661 matches
-
Adevărul care este Hristos, mucenicii au îmbrățișat Viața, intrând în Împărăția lui Dumnezeu. Fără să fie mitologice, Evangheliile nu se interesează de cronologia exactă a faptelor lui Iisus. Evanghelia Bisericii surprinde totalitatea unei Revelații care are în centrul ei Cuvântul întrupat al lui Dumnezeu. Această Revelație păstrează intacte „proprietățile” evenimentului pascal al Învierii Domnului 1. Crezul și dogmele Bisericii își propun să zugrăvească dinamica acestui proces de recunoaștere a Revelației. Adevărul lui Hristos este unul personal, prin urmare mistagogic. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
după sinodul ecumenic de la Calcedon (431). Odată canonul scripturistic stabilit, precum și principiul tacit care identifica pe Hristos ca subiect central al Revelației biblice, urma să rezulte definiția formală, inevitabil paradoxală, pentru că era doar asimptotic completă, a identității lui Hristos. Cuvântul întrupat trebuia văzut din perspectiva dublei Sale relații - cea de filiație ontologică față de Tatăl, și cea de paternitate duhovnicească față de umanitate 1. Fără a intra în detalii (cum ar fi relația între decizia de recunoaștere a Vechiului Testament ca epifanie a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
operat chirurgical - pe scurt, un suport somatic care suferă cu succes transplantul de organe sau orice altă intervenție medicală. Henry are curajul de a susține continuitatea între cele „două trupuri” care reprezintă, mai degrabă, două moduri de prezență a subiectivității întrupate. Pentru a traduce, nu fără riscuri, limbajul lui Henry în limbajul teologic al Părinților Bisericii, corpul biologic reprezintă „hainele de piele” (Fac. 3,21) iar trupul transcendental este corpul eshatologic, chemat să se transforme mereu, „din slavă în slavă” (Grigorie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
inconsistenței majore a tuturor filozofiilor reprezentării polarizate în jurul unui eu ideal, constituant și edificator. Accesul la adevărata corporalitate - ocultată în lectura fizicalistă - înseamnă pentru Henry atașarea invizibilă la Sursa însăși a vieții. Resimțirea de sine este privilegiul strict al umanității întrupate și proba unei altfel de subiectivități decât cea garantată de, prin, și mai ales în conștiință. Resimțindu-mi propriul trup, un întreg rezervor patetic de afectivitate se dezvăluie Sinelui „mai adânc decât sine însuși” (Augustin), mai viu decât conștiința. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
garantată de, prin, și mai ales în conștiință. Resimțindu-mi propriul trup, un întreg rezervor patetic de afectivitate se dezvăluie Sinelui „mai adânc decât sine însuși” (Augustin), mai viu decât conștiința. Înainte de a fi într-o lume de reprezentări, Sinele întrupat resimte viața care dezvăluie esența corporalității infinit mai profund decât eul conștiinței transcendente lumii (cuplată în actele noetico-noematice ale intenției de semnificare și ale intuiției saturante). Ambiția lui Michel Henry a fost aceea de a transgresa - din interiorul strict al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
esenței sale în expresia articulată a conștiinței (în primul rând ca limbaj). Din această perspectivă, devin clare și limitele eticii fenomenologice a „feței”, propusă de E. Levinas, care nu dă seama decât de invizibilul privirii, deși viața e întotdeauna deja întrupată și resimte deja ceea ce doar mai târziu va putea ști sau privi. (Paradoxal, determinarea oculară a cunoașterii nu e o tradiție iudaică, ci grecească, cu largă ascendență până la presocratici.) O etică a feței nu poate răsturna ideologia campionilor liberali ai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
admite faptul că femeile pot să facă orice, tabuurile culturale împiedică bărbații să se implice în roluri casnice „degradante” pentru ideea de bărbăție 7. Harriet Taylor Millxe "„Mill,HarrietTaylor" și John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart" sunt ei înșiși un exemplu întrupat al libertății și parteneriatului atât în relațiile de cuplu, cât și în relațiile intelectuale. 2.2. Feminismul liberal românesc clasictc "2.2. Feminismul liberal românesc clasic" 2.2.1. Superioritate morală, inferioritate politică: femeile în gândirea liberală româneascătc "2.2
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
