497 matches
-
rulourile de postav roșu... Ați văzut vreodată postav roșu? Și când începea fanfara și cum mai cânta, încă de dimineață, în așteptarea osânditului... Și tobele, cum răpăiau tobele și tot orașul, îmbrăcat în ce avea el mai bun... Și ce învălmășeală și cum se băteau pentru locuri și cum se cățărau pe acoperișuri și prin balcoane... Și jidanii care aveau ferestrele spre piață... luau bani frumoși, că nimeni nu se zgârcea și plătea oricât pentru o vedere mai de ansamblu... ARTUR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în primele secunde despre ce este vorba.) BRUNO ( Alunecând în groapă.): Uiii! Gruuuubiiiii... Uahhhhrrrr... etc. Etc. etc... GRUBI (Crezând că sunt încă în reconstituire.): Ce e, mă? BRUNO: Ajutor! Ajutor! GRUBI: „Ce e, mă?” BRUNO: Ajutor! Grubi! (Se produce o învălmășeală cumplită pe marginea gropii; personajele, dându-și seama de pericol, încep să-l ajute pe BRUNO; lupta este violentă și grețoasă, urlete, hohote; sunt gata să cadă cu toții în groapă, învălmășeală de trupuri, țipete, strigăte scurte, disperate, toate pe fondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ce e, mă?” BRUNO: Ajutor! Grubi! (Se produce o învălmășeală cumplită pe marginea gropii; personajele, dându-și seama de pericol, încep să-l ajute pe BRUNO; lupta este violentă și grețoasă, urlete, hohote; sunt gata să cadă cu toții în groapă, învălmășeală de trupuri, țipete, strigăte scurte, disperate, toate pe fondul urletului amenințător din groapă.) GRUBI: Ce dracu’... VIZITATORUL: Cum e posi... MAJORDOMUL: Na! Ține! Trage! Uuuu... GRUBI: Prinde! Na! Uah! BRUNO (Urlet continuu, disperare și silă.): A! A! Picioarele mele... VIZITATORUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ce dracu’... VIZITATORUL: Cum e posi... MAJORDOMUL: Na! Ține! Trage! Uuuu... GRUBI: Prinde! Na! Uah! BRUNO (Urlet continuu, disperare și silă.): A! A! Picioarele mele... VIZITATORUL (Țipă isteric.): Domnilor! Domnilor! MAJORDOMUL: Taci, prostule! (etc., etc. etc.; regizorul va compune această învălmășeală cât mai grotesc și mai real cu putință; țipetele, urletele și strigătele personajelor vor fi alese în funcție de imaginația, posibilitățile și temperamentul actorilor; impresia de pericol real, violent și nebănuit va trebui însă cât mai evident sugerată; în sfârșit, cu eforturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
reprezentat vreun argument sau vreo garanție pentru ceva anume. Nu-mi plăcea să recunosc că la apropierea Încrezătoare de doamna psiholog mai contribuia și atracția pe care o exercita asupră-mi ca femeie, pur și simplu, dacă În toată această Învălmășeală bizară ceva mai era simplu și, mai ales, pur... Dacă ar fi fost să merg cu sinceritatea până la capăt, ar fi trebuit să recunosc că, pentru conștiința mea - ce minunat sună acest cuvânt! -, aveam adăpostită În mânecă o carte salvatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de nimicuri, cum ar fi chiloți bleu și roz dansând pe o frânghie de rufe sau o bicicletă de damă și o pisică tărcată Împărțind În mod ciudat un balcon rudimentar din fier forjat, era o plăcere să deslușești prin Învălmășeala unghiulară de acoperișuri și ziduri, coșul unui superb vapor, arătându-se din spatele frânghiei de rufe, ca o imagine dintr-un joc de genul „Găsiți ce a ascuns marinarul“ - imagine care, odată descoperită, nu mai poate fi pierdută. Index* Abbazia: Aldanov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
nevoie, vă găurim roțile, poate învățați să respectați suferința altora. Telefonul sună în biroul prim-ministrului, putea fi ministrul apărării sau cel al internelor, sau președintele. Era președintele, Ce se petrece, de ce n-am fost informat la timpul cuvenit despre învălmășeala de la ieșirile din capitală, întrebă el, Domnule președinte, guvernul are situația sub control, în scurt timp problema va fi rezolvată, Da, dar eu trebuia să fi fost informat, mi se datorează această considerație, Am considerat, și-mi asum personal responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
