448 matches
-
a romanului o constituie drama intelectualului care nu poate izbândi într-un mediu burghez corupt, dominat de inerție la schimbare și alcătuit din oameni egoiști și superficiali. „Problema intelectualului devorat de răspunderea care-i apasă pe cuget, ridicată de romanul "Întunecare", mi s-a părut unul din fenomenele caracteristice ale epocii aceleia, îndeosebi după primul război mondial și îndeosebi în atmosfera coruptibilă și coruptă a demagogiei politice ce s-a dezlănțuit la mezatul „României Mari”, cu scandalurile periodice de pomină”, scria
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
primul război mondial și îndeosebi în atmosfera coruptibilă și coruptă a demagogiei politice ce s-a dezlănțuit la mezatul „României Mari”, cu scandalurile periodice de pomină”, scria Cezar Petrescu într-o prefață publicată ulterior. În opinia criticului Eugen Lovinescu, romanul "Întunecare" are o tematică sămănătoristă. Tânăr avocat cu o carieră promițătoare, provenit din mediul rural, Radu Comșa a pătruns în înalta societate, devenind asociatul moșierului și deputatului Alexandru Vardaru, precum și logodnicul fiicei acestuia. Personajul continuă să se simtă solidar cu lumea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
mulțumit să-l zugrăvesc și să încerc a-l explica”. Criticul Ioan Stanomir cataloga realismul romanului ca „vizionar și pasional-ideologic”, deoarece autorul încearcă să înfățișeze profunzimea obsesiilor și viselor unei generații revoltate în care se întrevăd vocile profetice ale viitorului. "Întunecare" este, în opinia criticului Ov.S. Crohmălniceanu, „rechizitoriul pe care-l face societății românești postbelice o generație înșelată”. Radu Comșa se înscrie în linia genealogică a inadaptaților sociali precum Dan al lui Alexandru Vlahuță sau Andrei Rizescu al lui Ioan Alexandru
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
două întoarceri ale lui Comșa în mediul rural (la moartea mamei și în turneul electoral cu Lică Cartojan), cât și prin discuțiile purtate pe front cu soldații proveniți de la țară. Frământările sunt încă slabe, dar se simte cum cresc. Romanul "Întunecare" a avut parte de un mare succes comercial și de un succes critic parțial la momentul apariției sale, criticii literari considerând că acesta a contribuit la creșterea interesului publicului românesc pentru romanul original. Apariția cărții a fost întâmpinată cu elogii
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform și banal care strivește visurile indivizilor. Tânărul scriitor Mircea Eliade publica la 20 mai 1927
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
prezentată de romanul lui Cezar Petrescu. „Oglinda pe care mi-a dat-o Cezar Petrescu, e cea a unei lumi, am spune, veștede, putrede, descompuse dacă nu am întâlni atâtea cunoștințe pure, torturate de tragicul cotidian fără a fi răpuse. "Întunecare" nu e numai romanul războiului nostru, cu eroismul autentic, cu mizeriile, cu suferințele și dezgustul lui. E și o viziune pe alocuri dureros de plastică a societății contemporane românești, pe care războiul a rupt-o în două, a însângerat-o
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
din anul 1929: „Dacă se poate vorbi de un roman, nu atât rechizitoriu, dar icoană a războiului nostru, cu toate stările lui de suflet, de variații ale societății, cu pervertiri sau eroisme anonime ale neamului nostru, este desigur, vastul roman «Întunecare» al domnului Cezar Petrescu”. O opinie similară a formulat-o jurnalistul Pamfil Șeicaru care scria că "Întunecare" este „cel mai complect și mai debordant de viață document asupra societății românești dintre 1915 și 1919”, „un roman de definire a unei
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
nostru, cu toate stările lui de suflet, de variații ale societății, cu pervertiri sau eroisme anonime ale neamului nostru, este desigur, vastul roman «Întunecare» al domnului Cezar Petrescu”. O opinie similară a formulat-o jurnalistul Pamfil Șeicaru care scria că "Întunecare" este „cel mai complect și mai debordant de viață document asupra societății românești dintre 1915 și 1919”, „un roman de definire a unei societăți” cu o construcție literară apropiată de cea a romanului "Război și pace" al lui Tolstoi, în
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
covârșitoare și de melancolie dezolantă. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu afirma că romanul conține o observație critică vastă și pertinentă a vieții sociale românești, chiar dacă într-o manieră cam jurnalistică. El detecta totuși existența în opera lui Cezar Petrescu, inclusiv în romanul "Întunecare", a unei optici gândiriste manifestate printr-o viziune pesimistă față de efectele civilizației și progresului. Al. Bădăuță îl considera inițial (după apariția primului volum) romanul unei familii, „o monografie epică, în care oamenii își trăesc viața simplu și autentic”, fiind urmăriți
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
social-național. Războiul este privit doar ca determinant al noilor realități sociale și sufletești. În opinia criticului sus-menționat, elementele literare sunt dozate simplu și cu măsură, fiind eliminate descrierile abuzive și excesul de lirism, în timp ce controlul epic al faptelor ar apropia "Întunecare" de romanul "Ion" (1920) al lui Liviu Rebreanu. Alți critici au evidențiat superficialitatea și lipsa de substanțialitate a scrierii tributară unui provincialism cultural românesc. Membrii grupului Criterion erau cei mai vehemenți critici ai opereie sale. Mihail Sebastian a fost extrem de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
la public al romanelor lui Cezar Petrescu, criticul George Călinescu îi nega autorului calitatea de mare romancier, catalogându-l în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" drept „un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă”. Romanul "Întunecare" era considerat „o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane spre a se pierde într-un studiu social, dus până după încheierea păcii”, un roman eșuat și lipsit de substanțialitate. Criticul afirma
