2,517 matches
-
Este condiția artistului ordonată pe verticala unei trăiri ce pornește de la adevărurile afunde ale partiturii, de la gradul de înțelegere a semnelor acesteia; peste timp poate deveni, pentru noi, mai mult decât un fapt sonor, poate deveni o realitate. Este o întrupare a acelei stări de grație în care ajungi a te regăsi literalmente captiv. Iar aceasta dată fiind forța de comunicare a muzicianului performer. Profesionalismul autentic presupune această stare. Nu se reduce la meșteșugul reflexelor de manualitate. Peste nivelul acestora se
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
găsim îndreptățită afirmația doamnei Laura Grünberg, cea care deschide volumul: „Sperăm ca fascinația noastră, a celor implicați direct în acest proiect, să fie molipsitoare, astfel încât și dincolo de cadrul acestui proiect să continue dezbaterile critice interdisciplinare asupra aspectelor contemporane legate de întruparea noastră în lume”. Înainte de orice, însă, trebuie să consemnăm că acest sentiment de prospețime, developat de studiile introduse în volum, nu are în nici un caz pretenția că ar declanșa el însuși direcții noi de cercetare, ci doar că se află
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
perpetuă a universului poetic al lui Nichita Stănescu un soi de wishful thinking al cititorului, sunt gigantești, hiperbolice, deci tot o forțare a norocului. Și nu doar norocul e pus la încercare, ci toate limitele timpului și ale spațiului, în întrupările lor cele mai concrete: anotimpurile, natura. Iată o cavalcadă demnă de vremuri mitice, când omul era, de-adevăratelea, gospodarul creației: „până-ai să te-arăți, femeie, /vor pleca și animalele celelalte,/ lăsându-mi nerăbdarea împodobită cu plante...// Poate am să
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
și cel mai adesea negativ. O evocare biografică nu merită decît o persoană care s-a remarcat printr-o virtute deosebită (Eminescu, Newton sau Napoleon), în vreme ce romanul poate suporta ca subiect o ființă cît de anodină, cu condiția să fie întruparea unui caracter pregnant: ambițiosul, gelosul, invidiosul etc. Și atunci valoarea biografiei vine din arta de a arăta cum o vocație inițială se împlinește în pofida împrejurărilor ostile, pe cînd valoarea romanului stă în arta de a descrie bogăția sufletească a lui
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
elegie dintre războaie. Iată, în registru diminuat și ad hominem, motivul suferinței fără obiect: „Nu ești tu acela care mi-ai dat inimei mâhnire;/ Nu te măguli cu gândul că te-am plâns sau te-am iubit,/ Ai fost numai întruparea unei clipe ce în neștire/ Mișcă sufletul și-l leagă de un dor nemărginit.// Și dacă a fost durere și dacă mai sufăr încă,/ Nu ești tu a lor pricină, nu ești tu cel vinovat,/ E de vină al meu
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
cronicile de carte susținute de Al. Cistelecan, Evelina Cîrciu, Anton Nicolae, Rodica Ilie, Felix Nicolau, Adriana Bărbat, Ramona Hărșan, Raul Popescu, Dorin David, Alexandra Roxana Lazăr, Mircea Doreanu, Senida Poenaru, Gabriel Stan. Am mai reținut eseul Ramonei L. Ceciu despre „întrupările de vis în arta lui Rabindranath Tagore, ca și textul te(r)oretic al lui Alexandru Matei Literatură și cognitivism. Terapie și cunoaștere, fragmentul de roman publicat de Matei Vișniec (între timp, cartea a apărut la Editura Cartea Românească sub
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
este simplă și clară: ea formează un concept al absurdului abandonânduse unei largi paronimii culturale și mizează pe unitatea fără univocitate a conceptului adunat pentru a-i sublinia forța de explicare a omenescului nostru. Zenon din Elea, Aristotel, apoi Iov, întruparea lui Christos, absurdul lui Tertulian, filosofia transcendentală, propozițiile fără sens ale lui Wittgenstein, fenomenul saturat al lui Marion, clipa lui Kierkegaard și nimicul heideggerian, elegant încadrate la începutul și sfârșitul cărții de parabolele lui Borges, stau drept ocazii culturale ale
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
într-un sens măcar orientat, după discuția lui Aristotel. Înainte de Fizica, el bloca gândirea; după Fizica, el o alimentează. Fără a pune într-o analogie a persoanelor exemplele, experiența lui Iov, pe marginea gunoiului comunității sale, are un sens înainte de întrupare, dar un alt sens după întruparea lui Christos, deși el nu încetează să semnifice. Înainte de întrupare, el subliniază o distanță; ulterior, el poate da măsura unei receptivități. Cu aceste două exemple, rețin ceea ce cartea profesorului Afloroaei spune cu eleganță de la
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
