2,225 matches
-
dat, „uneltire contra ordinii sociale prin agitație publică”, s-a apărat doar cu dorința de a i se lua totul - carieră, libertatea, familia, avutul - dar să i se cruțe cărțile, fiind vorba de cele 6000 de volume în care-și întrupase esență vieții Patimile lui Vasile Voiculescu și destinul său tragic - de martir al dreptei credințe mărturisitoare în spațiul românesc - stau sub semnul emoției înălțătoare a pildei morale - de ucenic al lui Hristos. În ultimii ani, am întâlnit o mulțime de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
se amuză împreună în același joc de recreație! În jocul lui, el ne arată cum a fost făcut Universul în care a venit! Câteodată cade pe gânduri, stă nemișcat, parcă ar intra în contact cu invizibilul din care s-a întrupat! Așa, ne învață cum să ne desprindem puțin de iureșul vieții pe care o trăim și cum să ne conectăm la ceva invizibil și atotștiutor! Copilul varsă Lacrimi de Revoltă când simte că părinții nu înțeleg nimic din răspunsurile pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-i împiedică să inventeze ,semi-fasciști", ,sferto-fasciști" și așa mai departe, până la deplina ridiculizare a intențiilor), se refugiază în urmă cu cincizeci-șaizeci de ani, făcându-se a nu observa că pericolele de primă instanță ale lumii actuale sunt altele decât cele întrupate de Hitler sau Antonescu. Situația a fost perfect ilustrată de gestul, de-acum câțiva ani, al unei cântărețe din Irlanda, Sinéad O'Connor: într-un acces de curaj tipic postmodernist, aceasta a rupt, într-o emisiune televizată în direct, o
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
acest vernisaj cu dublă destinație în care holograme inedite rătăcesc umbre de fosfor se așează în conștiința de sine mărturii de preț într-un jurnal intim vor trece dincolo de mine o altfel de iubire ca o demonstrație publică se va întrupa dezbatere nevindecabilă din care rămân doar promisiuni o licitație cu amintiri și poate un interviu cu umbra mea Carmen Doreal este numele artistic al poetei și artistei plastice de origine română Carmen țuculescu Poenaru, stabilită din 2001 în Montreal, Canada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dar și legea karmei. * Nirvana - Logos - Christos. * Dintotdeauna a fost „Imaginea“ și imaginea era pretutin deni, instantanee, nelimitată, conținând spațiul-timpul, viul etern. Pentru a fi mărturisită, revelată (și) omului, a trebuit (a devenit sau implicit a fost necesar) să fie întrupată. Cuvântul a fost (deci este!) Dumnezeu. Se pare că scrierea, adică semnele, sistemul limbajului primordial, ulterior (vezi parabola încurcării limbilor, ca cenzură divină)... scrierea așadar, a fost învățată de la luciferici. Ca și multe altele. Scrierea este un act compensatoriu, după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar trebui să-l protejeze... Este o ingenioasă inversare de planuri, îngerul fiind cel ajutat de om, deși e un înger care scuipă foc, se lasă purtat în spate. și... ce mi s-a părut nou pentru mine, aripile îngerului întrupat în poem sunt de gheață. (Poate un poet din Israel n-ar scrie “aripi de gheață”, pentru că gheața este atât de rară, dar în țări precum România sau Ungaria, gheată “vizitează” locul în fiecare iarnă, câteva luni. în ochii mei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și zigurate, din Casele credințelor lor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur, călăuziți de o Stea... Poeți/ Orfei/ Cântăreți/ Davizi/ Solomoni/ Aezi/ Skalzi/ Barzi/ Trubaduri/ Truveri porniți din Casele neamurilor lor călăuziți de Steaua Muzelor să ducă ofranda Cuvântului întrupat în Creație... Dumnezeu și Poeții, ne spun cărțile Magilor/ înțelepților lumii, crează. Poeți porniți din templele, turnurile, ziguratele și Casele Cuvântului lor, călăuziți de Steaua Muzelor, purtând daruri de smirnă, tămâie și aur spre Curtea de Argeș, cetatea în care Iubirea și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și ierburi). Sau: " Abstracțiunea îl îngînă/ Figuri de pure geometrii/ Pe marmura cu plîns de lînă/ Cu romburi clare ciclamii" (Din zări hitite). Delirul poartă nostalgii pitagoreice: "apoi auzeam valurile potopului bătînd în ferestre/ și căpușele timpului brăzdau deșertul/ se întrupau în numere sacre" (Confesiuni recuperate). Vocația poetului ar fi de ordin geometric: Pe mine m-au chemat să întregesc triunghiul" (ibidem). Liviu Georgescu înregistrează aspirația informului spre cristal ca o șansă a izbăvirii părții prin integrare în armonia cosmică: "prin
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