trebuie să știți, Pe durata anului în care am fost în relații mi s-a părut că da. Comisarul numără pe degete, Mai lipsește unul, spuse el, Sigur, era un puști cu strabism, care se pierduse de familie în mijlocul acelei învălmășeli, Vreți să spuneți că v-ați cunoscut cu toții în salon, Nu, domnule comisar, ne mai văzuserăm înainte, Unde, În cabinetul medicului unde m-a dus fosta mea soție când am orbit, cred că eu am fost prima persoană care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acel moment se ivise ocazia și energiile în stare latentă, ce stăteau conservate în vreun cotlon ascuns al sufletului său, s-au declanșat, i-au inundat organismul și s-au revărsat. Împins din toate părțile și din toate direcțiile, în învălmășeala ce s-a produs în fața "Ambasadei", Bidaru și-a pierdut tocul de la pantoful drept. Orice încercare de a-l recupera era zădarnică. S-ar putea ca cineva să îl fi aruncat chiar în unul din geamurile sparte deja ale "Ambasadei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
are de făcut, nu se va mai lăsa tras pe sfoară de memorie ca altădată...Doar așa, deoarece nu a închis un ochi întreaga noapte, are și el dreptul să se relaxeze măcar cinci... zece minute... măcar... ci... ci... O învălmășeală de evenimente, o transbordare neașteptată într-un alt decor necunoscut, transparent și ademenitor. În față apă, un șuvoi adânc, ce se scurgea în valuri, într-o anumită direcție, iar în spate nisip. Nu departe de el, din adâncuri, producând un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să-mi ucid prenumele, dar nu puteam, pentru că, uneori, îmi plăcea la nebunie prenumele meu. Nimeni nu se mai numea Z. Nimeni nu mai avea identitatea redusă la o singură literă pe care aveam s-o regăsesc apoi aruncată în învălmășeala aceea a abecedarului. Pruncii de clasa I se adunau în cerc, prin pauze, în jurul meu, și mă arătau, hlizindu-se, cu degetul, ca pe o stafie, strigând în cor: "Z! Z! Z! Z!" Nu cred că se amuzau așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
starea de libertate, Îmi zic, iată fericirea de a trage covorul și de a-l arunca peste balcon cu cameră cu tot. Acum poți vedea atît de clar palmele tale ca niște cupe de Înghețată făcînd Înconjurul unui scuar - o Învălmășeală de concavități, urme lăsate de un fruct ce se rostogolește lent, spre corpusculii gustativi și nerăbdarea lor ațîțată... E fără Îndoială o imagine aceasta, o imagine fără idee, un somn fără sens, o sete fără obiect. Iată, am atins pătratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
domnule. Este a poporului ! Pot publica toți oamenii muncii. Dar, dacă îl apreciezi și dumneata pe romancier, încep să mă îndoiesc că are într- adevăr talent. Mopsul n-are timp să înghită în sec. Alămurile detună brusc, scaunele sar împușcate, învălmășeală de bunici și bunicuțe, vecine cu vecini, gineri și mătuși cumsecade și nepoți cu verișoare fistichii, strângându-se unii în alții, balansând sub clătinarea lămpilor, acum întunecate. Doar paharele roșii se aprind, se sting și se reaprind repede. Apoi nepoftitul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
omor, răcni maldărul ăla de carne care mă strivea În brațe. - Nu-l omorî! Scept Îl vrea viu, strigă cel de afară și, În clipa aceea, În casă se năpustiră alți vânători din neamul coarnelor de cerb. Se stârni o Învălmășeală nemaipomenită și vedeam limpede că n-aveam cum să răzbesc. Deja mă târau afară din casă, iar strigătul de groază al lui Nunatuk mă făcu să mă zbat din toate puterile. Unde erau ticăloșii ăia de pândari pe care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cel ce mă strivea. Îmi dădu drumul și se trase Îndărăt, horcăind, dar ceilalți vânători se și năpustiseră asupra mea. Am Împărțit câțiva pumni, Însă uriașii erau prea mulți. - Krog! răcni Nunatuk și se repezi, ca vai de ea, În Învălmășeală. Unul dintre netrebnicii ăia o izbi În țâțe și-o azvârli Înapoi În culcuș, În timp ce pe mine mă târau afară din casă. - Trage odată, Runa! auzii atunci, pentru a treia oară, glasul cel cunoscut, urmat deîndată de șfichiutul bine știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
apropiau Încet și atent ca să bea apă. Apoi, pe terenul circului, se Înălțau, cu viteza magică a visurilor, corturile. Pe toată suprafața (de lîngă șine, singura suprafață plană din oraș suficient de mare pentru a permite instalarea circului) clocotea această Învălmășeală sălbatică, grăbită și totuși organizată. În lumina focurilor mari de gaz, fețele aspre și ridate ale muncitorilor străluceau, În timp ce, cu precizia ritmică a unui singur animal - a unei mașini umane de nituit - izbeau cu ciocanele parii, Înfigîndu-i În pămînt cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
