519 matches
-
Hârlău. Avem așa vre-o cinci (chilo)metri? Da de unde? mai puțin". Și doctorul râde mulțămit, își saltă în râs burta. Ce dracu au frate cu metrii și chilometrii prin pustiurile astea?" În sfârșit întrebăm pe al patrulea, care e întovărășit de al cincilea: "Mult, mult până la Hârlău?" Al patrulea răspunde: "Tot mai este oleacă..." Al cincilea adaogă: Nu mai este așa de mult Cam cât? întreabă doctorul. Iaca la vre-un ceas jumătate zic amândoi, al patrulea ș-al cincilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Zăcerea iarna. Primăvara vine și omul întinerește și înflorește iar odată cu natura. VI. Cum a început Niță cu Marghioala viață nouă și gospodărie nouă la Câmp. COOPERATIVE Vremea cooperativelor. "Unde-i unul nu-i putere." Sătenii se adună și se întovărășesc ca să cumpere ori să arendeze moșii. Doi scriitori se întovărășesc ca să alcătuiască un A. Mirea. Patru se întovărășesc ca să facă o "Cumpănă"16. Nici cei doi, nici acești patru nu arendează moșie, nu câștigă în întreprinderea lor: asta-i singura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
odată cu natura. VI. Cum a început Niță cu Marghioala viață nouă și gospodărie nouă la Câmp. COOPERATIVE Vremea cooperativelor. "Unde-i unul nu-i putere." Sătenii se adună și se întovărășesc ca să cumpere ori să arendeze moșii. Doi scriitori se întovărășesc ca să alcătuiască un A. Mirea. Patru se întovărășesc ca să facă o "Cumpănă"16. Nici cei doi, nici acești patru nu arendează moșie, nu câștigă în întreprinderea lor: asta-i singura deosebire, dacă nu asemănare, cu cei dintâi. Un subiect de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Marghioala viață nouă și gospodărie nouă la Câmp. COOPERATIVE Vremea cooperativelor. "Unde-i unul nu-i putere." Sătenii se adună și se întovărășesc ca să cumpere ori să arendeze moșii. Doi scriitori se întovărășesc ca să alcătuiască un A. Mirea. Patru se întovărășesc ca să facă o "Cumpănă"16. Nici cei doi, nici acești patru nu arendează moșie, nu câștigă în întreprinderea lor: asta-i singura deosebire, dacă nu asemănare, cu cei dintâi. Un subiect de roman. Cum a scris Vlahuță "cum se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce năcazuri și nostimade i s-au petrecut când a dat bacaloriatul. O ghitară care se găsește prin casă, pe care toți ai lui o știu cumpărată de la un țigan, e o veche chitară a familiei, cu care "mama" cânta, întovărășindu-se cu vocea. Cânta versuri vechi. L-a vizitat Brătianu, cu care a vorbit demn și dârz. I s-au întâmplat lucrurile cele mai extraordinare. Știe toate. Știe de Veronica Micle că "a mai dat gata pe unu" și "acuma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care înfloresc de trei ori pe an. Nu coc. Se face din rod dulceț. Marea-i nespus de frumoasă. La nord, de-un verde închis. Acolo subt stâncă bat și mugesc valuri. Delfini se joacă în mare număr în jurul promontoriului întovărășiți de zboruri de pescari, care într-una țipă și se ceartă. La întoarcere pe câmpul bolovănos, zboruri nenumărate de libelule calul dracului minuscule biplane. Popândăi traversează într-una drumul. Apoi privesc cu curiozitate din urmă. O măgăriță care fată un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stolnic. Poate cel tăiat la Vasluiu. Toma stolnic (6978-6981) Borș stolnic (6984) Petru stolnic (6987) Mateiaș stolnic (6995-6996) Dragoș stolnic (6996) Ioan Frunteș stolnic (6997 și sub Bogdan) Todor păharnic (6965-6996) Negrilă păharnic (6969-6978) Tăiat la Vaslui. Boerii cari au întovărășit pe Olena (după Karamsim): Iancu, Sincu, Gherasim. Boeri fără titlu un răstimp. Pârcălabi: Manoil, Vlaicu, Duma (fiul său), Isaia, Stanciul (cu fiul său Mârza), Buhtea, Fete Ion, Goian, Sandru, Zbiarea, Albul, Radu Gangur, Ivașcu Hrincu, Oanță, Ioan Boureanu, Luca, Neag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să atragă după multe străduinți pe Duma Brae șipe fiul său Duma /Brudur/(?), pe Costea Danovici care probabil cade la Baia, pe îndărătnicii Șendric Tolocico, Iațco Hudici, Ivașco Hrinco cari fură îndărătnici și se apropiară deabia în 6972. Iațco Hudici întovărășește pe domn între (6972-7000) Tolocico cade probabil la Baia Iațco Hudici, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion Bucium, Petre Ioachimovici, boeri mari rămân fără funcții dar erau