familii, Dumnezeu este ultimul căruia i se acordă atenție. Despre El nu se vorbește decât dacă se discută un pasaj dintr-o carte În care străbate lipsa credinței În Dumnezeu și negarea adevărurilor de credință. Credința Într-un Dumnezeu Viu, Întrupat, este transformată În aceste cărți, Într-o poveste greu de crezut. Că există obligații față de Dumnezeu, nici nu le trece unora prin cap. Copiii vor trage următoarele concluzii: dacă tatăl meu nu-L cinstește pe Dumnezeu și nu-L ascultă
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
a IV-a, Sfântul Simeon Noul Teolog reprezintă un nume de referință în istoria post-patristică a spiritualității bizantine. Sfântul Simeon dă o mărturie ortodoxă despre lumina dumnezeiască, situându-se pe aceeași linie cu mărturia ioaneică, a ucenicului preaiubit al Luminii întrupate, a lui Ioan, primul teolog și model al teologilor mistici în Orient, ca și în Occident, ca de altfel, și a Sfântului Grigorie de Nazianz sau a lui Ioan al Crucii. Fr. Heiler, un cunoscător al fenomenului mistic, spune că
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Dumnezeu și a Scumpului Său Sânge ne este încă și mai proprie și mai necesară (decât Botezul - n.n.) căci atunci când se petrece aceasta și suntem botezați duhovnicește prin Preasfântul Duh și ne facem copii ai lui Dumnezeu, și Cuvântul cel întrupat Se sălășluiește ca Lumină în noi prin împărtășirea Preacuratului său Trup și Sânge<footnote Ibidem, p. 321-322. footnote>. Cel ce este Viața este văzut ca lumină și ni se dă în Sfânta Euharistie ca lumină: Hristos Iisus, Mântuitorul și Împăratul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
cu îndrăzneală primatul oamenilor asupra îngerilor. Dualitatea structurală spirit/ trup face din om o ființă completă, așezată în fruntea tuturor creaturilor. Diferența care îl avantajează pe om în raport cu îngerii constă în faptul că omul a fost creat după chipul Cuvăntului întrupat; spiritul său se întrupează împănzind întreaga natură cu energiile creatoare și “de viață făcătoare” ale Duhului Sfănt. Un înger este “lumină secundară”, reflex pur, vestitor și slujitor. Spre deosebire de Dumnezeu, care poate crea ex nihilo, îngerul nu poate crea nimic; alta
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
la aceea pe care o va lua de nevastă. Intră aici în discuție o întreagă ,,știință’’ ezoteric populară cu privire la ,,legile’’ atracției dintre bărbat și femeie, legi pătrunse de credința că adesea, dracul își vâră coada, încurcând și descurcând viețile oamenilor. Întrupat ca ființă umană, Aghiuță este ,,programat’’ să guste din plin ,,bucuriile’’ vieții casnice alături de o femeie ,,îndrăcită’’ precum Acrivița. Odată ajunsă stăpână în casa bogatului negustor, aceasta nu întârzie să-și dea arama pe față, făcând astfel dovada ,,satanismului’’‚ ei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sfârșitul veacului. Amin”. footnote>, întrucât pruncii pot și după botez a primi învățătura de credința cerută de Mântuitorul; de aceea, refuzând pruncilor botezul, se încalcă în mod arbitrar porunca Mântuitorului, înseamnă a cugeta altfel de cum a zis Fiul lui Dumnezeu Întrupat, iar aplicându-le botezul, porunca se împlinește în conformitate cu spiritul ei. Un alt stimul posibil pentru botezul nou născuților sau al copiilor în Biserică ar putea fi identificat în exemplul sau învățătura Domnului Hristos Însuși, Care a dat o atenție deosebită
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor. Însăși chemarea este darul. Cel chemat este cel dăruit. Sentimentul autentic este un dar al zeilor. Mâinile care se întîlnesc nu sânt doar misterul întrupat al sentimentului autentic și garanția primirii comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul ferm al pornirii spre centru, ci centrul însuși coborât în cei doi și instalare a lor în centru. Ei doi, laolaltă, în contopirea lor, au devenit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elocință și au constrâns transcendentul să renunțe la prestigiul ineficace al vidului și tăcerii și să accepte, din rațiuni electorale, ofensa plebeiană a imaginii și cuvântului. "Povestea" și "desenul" au pătruns în spațiul inexprimabilului și al fără-de-chipului. Evident, bietul spirit întrupat, aruncat etc. trebuia să se sprijine pe "ceva" pentru a face saltul către originile Proiectului. Anatomia corpului, arborele, aripa, puntea, pragul, scara, crucea etc. au devenit "simboluri", pecetluiri ale separației abolite (sytnballein) dintre vizibil și invizibil. Numai că ceea ce inițial
