85,475 matches
-
există (printre altele) exact sistemul din păsăreasca noastră, bazat deci pe consoana p: "vil du gå din vej?" ("vrei sa mergi pe strada ta?" = "Vrei să-ți vezi de treburile tale?") devine vilpil dupu gåpå dinpin vejpej. La fel se întîmplă și în olandeză, unde de schoone mei "frumosul mai" poate deveni depé schoopónepé meipéi. în germană există un sistem identic, cu consoana "b", care transformă cuvîntul Vater în Vabateber. Dintr-o carte despre limbi artificiale sau secrete (Alessandro Bausani, Le
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
urmare, nu sunt capabili să trăiască din scris. Cazul meu este exact același. Un exemplu: am Încercat să fac pe placul francezilor din Québec, adică să le scriu un roman pre limba lui Molière. Ce credeți că mi s-a-ntâmplat În această Țară a multiculturalismului? Din cele 29 de biblioteci ale regiunii Montréal, numai una singură mi-a cumpărat 4 volume. Celelalte, cărora le-am Înmânat câte un volum de 550 de pagini al romanului istoric GUERRE ET VIE, nu
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
faptul că atunci când două particule se realipesc formând un alt atom, se degajă energii suplimentare pe care le putem capta. Totalul energetic nu se schimbă, dar situațiile se schimbă, deoarece putem căpăta ce nu se putea face Înainte. Așa se Întâmplă și cu limbile care iau aspecte diferite treptat sau abrupt cu rezultate absolut noi. Când Încerc să păstrez limba noastră În formele ei normale, nu Înseamnă că Încerc să opresc evoluția naturală. Doresc să mă complac cu ce ne-au
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin ceea ce faci, vrei să produci o schimbare, atunci e mai bine să devii jurnalist, bancher, boxer... Literatura e menită să păstreze, să conserve, Auflewahren...așa ceva se întâmplă prin mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental diferit de jurnalism. Jurnalismul nu poate face mare lucru cu amintirile." Convorbiri elitare Acest al doilea volum de interviuri excepționale luate de această dată de criticul Ion Pop vine să completeze perfect cartea
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
snobii de azi punctează șarmant causeriile lui Ricoeur. De pildă: "e vorba despre un univers de gândire care mi-e destul de străin (deconstrucționismul derridean, n.n.) Nu e ostilitate, nici simpatie, sunt într-o stare neutră, căci nu înțeleg ce se întâmplă acolo". Ricoeur simpatizează cu un Derrida post-deconstructivist, și poate acest gen de opinii ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Crăciun. Amintește, de asemenea, opinia medicului silezian Philip Iacob Sachs despre aceeași problemă și citează o pagină dintr-o predică a predicatorului vienez Ulrich Megerle de la sfârșitul secolului al XVII-lea: Pe când s-a născut fiul lui Dumnezeu s-au întâmplat multe lucruri miraculoase. Zăpada cea mare din acel ținut a dispărut momentan și deodată s-au arătat pomii cu flori și frunze; pământul s-a înfrumusețat și acoperit cu florile cele mai frumoase". Este amintit trandafirul de Ierihon, care deși
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
pădurile de brad. În același an, în Cele trei Crișuri, Gr. Tăușan, invocând tot motivul protejării pădurilor de brad, propunea să se găsească un substitut tehnic, așa cum s-a procedat în biserici prin introducerea luminii electrice în locul lumânărilor. S-a întâmplat însă ceea ce au prevăzut Petru Șpan și T.T. Burada. Acesta, cu pregătire etnografică superioară și călător în multe spații etnografice de dincolo de granițele țării noastre, deși s-a opus adoptării obiceiului despre care vorbim, a întrevăzut că nu va putea
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
inedite, nu se sfiește să revină asupra unor afirmații mai vechi și nici nu ține cu tot dinadinsul să traseze o frontieră rigidă între cele două roluri - de critic/teoretician, respectiv de prozator. Nu de puține ori recurge, cum se întîmpla și în mai vechile "Marginalii și glosse la Numele trandafirului", la exemple care evocă propria experiență de scriitor (deși, după cum mărturisește în introducere, nu îi place să amestece rolurile), însă orice subterfugiu e scuzabil, la urma urmelor, dacă ne ajută
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
și o lună șuie care râde de doi drumeți care se clatină, având, ca explicație, versurile: "Grad aus dem Wirtshaus komm' ich heraus / O, Marktplatz, wie wunderlich schaust du mir aus." La care, "mesajul" lui Caragiale către Zarifopol: "Cutremure se-ntâmplă-n lume / Cu grozăvii fără de nume; / Dar grozăviile din Harz / Le fac pe toate marț..." Sau, pe ilustrata din 31 iulie 1909, cu steagul german de război, fâlfâind în vânt, comentariul: "Hoch! Hoch! Hoch!" Tulburătoare sunt și cărțile poștale din
