1,033 matches
-
cere, îngenunchiat cu sabia universului pe umerii săi, să pătrundă o nouă clipă a cunoașterii. Deodată gândul mi s-a schimbat în vedere/ și ea a început să mă doară/ ca o dezmorțire și durerea în diversele ei forme se întrepătrunde cu simțul vederii ca și cum te-ai/ vedea pe însuți tine de la o depărtare arsă/ ...cu dureroasa atingere prin mădularele trupului și prin abstractul activității nervoase străbat creierul cu sfâșietoare lumină. Gândurile se aud, liniștea-i suptă-n vârtej uniform/ și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
bine,/ Îți sorbi încet paharul de otravă...//...și trec și eu prin clipe nourate/ Când zvârl din piept clocotitoare lavă!/ Oricine ești, întinde-mi mâna, frate...791. Aici, începând din vid, e un timp zadarnic. Oricât m-aș strădui să întrepătrund viziunea cu oglinda nesățioasă a universului, ajung la aceeași concluzie: toată filosofia ce reflectă ocult realitatea lumii se zbuciumă în poesie. Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-l reprezentăm ca noapte pură, diferența dintre ființă și neant fiind asociată cu această deosebire. Dar vederea nu este cu nimic mai alterată în întunericul absolut. După scrierile filosofului lumina pură și întunericul pur sunt două viduri identice. Ele se întrepătrund însă și se determină una pe cealaltă, conducând la inițiere, deci la cunoaștere. Lumea este în permanentă stare de trecere între umbre și lumini (Orpheu, Dante). Aici se desfășoară existența în viața pământeană, amintind mereu de originea cosmică a omului
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Lumină, mai ales în Noul Testament. Îngerii sunt mesageri trimiși oamenilor cărora le vorbesc în somn sau chiar în starea de veghe. Sferele îngerești au existat în veșnicie și taina creării lor este știută doar de Dumnezeu. Raiul și Iadul se întrepătrund cu diverse ascensiuni sau coborâri, de la Orfeu și Dante până la Blake și Milton. Blake afirmă că poemele sale i-au fost dictate în somn și nimeni nu-i poate ști actele spirituale decât dacă le "vede" în Spirit. Blake încearcă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sute de mii de ani. Vezi, toate sunt în ochii noștri de o strălucire magică, divină. Focul ne pregătește hrana, ne încălzește și ne illuminează în rugăciunile noastre, apa ne purifică și ne potolește setea, aerul ne respiră și ne întrepătrunde cu vibrația Cuvântului, iar lumina cosmică ne arată drumul spiralei pe care am pornit. Toate provoacă în noi o teamă plină de venerație și Marele Arhitect al Universului ne îndrumă în starea noastră de transcendență, dăruindu-ne legile, iubirea și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cei doi sărmani îndrăgostiți 955. Lumea perioadei elisabetane era heterogenă, cuprinzând politicieni, teologi, poeți și dramaturgi, exploratori și bătrânii lupi de mare asemenea lui Drake și Raleigh. În această țesătură, în care zidul închipuit de bard este însuși el, se întrepătrundeau regina zânelor, frământările lui Hamlet, fantome și spiriduși, stafii și vrăjitoare, regi și doctori. Uneori, înțeleptul cărturar, alchimistul Cuvântului se erijează și el în medic, încercând să înțeleagă modificările spiritului dăruit de Marele Arhitect al Universului. Vrea să vindece, bolile
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a creației universale. Aleargă să se împreune cerul și pământul De măini se prind și se sărută Din cosmos renăscut valurile, vântul În așteptarea cuvântului de-alint mi-e fruntea torță udă. Și când în iubire soarele și luna se întrepătrund O clipă de-ntuneric ne închide ochii. Nu le privi momentul de înălțare în amurg E doar o dimineață, și orb ai să rămâi de-ncerci să furi din flăcările strălucitoarei rochii. Aleargă să ne împreune plângând iar după noi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
holdă și grădină. Și poți s-o bei în chip de apă1053. "Poeții se scaldă în elementele dăruite de planete și destin, sugerând prin cuvinte frenezii de culori aduse din haos (albe, negre, galbene, violete, albastre, roze, verzi și roșii) întrepătrund lumini și umbre, revarsă în cer visele înrourate printre neuroni"1054. Se știe de fapt că oamenii apreciau în elemente culoarea roșie, apoi verdele, negrul și galbenul. Sunt culorile întâlnite în toată arta preistorică și antică la decorarea templelor, obiectelor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cu încântare și lentă lăcomie/ Acest grăunte de tămâie ce biserica o umple/ Sau săculețul cu mosc învechit 1064. A treia culoare primordială, albastrul are un impact emoțional liniștind căutările în ceruri și ape ale versului meditativ. Celelalte culori se întrepătrund, păstrând caracterele celor din care se nasc, portocaliul stimulând o stare ce oscilează între timiditate și ezitare, verdele cu puterea lui de anticipare și vizionarism spiritual, speranță și toleranță totodată, violetul dominând regalitatea, exaltarea, onoarea și onestitatea încununează calitățile magnetice