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și generalii nu și-ar fi sacrificat zadarnic (oute maten) propriii copii: este vorba aici despre lucrarea unor daimoni puternici și violenți care, deseori, chiar dacă nu se pot uni (și nici nu o vor) cu trupuri 1, râvnesc la sufletul Întrupat al vreunui om abătând tot soiul de năpaste asupra cetăților pentru a-l dobândi. Tot ce povestesc miturile și imnurile despre isprăvile zeilor și mai cu seamă amănuntele care șochează rațiunea umană se referă la daimoni: răpiri, rătăciri, izgoniri și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ele, oglindă carnivoră În care Își contemplă propria declasare. Fascismul său, virulent și persistent, e Încercarea disperată de a depăși și de a anihila atât valorile burgheziei, cât și pe cele ale proletariatului. Elitismul său e unul de extracție mitologică, Întrupat În silueta hieratică a unui cavaler nordic pierdut În cețurile septentrionale. „Nebunia” lui Drieu e transcrierea greșită a unor idealuri preluate pe cale livrescă. Om de cabinet, În fond, el fantasmează dramatic, apelând la memoria culturală a unui individ pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și să-mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? - manifestă toată libera conștiinciozitate a lui Isus, despre planul de mântuire al lui Dumnezeu. Lui Cristos nu-i sunt necesare legiunile pentru a-și manifesta Adevărul, fiind Adevărul întrupat. Când Isus își afirmă propria persoană: Eu sunt!, dușmanii săi cad la pământ (In 18, 6); în El se află întreaga plinătate a Adevărului și a Păcii, atribute care au puterea dezorientării și învingerii adversarului. În cazul oștirilor de îngeri
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
gustative) în favoarea semnului și lipsa iremediabila a savorii în folosul valorii", axată pe un calcul axiologic care presupune elogierea (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284). Fiind integrată în strategia intertextualității, analiza noastră nu se va opri la imaginea vizuală a gustului întrupata de semnificantul /ardei iute/. Acesta este motivul pentru care vom vorbi de două niveluri: nivelul macroși cel microsemiotic al acestui semnificant. A. Nivelul macrosemiotic La acest nivel se poate vorbi despre o relație de incluziune în clasa condimentelor. Astfel, ardeiul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este intrinsecă. "Multe dintre cele mai remarcabile momente din istoria religiei sunt la întâlnirea dintre om și cuvinte" (Robinson-Neal, 2008). Mai mult, istoria Bisericii creștine este aceea a descifrării și interpretării Cuvântului sacru, Biblia, ca revelație a lui Dumnezeu. Divinitatea întrupată este metaforic desemnată prin cuvânt: "Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr" (Ioan 1,14). Se poate afirma
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cazul mesajelor analizate, credința în Dumnezeu este afirmată în mod direct în 15 ocazii. Una dintre cele mai frecvent exprimate calități ale divinității este sfințenia (frecvență observată = 675, frecvență procentuală = 0,4). În credința creștină, Isus îl reprezintă pe Dumnezeu întrupat, având natură umană și divină în același timp și fiind astfel descoperirea dumnezeirii pentru umanitate, legătura dintre cele două planuri ale existenței. Având în vedere importanța Fiului lui Dumnezeu ca figură centrală a creștinismului, este natural ca El să ocupe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
moduri diferite ale membrilor comunităților religioase de a se raporta la persoanele dumnezeirii. În timp ce Dumnezeu desemnează pentru mulți creștini o realitate abstractă, o prezență pe care o pot defini doar în termenii unor calități absolute, Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu întrupat, cel care Îl descoperă pe Dumnezeu Tatăl și se definește prin acțiunile Sale menite să salveze lumea. Tabelul 3. Frecvența termenilor care desemnează divinitatea 4 Termen Frecvență observată Frecvență procentuală din totalul termenilor Frecvență procentuală din totalul termenilor religioși Dumnezeu
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
al solidarității umane într-o singură manifestare a iubirii față de același Părinte și față de semeni. Învățătura Sfântului Niceta despre Dumnezeu-Tatăl este completată cu doctrina despre a doua Persoană a Sfintei Treimi - Dumnezeu-Fiul. 2. Dumnezeu-Fiul. Mărturisirea credinței în Fiul lui Dumnezeu întrupat, Domnul nostru Iisus Hristos, vine imediat după mărturisirea credinței în Dumnezeu-Tatăl. Ideea centrală a hristologiei nicetane, pe care o dezvoltă și o apără cu talentul, râvna și dragostea sa este aceasta: „Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu întrupat. În expunerea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]