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
Mircea Mihăieș Invitarea țărișoarei de a mărșălui în ritmuri natoiste a creat pe portativul analiștilor politici o bruscă și întemeiată sincopă: din moment ce ungurii nu mai reprezintă o amenințare, ce se va întâmpla cu voturile extremiștilor? Cu cine vor fredona apucații care data trecută au valsat pe maneaua vadimistă sau pe csárdás-ul tökes-ian? Eșua-vor ei la pieptul doinitor al pesedeilor ori se vor orienta către valsul transpus pe rap al piticei opoziții
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
Tallin e un oraș mic, intim. Întâlnești pe stradă un cunoscut, care-ți spune: "Salut, tocmai te căutam..." De parcă am fi în cantina întreprinderii... Mai pe scurt, am fost uimit când am aflat câți locuitori are Tallin. Cum s-a întâmplat? Turonok, șeful meu, m-a chemat și mi-a spus: - Există o idee constructivă. Poate ieși un reportaj de efect. Să discutăm despre detalii. Dar fără să faci bășcălie... - De ce să fac bășcălie? E inutil... - De fapt ai și făcut
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
pot fi relativ liniștit numai cât îl știu la închisoare. Am tăcut amândoi. - Cândva am lucrat ca felcer pe insulele din Marea Baltică. Apoi am luptat în corpul de armată estonian. Am ajuns să am o situație bună. Nu știu cum s-a întâmplat. Eu și mama lui suntem pozitivi, iar fiul - negativ. - N-ar fi rău să ascultați și ce spune el. - E imposibil să-l asculți. Îl întreb: "Iura, de ce mă disprețuiești? Eu am obținut totul prin muncă îndârjită. N-am avut
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
colonie cu regim de lagăr din Estonia. ITK, - deportare, BUR... Hai, dă-i drumul! Ridică paharul. - În cinstea ta! În cinstea fiului tău! - Pentru întâlnirea noastră! Și să nu fie ultima... Kuzin înfulecă repede ceva și începu: - Cum s-a întâmplat la noi e teatru curat. Eu lucram la secția de mecanică navală. Eram holtei. Am făcut cunoștință cu o muiere. Și ea era nemăritată. Urâtă - n-aș spune - e gânditoare. A început să vină de capul ei, genul spălat, călcat
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
un fapt exterior, pur și simplu o "unealtă socială" pe care s-o folosești, pragmatic, în comunicare: limba ține de alcătuirea noastră ontologică ultimă. Prin limbă ne putem da formă și pune în ordine, și doar prin limbă ni se întâmplă că putem, în ultimă instanță, să ne descoperim - că să nu zic, pur și simplu "inventăm" - pe noi înșine. Iar Nietzsche a înțeles acest lucru destul de timpuriu și l-a prețuit atât de tare că a sfârșit prin a face
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
preferat să fie invers. Să fie W. S. Maugham director de onoare la "Jurnalul de Londra", iar eu să locuiesc pe Coasta de Azur, să am 92 de ani și să-mi scriu romanele în continuare. Așa cum i s-a întâmplat domniei-sale. Fără să deie vreo șpagă editorilor, ca să fie tipărit. Mă rog, fiecare cu norocul lui. Unii-s directori, alții milionari. - Iubiți oamenii, ca posibile personaje ale operei dumneavoastră? - Cum să nu? Ar mai exista ceva din opera mea, hai
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
regim promite să nu-i compromită. Ei sînt cei care, la Nucșoara, i-au dus pe securiști la ascunzătorile partizanilor, au devenit apoi primari comuniști și-au sfîrșit prin a conduce întreaga comunitate după 1989, și la fel s-a întîmplat la Scornicești, deși aici n-au existat partizani. Cele două comune, de la experiența cărora pornește analiza Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gérard Althabe asupra mecanismelor de aservire a țăranului român, n-au fost alese la întîmplare: Scornicești și Nucșoara sînt
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
mare. Eu am plîns și am încercat să-l scot de acolo pe Regăsit, dar m-a scuipat. Era stresat rău. Partea interesantă a început a doua zi cînd, aflînd ce am pățit, toți prietenii ne-au povestit cazuri asemănătoare întîmplate lor sau unor apropiați. Numai în lumea literară, autori necunoscuți au jefuit destui autori cunoscuți: pe Constantin Abăluță (tot după ce luase premiul Asociației; să fie o coincidență, sau aneii ăștia au informatori "culturali"?), Lygia și Gellu Naum (de trei ori
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