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și cele ale altor lumi împlinind sensurile ancestrale. Erudiții îți pun întrebări, își furnizează singuri răspunsuri ce nu dezvăluie decât o nouă codificare aflată în interiorul primeia și care duce la transformarea spiritului. Imaginația, creația, intuiția, vizualizarea, proiecția reprezentărilor oculte se întrepătrund în athanorul liric. Cine știe, oare, cum naște poesia și cum se transmite ea? De la începutul secolului am tot tegiversat problema: poesia e interioară sau exterioară? Și la început a câștigat cea dinlăuntrul nostru, dar apoi, ca o vijelie a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
util. Și existența noastră, alcătuită din suma elementelor materiale și nemateriale, este cosmosul, absolutul, o construcție gigantică, căreia Marele Arhitect i-a dat puterea de a se schimba continuu, transformările existențiale făcând parte din cotidian. Măreția acestei frământări universale se întrepătrunde cu cea a spiritului creat după asemănarea divină. Isus ne învață rugăciunea: Tatăl nostru, care ești în ceruri... În termenii absolutului, Tatăl este întregul din care și noi facem parte. Spre primul cânt mă-ntorsei cu-ncordare și parc-a fost
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pregnant pentru alesul poet, inițiat în Logos. Când însuși glasul gândurilor tace, Mă-ngână cântul unei dulci evlavii, Atunci te chem, chemarea-mi asculta-vei? Din neguri reci plutind te vei desface?1301. Încercarea de a comunica, de a se întrepătrunde cu lumea monadelor devine o acțiune pe care o descrie și tradiția ca o înălțare a minții noastre către Dumnezeu. Ei bine, aceasta nu poate fi făcută decât după ce maturitatea sufletului împlinește funcțiile creierului. Numai astfel, conștient și după aplecare
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Zoroastru; Mai mari veniți, mai dârz e-nțeleptu-n crezul său, Și-n fața măreției cerești pe care astrul O dă profetului bun, pălește zeul rău. Sunteți, că vreți, că nu vreți, de raze-ntretăiate; Cu-a voastre spaime-n tremur, nădejdi se-ntrepătrund; Voi nu mă turburați sub aripile-nălțate Nici corbii cât pe-un clopot de-alarmă-n zări afund. E o cetate cerul, ce-o-nchideți voi, răsfrânte; Dar cheia, noi s-o ținem, în suflet, ni s-a dat. Și noaptea se împarte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ș.a. 431 Crengile lui sunt eterul, aerul, focul, apa, pământul Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, București, 2013. 432 Ca și la Paracelsus, desenele sunt halucinatorii, arătând o artă demențială, în care obiecte, animale și simboluri se întrepătrund într-un suprarealism profetic a la Nostradamus cuprins de o enigmă totală. 433 Jacque Lacan, Ecrits, W.W. Norton & Co., New York, 1977. 434 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, 1995. 435 Christian & Miriam Dikol, Magia țigănească și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Care este contextul determinării limitelor sale? Are limite? Sensul vieții este definit pentru fiecare individ în parte, însă ceea ce determină caracterul individului este tocmai cultura, dobândită fie în urma experienței, fie în urma lecturii. Contextual, ambele elemente nu se exclud, ci se întrepătrund, determinând cristalizarea conceptului de „sens“, de „sens al vieții”. Conștientizarea acestui proces determină individul să respecte o serie de reguli, cu un scop clar - acela de a defini „omul”, sau conștientizarea de norme, spre a dobândi caracter de creator. Astfel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
necesare asta dacă e viața spre care te îndrepți. Acest lucru amintește de păienjenișul de linii roșii din cartea de astrologie a lui Dionis (nuvela Sărmanul Dionis), care îl ghidează și în care își regăsește viața însăși. (Destinele oamenilor se întrepătrund și ajung să creeze imaginea unui haos aparent). Dar nu numai atât. Avem în minte toți inerența morții dar moartea e uitare. Ființa umană traiește prin memorie printr-o memorie pe care și-o păstrează. Dincolo de nebunie aparentă, memoria e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
