471 matches
-
locuitori. Satul de reședință al comunei a apărut în perioada interbelică și figurează ca reședința unei comune de sine stătătoare în legea din 1931 și în Enciclopedia României din 1938. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Însurăței, și apoi (după 1960) în raionul Brăila, din regiunea Galați. În 1968, comuna Mihai Bravu a fost desființată, satul fiind inclus în comuna Victoria, comună rearondată județului Brăila.
Comuna Victoria, Brăila () [Corola-website/Science/310269_a_311598]
-
actul ce atestă întemeierea satului se păstrează încă în Arhiva comunei Mihăilești. Această afirmație este confirmată în lucrarea părintelui Mircea Trif unde scrie următoarele: „satul Florica este atestat ca datând din anul 1879, odată cu Legea rurală din 1878, denumită Legea însurățeilor, conform cu art. 5 și 6 din Legea rurală din 1864. Acest eveniment de parcelare a pământului și pădurilor, a stabilirii hotarelor unui sat mare cu 250 de familii este atestat în actele fostei primării a comunei Florica, dosar nr.1
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
nr.1/1879 pe baza contractului cu numărul 1461”. Într-o lucrare recentă, întocmită de Prefectura județului Buzău, se menționează: „Satul Florica are o istorie aparte de celelalte sate ale comunei Mihăilești. În urma aplicării Legii rurale cunoscută și ca Legea însurățeilor în 1879 s-a stabilit pe raza comunei formarea unui sat cu 250 de familii”. Aici, în noul sat, mai mulți țărani din comunele Chiojdu-Mic, Colți, Păltineni, Sibiciu, Nehoiu, Viperești, Lapoș și din alte sate din județul Prahova au fost
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Glodeanu Sărat, fiind transferat însă înainte de 1925 la comuna Mihăilești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Florica avea 580 de locuitori și 130 de case și făcea parte din comuna Glodeanu Sărat, plasa Tohani, județul Buzău, fiind format din „însurăței” (împroprietăriți la 1880, pe moșia Znagoveanca); el a trecut înainte de 1925 la comuna Mihăilești, din care a făcut parte până în 1931, când comuna a fost înființată pentru prima oară, cu satele Florica și Coșuri. Comuna a fost transferată în 1950
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite funcții, corespunzătoare destinatarului colindei (de fată, de băiat, de negustor, de tineri însurăței, de logodiți), a locului de desfășurare (la intrarea și la plecarea din casă, de fereastră), sau a momentului (de doliu, de zori). Pornind de la rolul normativ binecunoscut al acestora, se pot descifra mai multe funcții secundare subordonate funcției de bază
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
numele în Arsenal Tecuci. 1996 echipa se desființează. Finele anului 2000 i-a ființă CS.Sporting Tecuci.Este preluată de Consiliul Local împreună cu un investitor Ing.Pruna Nicolae. 2006 echipa pierde la Buzău meciul de baraj pentru "C" în fața Viitorul Însurăței 3-0. 2008 echipa recidivează și ajunge din nou la baraj de această dată la Brăila pierde însă cu 4-1 contra echipei Săgeata Stejaru. După barajul pierdut în 2008 echipa este preluată de Clubul Sportiv Școlar Tecuci. 2012 se schimbă primarul
Sporting Tecuci () [Corola-website/Science/309446_a_310775]
-
avea loc un ritual, numit „dezbrăcarea miresei”, în timpul căruia nașii îi scoteau miresei coronița de pe cap și o împodobeau cu o basma. Ritualul simboliza trecerea miresei de la statutul de domnișoară, la cel de nevastă. După încheierea nunții, nașii invitau tinerii însurăței la ei acasă, pentru a sta la masă. În zilele care urmau, nunul și cu finul luau o căruță și mergeau pe la casele oamenilor pentru a strînge darurile de la nuntă.