citeze, fie și la "bibliografia generală". Deși despre Bacovia s-a scris poate mai mult decît despre oricare alt poet din perioada modernă a literaturii noastre, lirica sa înșelînd adesea prin iluzia "accesibilității", poetul continuă să rămînă încă "necunoscut"; se întîmplă cu Bacovia ceea ce s-a întîmplat cu Eminescu: exegezele critice au creat, în timp, o sumă de clișee care s-au dovedit (și se dovedesc încă!) deosebit de rezistente, pătrunzînd în istorii literare și manuale școlare (alternative, desigur), dobîndind o nemeritată
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Deși despre Bacovia s-a scris poate mai mult decît despre oricare alt poet din perioada modernă a literaturii noastre, lirica sa înșelînd adesea prin iluzia "accesibilității", poetul continuă să rămînă încă "necunoscut"; se întîmplă cu Bacovia ceea ce s-a întîmplat cu Eminescu: exegezele critice au creat, în timp, o sumă de clișee care s-au dovedit (și se dovedesc încă!) deosebit de rezistente, pătrunzînd în istorii literare și manuale școlare (alternative, desigur), dobîndind o nemeritată notorietate și, ceea ce e mai grav
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
sumă de clișee care s-au dovedit (și se dovedesc încă!) deosebit de rezistente, pătrunzînd în istorii literare și manuale școlare (alternative, desigur), dobîndind o nemeritată notorietate și, ceea ce e mai grav, dirijînd receptarea operei pe piste false: așa s-a întîmplat cu încercările de interpretare a lui Eminescu prin prisma teoriilor din fizica nucleară sau din matematicile superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă cu Bacovia care nu are deocamdată "fizicienii" lui, dar despre care toată lumea știe că este
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
notorietate și, ceea ce e mai grav, dirijînd receptarea operei pe piste false: așa s-a întîmplat cu încercările de interpretare a lui Eminescu prin prisma teoriilor din fizica nucleară sau din matematicile superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă cu Bacovia care nu are deocamdată "fizicienii" lui, dar despre care toată lumea știe că este "simbolist", "decadent", "monocord", poetul toamnei, al tîrgului de provincie și al plumbului. Intrată în sfera de interese a noii critici, opera lui Bacovia își recuperează
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
-se în tufișuri. Kaghebiștii observaseră intenția și, vrând să se "distreze", au asmuțit o haită de câini care l-au sfâșiat. Imaginea patrupedelor cu câte o bucată din corpul copilului în gură este teribilă, mai ales că toate acestea se întâmplaseră sub ochii mamei. Ultima experiență selectată este una petrecută în lagărul de la Poarta Albă, loc de exterminare a deținuților pe Canalul Dunărea- Marea Neagră. Un evadat este prins și, drept răsplată, este scuipat de toți cei zece mii de "bandiți". S-a
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
lase fascinat de acesta, ci evaluându-l în context istoric. Ceea ce își propune criticul este să gândească și să regândească, în afara prejudecăților, atât opera, cât și opiniile despre autor, fiindcă "rumoarea" interpretativă ar putea uneori să înlocuiască, așa cum se și întâmplă de fapt, "contactul personal cu opera". Contează pe experiența sa de lectură, pe meditativ și dubitativ, în privința receptării, pe analiza dezinvoltă a textelor. Un handicap mărturisit este acela că un critic tânăr trebuie să devoreze în trei ani ceea ce alții
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
spuneam, Daniel Cristea Enache este un critic meditativ, dubitativ și... exclamativ. Iar prin acestea textele sale capătă vivacitate și savoare. Deși este unul dintre cei mai esteți critici ai momentului, e în același timp la curent cu tot ceea ce se întâmplă în pitoreasca viață literară românească. La curent, cu existența găștilor, grupurilor, grupulețelor și bisericuțelor, cu cine pe cine susține și de ce. Nu face teorii prea multe pe această temă, enunță datele, etichetează, amendează ce e de amendat și trece la
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
d. prin educație, prin efort și prin rigoare. Privit în acest orizont mai larg, artistul plastic din România de astăzi nu este prea bucuros să facă parte din clasa de mijloc a artei. Pentru că aici, în mod fatal, nu se întîmplă lucruri surprinzătoare și este aproape obligatorie împăcarea cu monotonia. Dar dacă nu se hrănește din spectacolul strălucitor al propriei sale glorii și nici nu acceptă să-și rumege melancolia și resemnarea în cotidiana vodcă a ratării, el are șansa unei
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]