discuția lui Aristotel. Înainte de Fizica, el bloca gândirea; după Fizica, el o alimentează. Fără a pune într-o analogie a persoanelor exemplele, experiența lui Iov, pe marginea gunoiului comunității sale, are un sens înainte de întrupare, dar un alt sens după întruparea lui Christos, deși el nu încetează să semnifice. Înainte de întrupare, el subliniază o distanță; ulterior, el poate da măsura unei receptivități. Cu aceste două exemple, rețin ceea ce cartea profesorului Afloroaei spune cu eleganță de la un capăt la altul al ei
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
el o alimentează. Fără a pune într-o analogie a persoanelor exemplele, experiența lui Iov, pe marginea gunoiului comunității sale, are un sens înainte de întrupare, dar un alt sens după întruparea lui Christos, deși el nu încetează să semnifice. Înainte de întrupare, el subliniază o distanță; ulterior, el poate da măsura unei receptivități. Cu aceste două exemple, rețin ceea ce cartea profesorului Afloroaei spune cu eleganță de la un capăt la altul al ei: că există un comerț al sensului cu absurdului, în care
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
Livius Ciocarlie Lăsându-l la o parte pe Faulkner, citesc cu conștiința oarecum vinovată cuvintele lui Mihăieș: „...e întruparea agasantă a omului de prisos”. Cât despre cartea lui, excepțională. Și tocmai ce aș fi vrut să citesc. Îi însoțesc din bucătărie pe meșterii care, în locuința Alexandrei, rașchetează cu mare zarvă parchetul. Citesc, stârnit de Mihăieș, Pe patul de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
al universităților de peste ocean. Catolic prin botez și creștin pe linia tradiției maghiare, Molnar va fi martorul prăbușirii tiparului de educație europeană la Universitatea Columbia, tipar bazat pe caracterul indiscutabil al valorilor clasice: adevăr, frumos, bine - adunate toate în misterul întrupării cristice. Drama pe care o va trăi va prinde expresie în cele 44 de cărți pe care le va scrie, Molnar fiind un continuator al curentului de gîndire reprezentat de Joseph de Maistre, Charles Maurras sau Georges Bernanos. Un conservator
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
cerea tradiția. În același timp, împingerea în prim-plan a lui Tristan Bantam se voia un clin d’oeil spre o bandă desenată de tradiție în Pif, Le Grêlé 7-13, tânărul maquisard desenat de Nortier-Gaty, pe scenariul lui Roger Lecureux, întrupare a Franței pline de curaj, antinazistă, ingenioasă și... de stânga. Eroul Rezistenței, un fel de agent secret mustind de ură contra hitlerișilor invadatori, avea drept semne distinctive cele treisprezece, pe un obraz, șapte, pe celălalt, puncte pistruiate... Încă de la primele
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
mărturisea susținerea să pentru Monarhia socială și pentru Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen: "Satul românesc a pornit pe toate drumurile încoace ca să poată să stea astăzi prin mii și mii de fruntași ai lui, zid în jurul Regelui Țărânilor. El vine că o întrupare însăși a Țării cu graiul, cu portul, cu jocul, cu cântecul și cu sufletul făurit în timp de veacuri ca să-și arate credință și iubirea. Venim în fiecare an înaintea Marelui nostru Comandant, ca să îi arătăm că suntem plini de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
vreo desimne li se trezea în minte cuvîntul din vechime iar cîte-o ramură bine-arcuită de cel din față lovindu-i fruntea celui din urmă adîncit în sine și fără apărare făcea să se trezească și duhul așezării în care Verbul întrupării va fi să locuiască. Sufletul omului Sufletul omului nu-i ceva de prisos nu poate fi întors ca pe o haină pe dos și nici să-i scrutezi crochiul irizat ca pe un text poetic sublimat. Sufletul e viul transparent
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
imaginează prefigurîndu-și clipele înmugurite pe ascuns și timpul uriaș încremenit ca o mirare cruntă și precum lumina jubilează cînd fluturii-s în zbor de nuntă atunci abia preaplinul înțeles te inundă iar eul precar te confundă nimerind din greșeală în loc de întrupare o imagine virtuală. Suflet suspendat Viscolește-n pădure și-n mine troienește amintirea sufletul e suspendat între tărîmul imaginar al eului fugar și cel al numelui ascuns, de neatins, din prea înalt prag al luminii pîrguite-n amar. Iarna se arată
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
la televizor oră de oră reportaje în care oameni cu fețe desfigurate de osânda apelor Dunării și cu priviri pustiite de lacrimi de-atâta zbucium sufletesc, abia mai reușeau să spună câte-un cuvânt; astfel am văzut în imaginile televizate întruparea disperării umane și n-am putut avea simțământul sărbătoririi depline când apele, înfiorându-ne cu necruțătoarea lor putere, dărâmau case, acopereau sate și năvăleau peste cimitire tulburând însăși liniștea morților... Ne refugiaserăm fiecare în sine și în tăcere, doar soacra