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
ușurință agreabilă, o distincție în stil și o indiscutabilă răbdare arhitectonică, ajutată din când în când de norocul efemer al unui creion îndemânatec”. În primii ani ai regimului comunist din România, ideologii culturali de orientare comunistă au considerat că romanul "Întunecare" demonstra incapacitatea intelectualității românești de a-și asuma crezul revoluționar al luptei de clasă, având un mesaj ezitant și pesimist. Romanul "Întunecare" a fost tradus în mai multe limbi străine: poloneză ("Ciemność", 2 vol., Wydawnictwa Literacko-Naukowego, Cracovia, 1933; traducere de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
îndemânatec”. În primii ani ai regimului comunist din România, ideologii culturali de orientare comunistă au considerat că romanul "Întunecare" demonstra incapacitatea intelectualității românești de a-și asuma crezul revoluționar al luptei de clasă, având un mesaj ezitant și pesimist. Romanul "Întunecare" a fost tradus în mai multe limbi străine: poloneză ("Ciemność", 2 vol., Wydawnictwa Literacko-Naukowego, Cracovia, 1933; traducere de Stanisław Łukasik), italiană ("L’ombra che scende", Editrice La Capitale, Roma, 1945; traducere de Agnese Silvestri-Giorgi), franceză ("Effondrements", 3 vol., Editions en
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Literatura din Havana), rusă ("Крушение", Государственное издательство художественной литературы, Moscova, 1963; traducere de M. Lvova și Zlata Potapova), cehă ("Raněný tmou", Melantrich, Praga, 1981; traducere de Vladimír Kuklík) și estoniană ("Pimenemine", Eesti Raamat, Tallinn, 1989; traducere de Natalie Alver). Romanul "Întunecare" a fost ecranizat de regizorul Alexandru Tatos într-un film omonim realizat după un scenariu scris de Petre Sălcudeanu și verificat pentru conformitate de conf.univ.dr. Eugen Simion pe post de consilier literar. Ideile regizorului cu privire la film au fost expuse într-
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
sa, Liana Molnar-Tatos). Filmările au avut loc în vara și toamna anului 1985 și au durat aproape trei luni, prima secvență fiind filmată la 1 iulie 1985, la Eforie Nord. Interpretul principal Ion Caramitru a afirmat că rolul său din "Întunecare" a fost, din punctul de vedere al consumului energetic, cel mai greu rol pe care l-a jucat în întreaga sa carieră. Machiajul ce reconstituia arsura de pe jumătate de față a personajului a fost realizat după o deplasare de câteva
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
avut loc mai multe discuții timp de șase luni, prima avanpremieră având loc la Botoșani la 19 mai 1986, iar apoi la București și Zalău. Premiera filmului a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scala din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scala din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia întîi" și Gică Hau-Hau din "Domnișoara Aurica") și premiul pentru coloană sonoră (Tiberiu Borcoman). Aprecierile critice la adresa filmului au fost în mare parte pozitive. Actorul Ion Caramitru
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Întunecare este un film românesc din 1986 regizat de Alexandru Țâțos. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Ion Caramitru, George Constantin, Dan Condurache și Florin Zamfirescu. Scenariul, scris de Petre Sălcudeanu, este bazat pe un roman omonim de Cezar Petrescu
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
filmări, la începutul lunii august, Țâțos notă: „Filmările înaintează greu. Pot să afirm că este cel mai greu film pe care l-am făcut. Greu din toate punctele de vedere”. Interpretul principal Ion Caramitru a afirmat că rolul său din "Întunecare" a fost, din punctul de vedere al consumului energetic, cel mai greu rol pe care l-a jucat în întreaga sa carieră. Machiajul ce reconstituia arsura de pe jumătate de față a personajului a fost realizat după o deplasare de câteva
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
mai multe discuții timp de șase luni, prima avanpremiera având loc la Botoșani la 19 mai 1986, iar apoi la București și Zalău. Premieră oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scală din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scală din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia întîi" și Gică Hau-Hau din "Domnișoara Aurica") și premiul pentru coloana sonoră (Tiberiu Borcoman). Aprecierile critice la adresa filmului au fost în mare parte pozitive. Actorul Ion Caramitru
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
sfărâmături de vagoane, obuzele se sparg toate în cuprinsului singurului loc de cale ferată prin care respirăm. Avioanele completează simfonia petrecută de tirul furios al bateriilor antiaeriene..." În anul 1917, aici își trimitea corespondența și locotenentul Radu Comșa, eroul romanului "Întunecare" (1927-1928) de Cezar Petrescu, participant la luptele de la Oituz: "„Luminița avea astfel pe cineva aci, care purta grijă în fiecare zi să-i plece cartea poștală cu inscripția: „A nu se menționa data, localitatea și nimic despre mișcarea trupelor” sau
Gara Onești () [Corola-website/Science/336653_a_337982]
-
asemenea, Caramitru este cunoscut publicului și pentru rolul Socrate din cunoscuta serie Liceenii. Cu Mariana Mihuț în Sorry A fost: Luchian din Ștefan Luchian, regia Nicolae Mărgineanu, Ștefan Gheorghidiu din pelicula Între oglinzi paralele, regia Mircea Veroiu, Radu Comșa din Întunecare, în regia lui Alexandru Tatos, Iancu din Înainte de tăcere în regia lui Alexa Visarion, Eastern European Man din Adam & Paul, în regia lui Leonard Abrahamson, Count Fontana în Amen, în regia lui Costa Gavras, Zozimov în Mission: Impossible, regia Brian
Adâncă reverență lui Ion Caramitru la cei 75 de ani, între Hamlet și Prospero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105726_a_107018]