foarte cinstiți, erau proprietari mari, capete de ținuturi și foarte bogați. Aduceau multă oaste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1457-69 + Negrilă 1461-1470 Djabog 1471-1476 Sacâz spătar 57-1468 Ion Sacară 1497-84 Bodea 68-71 Andrei Cortoroski 87-89 vornic 71-73 Sima 90 Vrânceanu 71-72 Moghilă 90 Mihail 73-76 + Războieni Costea 79-81 6976 Dragoș 84 5508 Petrea Clănău 87 468 Boierii care au întovărășit pe Olena: Lascu, Sânger, Gherasim Boieri un timp fără titlu: Manoil pârc., Vlaicu, Duma (fiul lui Vlaicu), Isaiia, Stanciu cu fiul său Mărza, fete Ion (fetion), Goian, Sandu, Zbierea, Albu, Radu Gangur, Ivașcu Hrâncu, Oanță, Ion Boureanu, Luca, Fete Gotcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Paști, i se pare postul prea scurt. Banul împrumutat se duce râzând și se întoarce plângând. Om fără bani, copac fără umbră: nu-l caută nimeni. Sacul deșert nu stă în picioare. Hoț cu hoț s-adună. Nu te întovărăși cu unul mai mare decât tine. Nu lucra cu flămândul, nu te plimba cu sătulul. În șes, orice dâmb se socoate munte. Cine a cumpărat mai mult decât poate, vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe un Dâmb la malul Dunărei. Lacul Sărat o baltă mare și urâtă, frumoase erau straturile de flori de tot felul din jurul lacului. Țin minte că am fost la monument într-un parc foarte frumos. În această excursie am fost întovărășiți de scumpul și dragul nostru Ioan Mitru Directorul Școalei Normale, de Dl. profesor de Geografie Petru Cujbă [48] și de Dl. profesor de la Liceul Național din Iași Victor Castano. În Constanța am mers cu Dl. profesor Victor Castano, la cimitir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
uni cu noi, spre a exprima, și cu această ocazie, recunoștința Băncii Guvernului rusesc /.../ 17 1917, mai 25/iunie 7, Moscova. Scrisoarea lui M. Demetrescu către Guvernatorul Băncii Naționale Domnule Guvernator, În ziua de marți, 23 mai, orele 11 a.m., întovărășind pe dl. director T. Capitanovici, am fost la Kremlin unde, de față fiind domnii Kowalnitzki, gerantul Băncii Statului la Moscova, Weniaminoff, directorul Succ., Iacovleff, subdirector, și Mandrowsky, secretar, am inspectat Tezaurul Băncii Naționale, unde am găsit în ființă cele 1
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să-și continue călătoria prin Torneo. Din fericire, el a ajuns la Torneo o zi după cucerirea orașului de gărzile albe. Aceasta i-a salvat viața, căci asupra comisarului rus Svetlitzki, pe care-l întâlnise în Finlanda și care îl întovărășea la Torneo, s-a găsit un ordin către Timofeiev, comisarul din Torneo, de a-l împușca pe ministrul român. Svetlitzski era o persoană de vază la Petrograd și prieten cu Troțki. Colonia noastră americană a reușit să ducă în Finlanda
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Miniștri: Theodor Rosseti, P. P. Carp și Titu Maiorescu. Șefii de partide: Take Ionescu, Filipescu și Marghiloman. Și, în fine, foștii președinți ai Corpurilor Legiuitoare, Costică Olănescu și C. Cantacuzino-Pașcanu. Abia introduși în sală, Regele și-a făcut apariția, întovărășit de moștenitorul tronului. A luat loc și Consiliul a început. Regele a luat cel dintâi cuvântul, precum fusese convenit din vreme cu Brătianu, ținând să arate de la început care era în concepția lui rostul acestui Consiliu de Coroană. La Sinaia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
zic așa. - Ai niște hobby-uri cam ciudate. Morton s-a lăsat pe spate și a căscat. Tipul cu pipa și-a strîns brusc pumnul și s-a lovit cu el În piept. - SÎnt gabor, Înțelegi? Oriunde mă duc, mă-ntovărășesc cu gabori. Domeniul tău sînt stupefiantele. E de la sine-nțeles că știi alți oameni din domeniul tău de activitate. N-avem de-a face cu oameni ca tine o dată pe lună. Avem de-a face cu ei În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Dar să revenim la foaia de observație a bolnavului Eminescu, după normativul simptomatic al maladiei numită schizofrenie, desfășurat pe puncte. Mai întâi, pacientul ("Eminescu e un pacient al națiunii întregi"), în general, suferă de "o înstrăinare progresivă de lumea externă, întovărășită de o incapacitate de a se adapta la realitate". Apoi: "Negativism activ sau pasiv", adică, un fel de "îndărătnicie în a se comporta altfel de cum pretinde mediul familiar sau cel social". Urmează: "Narcism sau narcissism întovărășit de o serie întreagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