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pământ la 226 de clăcași. Tot atunci s-a delimitat și terenul necesar pentru cimitirul nou și pentru piața publică. A doua împroprietărire, cea din 1879, în Burdujeni s-a făcut abia în anii 1881-1882, pentru un număr de 40 însurăței. Cele două împroprietăriri amintite, s-au făcut numai pentru săteni. Locuitorii târgului și mahalalelor aveau în stăpânire „locuri cu embatic” date de egumenii Mănăstirii Teodoreni. După secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, în anul 1864, târgoveții au rămas chiriași mai
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
Albina și Unirea, la 15 km de Brăila și vizavi de Drumul European 584, în apropiere de o fermă unde se află câini ciobănești. Bărbatul decisese să meargă pe jos de la Brăila, unde primise îngrijiri fiindcă căzuse de pe bicicletă, până în Însurăței, la 50 de km distanță fiindcă nu mai avea bani de transport (în buzunarul victimei s-au găsit 7 lei). Surse din rândul anchetatorilor au afirmat că trupul bărbatului era eviscerat, carnea fiind smulsă de pe o mare parte a corpului
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
Bistrița Năsăud orașul Năsăud Beclean orașul Beclean Botoșani Botoșani municipiul Botoșani Dorohoi municipiul Dorohoi Săveni orașul Săveni Dărăbani orașul Dărăbani Brașov Brașov municipiul Brașov Făgăraș municipiul Făgăraș Rupea orașul Rupea Zărnești orașul Zărnești Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei orașul Făurei ��Însurăței orașul Însurăței Buzău Buzău municipiul Buzău Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele orașul Pătârlagele Pogoanele orașul Pogoanele Caras-Severin Reșita municipiul Reșita Caransebeș municipiul Caransebeș Oravița orașul Oravița Moldova Noua orașul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Bocșa orașul Bocșa Călărași Călărași
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
orașul Năsăud Beclean orașul Beclean Botoșani Botoșani municipiul Botoșani Dorohoi municipiul Dorohoi Săveni orașul Săveni Dărăbani orașul Dărăbani Brașov Brașov municipiul Brașov Făgăraș municipiul Făgăraș Rupea orașul Rupea Zărnești orașul Zărnești Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei orașul Făurei ��Însurăței orașul Însurăței Buzău Buzău municipiul Buzău Râmnicu Sărat municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele orașul Pătârlagele Pogoanele orașul Pogoanele Caras-Severin Reșita municipiul Reșita Caransebeș municipiul Caransebeș Oravița orașul Oravița Moldova Noua orașul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Bocșa orașul Bocșa Călărași Călărași municipiul Călărași
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
râului Călmățui și este traversat de șoseaua DN21, ce leagă Brăila de Slobozia și Călărași. Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203, care duce spre est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu, trecând însă prin Cireșu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Însurăței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,1%), cu o minoritate de romi (5,51%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După cum si arată și numele, localitatea principală care dă numele orașului este o creație a „însurățeilor”, împroprietăriți cu pământ aici după „legea însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat "Pârdăleni". Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. După cum si arată și numele, localitatea principală care dă numele orașului este o creație a „însurățeilor”, împroprietăriți cu pământ aici după „legea însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat "Pârdăleni". Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta, județul Brăila era formată din satele Însurăței
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
o creație a „însurățeilor”, împroprietăriți cu pământ aici după „legea însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat "Pârdăleni". Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta, județul Brăila era formată din satele Însurăței și Caragica și avea 1822 de locuitori. Odată cu înființarea satului, aici s-au înființat o moară cu aburi, o școală de fete cu 28 de eleve și una de băieți
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat "Pârdăleni". Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta, județul Brăila era formată din satele Însurăței și Caragica și avea 1822 de locuitori. Odată cu înființarea satului, aici s-au înființat o moară cu aburi, o școală de fete cu 28 de eleve și una de băieți cu 87 de elevi. Pe actualul teritoriu al orașului funcționa
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii fondată în 1740 de locuitori și alta în Padina, zidită în 1876 de proprietarul G. Petcu. În 1925, comunele Însurăței și Lacu Rezii făceau parte din plasa Viziru și erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
în Lacu Rezii fondată în 1740 de locuitori și alta în Padina, zidită în 1876 de proprietarul G. Petcu. În 1925, comunele Însurăței și Lacu Rezii făceau parte din plasa Viziru și erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. În 1950, comuna Însurăței a fost reședința raionului Însurăței, care ulterior a
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
din plasa Viziru și erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. În 1950, comuna Însurăței a fost reședința raionului Însurăței, care ulterior a fost inclus în raionul Brăila, ambele în cadrul regiunii Galați. În perioada comunistă, pe teritoriul actual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, o comună specială în care au
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. În 1950, comuna Însurăței a fost reședința raionului Însurăței, care ulterior a fost inclus în raionul Brăila, ambele în cadrul regiunii Galați. În perioada comunistă, pe teritoriul actual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, o comună specială în care au fost deportați opozanți ai
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. În 1950, comuna Însurăței a fost reședința raionului Însurăței, care ulterior a fost inclus în raionul Brăila, ambele în cadrul regiunii Galați. În perioada comunistă, pe teritoriul actual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, o comună specială în care au fost deportați opozanți ai regimului; aici au fost aduși
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. În 1950, comuna Însurăței a fost reședința raionului Însurăței, care ulterior a fost inclus în raionul Brăila, ambele în cadrul regiunii Galați. În perioada comunistă, pe teritoriul actual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, o comună specială în care au fost deportați opozanți ai regimului; aici au fost aduși oameni politici ca liderii țărăniști Corneliu Coposu și Ion Diaconescu. După o vreme, deportaților le-a fost permis să plece în
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
fost aduși oameni politici ca liderii țărăniști Corneliu Coposu și Ion Diaconescu. După o vreme, deportaților le-a fost permis să plece în satele și orașele lor, și foarte puțini locuitori au mai rămas. Satul a devenit parte a comunei Însurăței și, la începutul secolului al XXI-lea, în el mai rămăseseră foarte puțini locuitori. Acele așezări formează astăzi satul Valea Călmățuiului, împreună cu cartierul Dropia, aflat pe DN21 în dreptul cătunului Rubla. În 1968, comuna Însurăței, în actuala componență, a redevenit parte
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
Satul a devenit parte a comunei Însurăței și, la începutul secolului al XXI-lea, în el mai rămăseseră foarte puțini locuitori. Acele așezări formează astăzi satul Valea Călmățuiului, împreună cu cartierul Dropia, aflat pe DN21 în dreptul cătunului Rubla. În 1968, comuna Însurăței, în actuala componență, a redevenit parte din județul Brăila, reînființat. În 1989, a devenit oraș. Patru obiective din orașul Însurăței sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]