul C permite o inspectare grăbită, care - ca și manipularea "telecomenzii" televizorului cu multe canale sau poate după modelul acesteia - îndeamnă la nerăbdare în parcurgerea "surselor", la lecturi fragmentare, la acceptarea efemerului - fie șí incomplet perceput și interpretat -, ceea ce nu
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
lui Eminescu Marina Constantinescu Aproape tot românul se simte în stare și mai ales dator să vorbească despre Eminescu. Și nu oricum, ci în sintagmele binecunoscute și popularizate prin manualele școlare, pe de-a-ntregul forme fără fond. Formele au fost însușite și transmise cu sfințenie, în vreme ce fondul problemei, Eminescu și opera sa, rămîne acoperit de colb. Sînt oameni care discută despre Eminescu cu o dezinvoltură inhibantă, amestecînd surse secundare sau terțiare de informație, folclorul, legendele, formule des întrebuințate și devenite stass
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
se poate mai disponbil, care va emite ce arii va dori, indiferent de partitura orchestrei de sub bagheta d-lui Năstase, dar simultan și sub aceeași boltă. Corul opoziției numită democratică, la polul opus celeilalte vizând dictatura, va suna temperat, cum însuși tonul acestei opoziții după ce a fost bătută la fund de către electorat. Cât le privește, sindicatele acordă noului guvern un termen de grație. Și, oricum, iarna este blândă... Va fi greu actualei Puteri să guverneze mai prost decât cea precedentă, dar
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
să le spună dacă și acele mici fărâme sunt adevărate sau nu. În esență, Varsanufie face o distincție între învățăturile proprii ale Sfântului Grigorie de Nazianz și de Nisa și între unele cuvinte luate de la Origen, pe care le consideră însușite de ei de la el. Căci de cele drepte spuse de ei declară (Sfântul Varsanufie) că sunt de la Duhul Sfânt. Dar de cele greșite rămase de la Origen, nu spune aceasta 17. Epoca patristică și răstimpul acesteia Fiindcă tot s-a vorbit
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
sine, Leon Volovici care, după cum se știe, a îngrijit împreună cu Gabriela Omăt ediția exemplară de la Humanitas din 1996, are o legitimă nemulțumire. Ele l-au surprins neplăcut prin omiterea ediției românești: Nu știu cum să-mi explic acest impuls de a-ți însuși în grabă efortul altora, deloc neglijabil, al editării și adnotării unui manuscris. Nu mai zic că d. Radu Ioanid, editorul american, a tradus harnic și întocmai o bună parte din notele "inexistentei" ediții românești". Decorațiile lui Emil În sfîrșit, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
coordonați de Oțetea, contribuie la subminarea atotputerniciei lui Roller care, furios, își vede pozițiile pierdute. S-a ajuns pînă și la dezvăluirea abuzurilor sale "științifice", demonstrîndu-se curajos că lucrează cu negri pe care îi exploatează neremunerîndu-i pentru munca depusă și însușindu-și, cu japca, merite și premii care, de fapt, nu sînt rodul ostenelilor sale. Poziția sa e, acum, mult șubrezită în concurență cu istoria veritabilă și se luptă disperat să revină la putere, trimițînd note de informare șefului său Leonte
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
a psihanalizei (care s-a întâmplat să fie un dicționar) a citit-o pasionat pagină cu pagină, ca pe un roman. Tratatul de psihanaliză contemporană apare ca o sinteză și ca o concluzie a literaturii psihanalitice pe care ne-am însușit-o în ultimii 11 ani. El marchează dacă nu oficial, oricum foarte vizibil ora trecerii în sezonul unor solide sedimentări și a unor necesare verificări critice. Neexcluzând, firește, posibilitatea consultării cărților în limba originală, suntem încrezători că aducerea lor la
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
au susținut existența a trei mari perioade distincte ale operei sale poetice. Cea dintîi, așezată sub emblemă parnasiano-simbolistă, ar fi definită ca stadiu de ucenicie la școala poeziei franceze de la sfârșitul secolului trecut, perioadă în care tânărul poet și-a însușit deopotrivă un univers imaginar și niște tehnici definitorii pentru aceste orientări. Personal, am situat cândva această etapă sub semnul unei "disponibilități recapitulative" caracteristice, vorbind despre "un conservator de muzeu poetic" capabil de performanțe remarcabile în limitele formulelor însușite cu diligență
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
și-a însușit deopotrivă un univers imaginar și niște tehnici definitorii pentru aceste orientări. Personal, am situat cândva această etapă sub semnul unei "disponibilități recapitulative" caracteristice, vorbind despre "un conservator de muzeu poetic" capabil de performanțe remarcabile în limitele formulelor însușite cu diligență și cu o dexteritate de netăgăduit. Este epoca definită chiar de Pillat drept una a "devierii" de la matcă printr-un "aport străin". A doua, tradiționalistă, ar fi marcat autentica regăsire de sine, întoarcerea (în tipar sămănătorist, dar mai
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
trecerii timpului și posibilitățile de recuperare. Ar mai fi fost doar de pus un accent pentru a marca deplina organicitate a ceea ce s-a numit "obsesie modelatoare" și în poezia lui Pillat, - aici căutarea amintitei concilieri care definește, în fond, însuși "tradiționalismul" său). Sub titlul Imaginația după canon, sunt abordate poemele din volumul Biserica de altădată, care nu-i pun criticului prea dificile probleme de interpretare. Afirmând, nu fără dreptate, că Ion Pillat este, "structural, un imaginativ legalist", el are cu
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
opinia presei, la Washington, la Berlin sau la Londra așa ceva e de neimaginat. Dacă "New York Times"-ul scrie (cum a și scris!) că România nu mai are ce căuta în N.A.T.O. , să fie limpede că părerea editorialistului e automat însușită de politicieni! Dacă "Frankfurter Allgemeine Zeitung" sfătuiește ca românilor să nu li se dea vize, pentru că au votat masiv pentru un partid extremist, dar să li se dea bulgarilor, așa se va întâmpla! (Drept dovadă, astăzi la Sofia se bea
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
compara viața omenească cu o bulă de aer. Sfântul Grigorie a preluat această formulă în diferite contexte pentru a exprima fragilitatea naturii umane. Acest fapt nu trebuie însă să ne ducă nicidecum cu gândul că Sfântul Grigorie și-ar fi însușit doctrina epicuriană; cf. H. D. Saffrey, Homo Bulla. Une image épicurienne chez Grégoire de Nysse, în „Epektasis. Mélanges Patristiques offerts au cardinal Jean Daniélou”, ed. J. Fontaine și Ch. Kannengiesser, Beauchesne, Paris, 1972, p. 333-334. Norme de redactare iese din
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
acestea determinate istoric, lasă locul unui insert fantasy parodic, atemporal, gratuit-manierist, plasat pe un cu totul alt nivel de semnificații artistice. Contrastul creat de noul orizont narativ te lasă perplex. Discursul personajului narator, convenția realistă a epicului, stilul, firul narativ însuși totul se frânge dintr-un nemilos capriciu auctorial. Convenția de până atunci a scriiturii este abandonată dintr-odată, deschizând cu aceeași dezinvoltură un cu totul alt spațiu textual. Această strategie textuală radicală, realizându-se în final și pe un spațiu
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]