zonă situată dincolo de realitatea cotidiană, ci și o „alegorie a morții”. Drumul îl duce pe protagonist de la viață la moarte și apoi spre viața veșnică, de la zona profană la cea sacră, traseu pe care realul și fantasticul par să se întrepătrundă. Sub aspect analogic, și într-o bună măsură chiar morfologic, dacă ținem seama de rătăcirile profesorului de pian prin odaia celor trei ispititoare, structura nuvelei e labirintică: un protagonist pătrunde într-un spațiu privilegiat, rătăcește în el, și revine „renăscut
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de schimb 229, sau activitatea conștientă a omului de optimizare a vieții sale, prin schimb de bunuri, în contactul cu natura și cu ceilalți oameni . Procesul nu este spontan, ci este unul istoric, desfășurat pe perioade foarte lungi, care se întrepătrunde cu diviziunea naturală a muncii și se desfășoară inegal în spații geografice diferite ale planetei. Există o explicație în legătură cu dezvoltarea umană mai rapidă în unele zone și mai înceată în alte zone. Eu cred că spațiul geografic este esențial pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dispariție) este una perfectă, atunci toate crizele putem spune că se datorează economiei reale (producției de mărfuri) și invers, dacă am putea imagina o lume a producției perfectă, atunci toate crizele le putem atribui banilor. În realitate, lumea banilor este întrepătrunsă perfect cu lumea mărfurilor, asemeni sângelui care circulă prin corp, colectează hrana și oxigenul și le duce până la ultima celulă. Cine este vinovat pentru boală? Sângele sau organismul? Ceea ce știm sigur este că o analiză ne poate spune cu claritate
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cât datorăm, din mersul nostru, modului în care gestionăm banii. În același timp este evident că interacțiunea banilor cu organismul economic poate avea consecințe, efecte pozitive sau negative. Este dificil de cuantificat acest mecanism, mai ales că interacțiunile economice se întrepătrund cu cele de tip politic, social și sociologic și chiar psihologic. Până și școala de economie austriacă recunoaște că este o iluzie neutralitatea banilor. Banii și forma bancară aur, cea mai stabilă și cea mai căutată din toate timpurile, a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
deja scoaterea din fabricație și din vânzare a produsului respectiv. În acest mod putem imagina viața unei mărfi și din punctul de vedere al producătorilor, dar și din punctul de vedere al consumatorului. Viața unui produs, oricât de simplu, se întrepătrunde cu viața unei fabrici sau întreprinderi. La nivel macroeconomic, viața unui întreg ciclu se desfășoară între aceleași etape. Economia unei țări desenează, în timp, o mișcare ondulatorie, așa cum a descris-o Vasile Conta. Ciclurile economice sunt de mai multe tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea Sa divină sau umană. Prin urmare, este vorba despre o comuniune cu persoana lui Hristos, în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
d'Orléans, cca. 1430). Exuberanța sclipitoare a acestor ancadramente decorează aproape toate paginile cărților de rugăciuni, dar nu apare decît pe prima pagină în multe manuscrise. Prin miniatură trebuie înțeleasă ilustrația propriu-zisă: scene pictate drept litere decorate, viniete care se întrepătrund cu textul și mai ales picturi pe întreaga pagină. Miniatura se apropie în acest caz de tabloul de șevalet; ea încetează să fie o artă originală și devine un gen al picturii, pentru care miniatura constituie un cîmp bogat de
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în tăcere, fără a-l numi niciodată pe Krieck, răspunse la rândul său adversarului cu o analiză istorico-speculativă monumentală situată în centrul operei sale în această perioadă, și care urmărește să definească metafizica, nihilismul și modul în care acestea se întrepătrund în determinarea esenței istoriei occidentale. În parte, vedem deja acest lucru în Introducere în metafizică, cursul din semestrul de vară din 1935 destinat studenților din toate facultățile. Dacă în numeroase privințe acesta este un răspuns la criticile avansate de Carnap
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de altă parte, realizarea unei variații. Ambele scopuri sânt însă mai bine slujite de romanul victorian "în trei volume" care prezintă alternativ (ca pe o scenă turnantă) două sau trei intrigi și, în cele din urmă, arată cum acestea se întrepătrund - înmănunchere de intrigi care fusese practicată și de elizabetani, adesea în mod strălucit. O intrigă se desfășoară paralel cu o alta (cum se în-tâmplă în Regele Lear), sau îndeplinește funcția de "intermezzo comic", sau de parodie, servind, prin urmare, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]