Dumnezeu matematizant: "Dumnezeu nu joacă zaruri, scrie o formulă simplă peste tot,/ cîntă cu atomii noștri corzi însuflețite de numărul de aur". Dar tensiunea maximă a formelor ce se epurează de materie nu se poate menține pe linia sa "perfecționistă", întrupată în tutelarul Joc secund. La un moment dat are loc o destindere, ca și cum un atlet care-și încordează mușchii în mod spectacular în fața noastră s-ar așeza pe scaun și ar începe să ne povestească ceva. Eventual un vis. Odată
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
sarcastic ,geniul pe dos", care ne-ar trage ,pe toți în cafenea", nu subliniază oare într-o manieră sugestivă această polaritate care e un soi de avers și revers al sufletului nostru național, concomitent grav și ludic, contemplativ și zeflemitor? întrupat deopotrivă în Hyperion și în Mitică? Vom relua chestiunea cu alt prilej. Și încă un punct discutabil al eseurilor d-lui Vartic îl reprezintă în opinia noastră elogiul adresat lui Caragiale sub raportul ,fiorului religios", care ar fi absent la
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
nu este relativă? "Am trăit periculos, scriu periculos", declara scriitorul, referindu-se, evident, pe de-o parte la tripla-i experiență întunecată ce i-a marcat viața (războiul, detenția, munca în mină), pe de alta la simțămîntul că producția sa întrupează "un principiu, un destin, o datorie", fiind nu numai o expresie individuală ci și una epocală a "adevărurilor" ce i s-au înfățișat. "Adevăruri" cu o încărcătură subversivă la adresa societății totalitare cu care a avut nenorocul a se confrunta prin
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
Sorin Antohi - între sferturi de adevăr și jumătăți de minciună" se apleacă asupra temei atît de dureroase și atît de delicate a imposturii pe care intelectualul român, trecînd atîta timp sub tăcere faptul că nu avea titlul de doctor, a întrupat-o clipă de clipă în mediile universitare europene și românești. Cum sîntem de acord cu întregul articol al Arinei Petrovici, nu simțim decît nevoia unor nuanțări suplimentare. Sorin Antohi este în clipa de față exemplul unui intelectual care a reușit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
de aici. Nu doar conflagrația mondială, pe care o contemplă îngrozit din refugiul francez, este cea care îi întunecă viziunea despre lume și despre condiția umană, ci și dezastrul prin care trece România. O Românie care, în perioada 1940-1944, a întrupat, ideologic vorbind, viziunile extremei drepte la care, marginal, aderase și tânărul filosof. Dar care, departe de a se „schimba la față”, se prăbușise în Holocaust, în prima parte a războiului, spre a fi ulterior înfrântă, ocupată și comunizată de marele
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
Poezia și proza tânărului Eminescu constituie tot atâtea proiecții, măști, avataruri liricodramatice și filosofice ale autorului însuși. Personaje ca Toma Nour, Ioan (din romanul Geniu pustiu, tradus de regretatul italienist Marin Mincu prin Genio desolato), Andrei Mure- șanu sau Horia, întrupează atât tentativa titanică sau luciferică a demonului romantic, răzvrătit, cât și căutarea absolutului. Sărmanul Dionis este o natură faustică, un metafizician interesat de necromanție, de astrologie, ispitit de regresiunea în timp, dar și de ascensiunea cosmică. Toate aceste personaje, ce
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
deplina sa maturitate expresivă fiind reperabilă în poemul Luceafărul (1883), o sinteză a creației eminesciene. Aici poetulalbatros își desface aripile în toată magnifica lor amplitudine. Metafora revelatorie a capodoperei este tocmai decolarea - desprinderea mântuitoare a geniului (Hyperion) de labila contingență întrupată de pământeana Cătălina. Dubla valență angelodemonică, ființa nemuritoare a Luceafărului blând o determină pe frumoasa fată visătoare de aștri să renunțe la acea relație imposibilă. Resemnată, își recunoaște propria fatalitate biologică de muritoare și acceptă curtea pe care i-o
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
în prim-plan un Cărtărescu matur și resemnat, ce privește fără seninătate tinerețea sfârșită laolaltă cu lumea care „s-a schimbat tulburător” (O treime de sabie, o treime de scut). Se găsește, cum ar spune Stanzel, în ipostaza unui narator „întrupat”, pentru care mărturisirea prin scris fixează viziunea de ansamblu, în căutarea unui sens de către un „eu” deplin, reechilibrat, care a depășit greșelile și confuziile vieții. Textele din Ochiul căprui al dragostei noastre sunt chipurile motivației unui eu corporalizat. Foarte puțin
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
sfiește s-o plaseze pe Pandora în categoria „femeilor complete”, a seriei de eroine exemplare întâlnite de marinar în peregrinările sale. Mai mult de-atât, Pandora e, fie și cronologic, deschizătoarea de pluton: „Ea apare din primele casete ale Baladei, întrupând eternul ideal feminin, surprins în plină ecloziune, cu ingenuitatea și elanurile ei idealiste, cu inflexiunile și abandonurile sale. De-a lungul experiențelor, o vedem evoluând puțin câte puțin, devenind o femeie matură, hotărâtă, lipsită de ezitări. E suficient de echilibrată