păreau că murmură un cântec de bătălie. Sabina se aruncă peste Leo și-și înfipse unghiile în pieptul lui. Ars de durere, acesta se încleștă de sânii ei, care se legănau furioși de la stânga la dreapta. În prima fază a învălmășelii, Siegfried profită de un moment de neatenție și străpunse buzele Pepitei. Înăuntru găsi cald, beznă și o umezeală care-l făcu să alunece și să se prăbușească într-o parte. Se ridică însă imediat și se aruncă înainte decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ireală a unui arbust îi simte răsuflarea ca a vânturilor deșertice ... Începe liniștit să-i descheie nasturii și printre două respirații ea șușotește, - Nebunule! Însa el nu se oprește iar ea îl lasă supusă să-i arunce hainele într-o învălmășeală perfectă. Nu mai ține cont de nimic; nerăbdarea și dorința veșnic arzătoare a bărbatului când întâlnește femeia, căreia nu îi convine de multe ori situația însă îl lasă înțelegătoare, în speranța că mai târziu el va aprecia acest lucru. Îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ea. Nu mi-ar fi trecut niciodată prin cap să-mi cumpăr o plantă de apartament și încercam să-mi imaginez cum ar fi să trăiesc în același spațiu cu un organism viu care creșetea și în același timp cu învălmășeala mea stătută de filme și reviste. Mi-am mai turnat o bere și ei i-am mai adus un suc de portocale și de data asta m-a rugat să-i torn puțină vodcă în el. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
îndepărtată. ...perque leves populos simulacraque functa sepulchro... Zece minute mai târziu a sosit un metrou District Line, în care fiecare centimetru al fiecărui vagon era umplut cu trupuri asudate, încovoiate, strivite. Nici măcar n-am încercat să mă urc, dar în învălmășeala de oameni care se luptau să-și facă loc am reușit să-mi croiesc drum până la marginea peronului ca să mă pregătesc pentru următorul metrou. A venit după câteva minute, de data asta un Circle Line, la fel de aglomerat ca ultimul. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și confortabil, împodobit cu copăcei bonzai și picturi moderne abstracte. Aveam de gând să-l citesc azi, înainte de a veni dumneavoastră, spuse ea făcându-mi semn să mă așez, dar nu mi-au permis circumstanțele. Ca să fiu sinceră, e mare învălmășeală pe aici. S-a petrecut un mic incident. Deci, ca să nu mai prelungesc suspansul, am fost călcați de hoți azi-noapte. Niciodată nu găsesc ceva inteligent de spus în fața unor asemenea afirmații. Am răspuns ceva de genul, „groaznic“, urmat de „Sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
era motivul pentru care aproape că cedase și capitulase la prima infecție. M-am uitat din nou la cuvânt, m-am uitat atât de mult timp, încât a încetat să mai însemne ceva și a început să arate ca o învălmășeală fără sens de litere. Cum putea ceva atât de mic, atât de întâmplător ca acest mic cuvânt stupid să facă atâta rău? Cum putea (dar asta nu se va întâmpla) să distrugă o persoană? Asta nu se va întâmpla. Revoltat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și strigai la bătrân când trecu prin fața mea; era În fața celorlalți cu o lungime și părea că se va detașa; era ușor ca o maimuțică, și se-ndreptau spre șanț. Săriră la grămadă peste tufișul de dinaintea șanțului, se produse o Învălmășeală și doar doi cai ieșiră din ea pe lateral și continuară să alerge; ceilalți trei erau căzuți unii peste alții. Nu-l vedeam nicăieri pe bătrân. Unul dintre caii căzuți se ridică pe genunchi, iar jocheul Îl trase de hățuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe Velunda, preoteasa, sora lui Julius. Spuse că știa privirea ei. Nu mai adăugă altceva. Celtul râse - râseră și ceilalți împreună cu el și veniră în jurul său, bătându-l cu putere pe spate. Arătară cu lăncile înspre apus și, într-o învălmășeală de glasuri, îi explicară că acum Julius Civilis se afla dincolo de pădurile acelea, mai aproape de Rhenus, la multe zile și nopți de mers. La puțin timp după ce se întorsese liber de la Roma, fusese acuzat că participase la uciderea guvernatorului Germaniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și oamenii lui Israel au luat-o la fugă înaintea Filistenilor și au căzut morți pe muntele Ghilboa. 2. Filistenii au urmărit pe Saul și pe fiii lui, și au ucis pe Ionatan, Abinadab și Malchi-Șua, fiii lui Saul. 3. Învălmășeala luptei a prins și pe Saul; arcașii l-au ajuns și l-au rănit. 4. Saul a zis atunci celui ce-i ducea armele: "Scoate-ți sabia, și străpunge-mă cu ea, ca nu cumva să vină acești netăiați împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]