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
violență (incitare pe care noi, „cei săraci cu duhul”, o detestam), recomandăm creatorului, pentru început, cel putin, teoria cunoașterii la Platon, locul în care lumea ideilor este și lumea formelor pure, lume din care, zice-se că am veni spre întrupare și din care am învăța, prin reamin tire (anamnesis, în greacă veche). 2. în ce măsură noțiunile de „Ființă”, „Lucru” chiar și cea de „Infinit” îi sunt clare „versificatorului” în rândurile: „Am tot încercat să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în care tehnicizarea își pune tot mai mult amprenta pe modul de existență al omului și se vorbește chiar despre dispariția cărții în format tradițional, eu nu cred că va fi posibil, atâta vreme cât creatorul autentic face artă nu numai din întruparea ideii în cuvânt, ci face artă și din ființarea grafică a textului în carte. Chiar mai mult decât atât, creatorul își invită cititorul în modul cel mai elegant, așa că împreună să străbată universul cărții întemeiat pe corespondență viață-literatură, înțelegând esențialul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
suntem pătrunși, prin simpla existență în acest mediu. * Conlucrarea dintre cele două „etaje“ ale creierului este misterioasă, o vom înțelege, cred, doar prin revelație. De fiecare depinde înălțarea fiecăruia. Problema mântuirii, întrun fel, este dificil de comunicat, de „transferat“, însă întruparea lui Iisus între noi, a fost a ne arăta că, prin legea iubirii de semen ca de tine însuți, până la jertfirea de sine, am dobândi înălțarea și eternitatea. * A muri, pentru a învia, însă numai a muri trăind între-timp în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
băuse destul.” Chiar dacă fraza e vag depreciativă, ea reprezintă, în codul lui Capote, un semn de înaltă admirație. Dialogul scânteietor evocat mai sus, presărat cu comentariile autorului, e proba supremă a afecțiunii și admirației nutrite de scriitor față de una din întrupările cele mai stranii ale fragilității ființei umane. Într-un interviu din 1975, Capote avea să pună tușele decisive ale acestui portret la care a lucrat, cu intermitențe, peste două decenii: „Uite, să-ți spun ceva ciudat în legătură cu Marilyn: era foarte
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
nu există mai întâi ca Adevăr și apoi ca și comuniune, El este simultan și una și alta. Nu există distanțe între Domnul Hristos, Biserică și Sfântul Duh, cu atât mai mult între Domnul Iisus Hristos și Sfântul Duh. De la întrupare și până la Cincizecime se poate urmări pe firul roșu al Sfintei Scripturi, această relație existențială, personală, între Mântuitorul Iisus Hristos și Sfântul Duh. Fundamentul relației de trimitere în lume în Biserică, se întemeiază pe relația lor în sânul Sfintei Treimi
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
credem ceea ce Iisus Hristos ne-a spus în această privință, și anume că pâinea și vinul binecuvântate în cursul sinaxei liturgice sunt Trupul și Sângele Său. Dacă ne îndoim de prezența reală a Domnului în Euharistie, înseamnă că diminuăm importanța Întrupării Sale și a prelungirii ei prin Biserică până la sfârșitul veacurilor. 4. Despre Liturghia euharistică Biserica Ortodoxă a păstrat doar două Liturghii euharistice, pe cea a Sf. Ioan Gură de Aur și pe cea a Sf. Vasile cel Mare (sec. IV
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
vorba de o țară mică, în prag de modernizare, fără industrie, dar cu păduri multe și cu un popor de țărani, mai degrabă primitivi, dar cu avantajul de a fi idilici și de a-și iubi conducătorii în care văd întruparea celor mai înalte virtuți ale neamului, și acolo regii sînt de națiune germană, trăind în calm edwardian, bruiat doar de bîrfa curții și de zgomotele istoriei. Și la Gabriel Badea-Păun regii au datoria să-și exteriorizeze datoria și să și-
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13589_a_14914]
-
un prieten pe care nu l-am mai văzut de mult se strecoară în tramvai printre necunoscuți miros de țuică ne dăm mîna peste un cîine întins pe bocanci și sandale între două rînduri de dinți inima ta ușoară ca întruparea unei particule de heliu în scrînciobul poeziei nu se petrece niciodată nimic se toarce sub mîngîierea unei mîini fără mînă într-un abstract continuu mă gîndesc la o plasă cu miliarde de ochiuri am în față aburul unei locomotive care
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]