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
de fenomenal, spre orizonturile metafizice. Așa cum arăta, între alții Berdiaev, pe care Blaga îl citea cu interes, societatea de consum are în comun cu cea preconizată de materialismul istoric prevalența factorului economic în dauna spiritului, a creațiilor în care se întrupează acesta... Cu asemenea gînduri parcurgem ultima carte a lui Zenovie Cârlugea, cred că a șasea, dacă nu mă înșel, pe care vrednicul cercetător i-o închină lui Blaga. Ea trece în revistă o seamă de volume apărute în ultima vreme
Blaga, totuși în actualitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4055_a_5380]
-
jur împrejur Un imposibil parfum; și să-și distileze-n continuare Mierea îmbătătoare; să continue să cânte inaudibilul cântec Al propriei sale combustii; după cum nici să nu înceteze să fie dansatoarea eternă A efemerului; în incalculabila ei imperfecțiune Și să întrupeze cel mai frumos și cel mai perfect lucru Din cele nenumărate ale creației. Tandrețe Iartă-mă că te iubesc dintr-odată Chiar dacă iubirea mea trebuie să le pară un vechi cântec urechilor tale. Am petrecut ceasuri întregi la umbra gesturilor
Poetul femeilor Vinícius de Moraes by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3950_a_5275]
-
nădăjduind a fi acceptată drept o confesiune specială. E o erupție a unei crize coincidente cu o beatitudine, a unei eliberări coincidente cu o servitute euforică. O frămîntare dinlăuntrul ființei care înalță fanionul unei dolorice armonii. Autorul Orei fantastice a întrupat relevant acea beție dezlănțuită, trecînd peste toate zăgazurile, vorbind despre cele „șapte zile” care „șerpuiau în alcoolul fără continente”. Autorul Luptei cu inerția, în schimb, a ținut mai strîns frîul inspirației ce-și lua avînt inter pocula. Ca și de
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
pricepi dacă vei pleca iar și iar ca într-un fel de noapte cosmică și altă dată. Dimineața se ridică din tine cu precizia unui extatic inchizitor căzut pe gânduri. Totul e pur, înalt și fierbinte! Tot ce atingi, se întrupează din carnea lui ,nu se poate". Totul reîncepe - secundă de secundă - să fie, ca pentru ultima dată. Parcă. Da. Sub ochii tăi, totul, totul e îmbrâncit - oho - în ființă: aici, în țara numită perplexitate, într-o tăcere de moarte prevestind
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
saltul mortal la mare înălțime Se sprijină unele de altele Munți de aer și lemn în ruină înainte și după noi aceeași liniște de început Bolboroseala moleculelor într-un crater încins Sunete prelucrate în plexul solar împerecheate după alte legi întrupându-ne. obsesii Mereu aceleași vise Bufnitura pe cearșaful încins după fiecare zbor Urma aripilor bine ascunsă Din teama de ridicol dimineața Când lumina dă buzna în viața ta anulând toate legile Distanța și timpul își intră în drepturi Nimic mai
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptură De la stea, o rază pură, Să nască o copiliță Ca floarea de lămâiță: Față albă, păr noptat, Roșii buze, trup sculptat... Vântul gându-i auzea Și dorința -i întrupa. Dar vai mie, biata mamă, Nu-și lua fetița-n seamă Căci născând în trudă grea Pe pruncuță, ea murea. Și-mpăratul s-a-nsotit Cu o alta-n asfințit Când se-adună vrăjitoare Murmurând de jar cântare. Împăratul s-a pierdut
POVESTEA FETEI NAIVE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384773_a_386102]
-
tine,/ îndrăzneala ta în iubire,/ putința de a-mi vorbi despre dragoste/ pe muțește” (Despre dragoste pe muțește). Nunta tăcută amuțește și gândurile cu splendoarea ei de senzații: „Înflorită mă simt, înflorită, ca după nuntă,/ albind pământul și depărtările./ Mă-ntrupez, mă petrec în narcise,/ prin toți porii respir până când gândurile-mi tac.” (Întâia noapte). Operatorul poetic adecvat acestei întreprinderi lirice ingenioase este nesunetul: „Locuiam/ într-o jumătate/ de lume,/ unde nesunetul/ mă ținea prizonieră,/ unde tu/ mă desenai în cuvinte
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
Tănase , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. Am obosit să te ascund printre cuvinte, deja, am depășit chiar, pragul interzis, dar inima îngăduitoare nu se dezminte, iar focul din versuri nu va putea fi stins. Ne vom întrupa ca simpli îngeri călători și din răscruce de gând vom privi tăcuți până când umbra din prăfuitele-amintiri se destramă-n călimară, iar noi nevăzuți. Pe-același soclu din tăcere, vom poposi ca îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă, dar ai sperat că
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]