progresivă de lumea externă, întovărășită de o incapacitate de a se adapta la realitate". Apoi: "Negativism activ sau pasiv", adică, un fel de "îndărătnicie în a se comporta altfel de cum pretinde mediul familiar sau cel social". Urmează: "Narcism sau narcissism întovărășit de o serie întreagă de tulburări afective cu sau fără devieri, cari duc la o pareză a afectivității față de toate impresiile ce-i vin din afară". Bolnavul prezintă "scindări și alterări de personalitate" cu forme de "nesiguranță de sine"; apare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate cu sufletul. În dricul 11 entuziasmului de comandă ce se manifesta pe strade, ieșirăm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Doamne! multe chilograme de praf am ars și multe chilograme de plumb am presurat pe șesurile Moldovei și ale Șomuzulul, pănă când am început să mă deprind a nu da tot pe de lături. Un bătrân vânător, Ion Turcu, mă întovărășea adeseaori în campaniile mele vânătorești. Când greșeam eu o prepelița, da el imediat după mine și o nimerea, scuzându-se că a scăpat focul. Nu-i nimic, Turcule, îi răspundeam eu, tot așa să scăpi focul. Apoi el îmi dădea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
povețe cum să încarc pușca, cum s-o pun la ochi și mai cu samă mă sfătuia să-mi păstrez sângele rece, lucru cam greu pentru un începător ca mine, care tresăream la fiecare zbor de pasere. Într-o zi, întovărășit de Turcu, mă dusăi pe o miriște ticsită de prepelițe aproape de Fălticeni. Turcu cu cânele lui apucă în stânga și eu cu al meu în dreapta, propunându-ne a ne întâlni peste două oare cu torbele pline. Nu bine făcui câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
scos, altfel n-am mai fi dat ochi împreună. Am îngălbenit, când am auzit aceste! Își poate cineva închipui cu ce inimă m-aș fi dus să spun doamnei Proca că bărbatul său, pe care l-am îndemnat să mă întovărășească la vânat, s-a înecat! Dumnezeu însă m-a ferit de o asemine remușcare de conștiință ce aș fi avut toată viața și de atunci n-am mai umblat cu luntrea după rățe, dar nici lui Proca nu i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
depărtat mulțumit, repetând: halal flecău! Sigur în biserică el vede peste capetele tuturor ce face popa în altar. Într-una din primele zile ale lunei iulie primii o telegramă din Fălticeni prin care fratele meu Matei mă chema să-l întovărășesc la Dorna-Vatra din Bucovina, unde medicii îl rânduiseră 82 să facă băi feruginoase. Fiindcă intrasem în vacanțele de vară, plecai imediat la Fălticeni, și acolo, din întâmplare, găsii un evreu birjar din Bucovina, care se oferi pentru suma de zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ai Regelui Carol I. Dar noi, ieșenii, departe de centrul unde se urzeau toate aceste și în necunoștința împrejurărilor, eram cuprinși de o mare grijă neștiind unde ne va duce criza de domnie care la noi în vremurile acele era întovărășită de pericole în stare a zdruncina însăși ființa statului nostru. Această grijă era sporită și prin împrejurarea că, pe când în București o sumă de oameni dintre cei mai de seamă ai țărei însuflețiți de cele mai patriotice simțimente lucrau pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
piese din Shakespeare, versuri din Goethe, Heine, Victor Hugo, Musset și alții, discutau chestiuni filosofice și științifice culese din cetirea lui Darwin, Kant, Schopenhauer, H. T. Buckle, Auguste Comte, discuțiuni interesante care la sfârșit erau regulat întrerupte prin un ceai întovărășit de un zdravăn cozonac. Începutul acestor întruniri a avut loc cam pe la anul 1863; însă Pogor, care a fost totdeauna nota veselă în "Junimea", susține și astăzi că originile "Junimei" se pierd în noaptea timpurilor. Adevărul este că la început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pare rău că n-am fost al ședința în care s-a fixat numele de "Junimea"; a trebuit să fie foarte interesantă, dată fiind diversitatea de păreri, veselia care însuflețea pe toți membrii și, în fine, argumentele ad hominem 104 întovărășite de lovituri de perină care au raliat în sfârșit toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]