6,887 matches
-
speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest potențial turistic valoros se concretizează în diverse și spectaculoase forme de relief și peisaje pitorești, lacuri naturale și antropice, floră bogată, specii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este construită cladirea, curtea inclusă, fundația, structura de rezistență, acoperișul, terasele, coșurile de fum, scările, holurile, pivnițele, subsolurile, casa scării, spălătoriile, uscătoriile, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apă, ascensoarele; b) toate instalațiile condominiului aflate în folosință comună, cu care este înzestrată clădirea, ca de exemplu: conductele de apă caldă și de încălzire care trec prin proprietatea comună și la care pot fi racordate instalațiile individuale de încălzire și de apă caldă prin punctele de distribuție din apartamentele sau spațiile cu altă
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
din visurile, iluziile, din amintirile și din închipuirile lui. El își permite, ca marii artiști, să corecteze lumea, să o facă altfel, să facă animalele vorbitoare, norii - ființe, florile - sentimente. Este un mare har această personalitate cu care a fost înzestrat Boancă. Nu știu câți din jurul lui înțeleg acest statut personal al lui. Eu unul mă mândresc să fi înțeles pe Boancă, artistul în fața căruia mă aplec cu respect și sfială când îi înțeleg mesajul - de cele mai multe ori - și chiar atunci când acest mesaj
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
decât idioții. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, că nu face decât să descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu încape îndoială, e un geniu, pentru că descrie genial opera lui Dumnezeu. PERSONALITATE Personalitatea este acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-și mai aparține. Personalitatea e un ins care influențează ambianța prin simpla lui forță harismatică; un om cu har. Nu e nevoie să fie savant, ci să aibă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
reflexiile din prozele de început vizează să consacre un tip de feminitate “fără scop” și chiar fără destinație. Destul de greu de pătruns acest conflict vizibil între gratuitate și frenezie organică, între abstracție și febra senzorială cu care Hortensia Papadag-Bengescu își înzestrează primele eroine. Într-o alăturare imposibilă, avem de-a face cu o metafizică a simțurilor a cărei protagonistă ideală și idealizată arde din toată ființa sa pentru “amantul din eter”. După cum bine aprecia Al. Protopopescu: “Tipul de “fecioară tare” viitoarele
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
noi are lumea sa. Unul stă toată ziua și citește cărți online, alții, numai pe net, unii mai ascultă, alții fac nebunii. Dar, totuși, rareori se întâmplă să ajungem la o înțelegere. Așa-i într-o clasă cu mulți lideri înzestrați din născare. Nu am încercat să fiu lider, doar îmi expun părerea, care, uneori, îi ofensează pe unii. Nu știu dacă e corect, dar am decis pentru mine că nu trebuie să mă mai implic, să-mi mai vâr nasul
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pentru Teodora. „Normal!” ar exclama un cititor tânăr. Știe că dotările sale virile („Am o vârstă, nu?!”) ar putea să o predispună la glumă și ironie. Nu-i rămâne decât să răspundă la fel, ca să arate că este un om înzestrat cu „simțul realității”, ce „face casă bună” cu simțul umorului. Dacă acestea două nu iau prea mult din potențialul celorlalte „simțuri”, atunci s-ar putea atinge un echilibru... P.H. Lippa este un pudic și nu îndrăznește să-și pună eroul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
schimbat ca o haină uzată cu una nouă... Prozatorul de azi își ia unele libertăți de limbaj pe care „bătrânul” P.H.Lippa nu și le permitea în anii '30-'40, ai veacului al XX-lea. Eroina lui, o femeie tânără, înzestrată cu suficient simț al umorului, știe să fie atât de discretă încât să-l facă pe Domnul R. să se simtă bine și în situații mai puțin faste pentru un bărbat de vârsta lui... P.H. Lippa nu insistă, cel puțin
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
protest ce nu seamănă deloc a cochetărie: „Dar nici eu nu mai sunt tânără! Am copii! 16 Am o experiență ce nu îmi permite să mă joc cu sentimentele, ori «să iau în deșertă acest dar cu care ne-a înzestrat Dumnezeu: dragostea. Doresc să mă iei în serios pentru că eu însămi ți-am deschis poarta inimii mele cu încredere și bucurie ...” Profesorul R. nu îndrăznește să pronunțe cuvântul „iubire”, stăpânit de teama de a nu închide într-o „cutie sonoră
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Lippa. În lumea aceea, din care oaspetele nostru (al meu și al colegilor de birou) extrăgea întâmplări picante, de un pitoresc balcanic tipic, se învârtise și autorul pseudojurnalului pe care îl am în mână. Spre deosebire de regățeanul Frangolea, un „bonviveur” exploziv, înzestrat cu talentul de a retrăi totul, în fața noastră, la modul oral, patriotul basarabean fusese un patetic discret. Se pare că i-a fost mult mai la îndemână să pună pe hârtie ceva din experiența intimă, dificil de povestit unor tineri
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
existenței tale tu pierzi conștiința că exiști", scrie Eminescu. Devii o imaterie indefinisabilă iradiind dincolo, în iminența virginală. În "anticipația" pură. Desigur, această stare culminativă spirituală este atinsă în plenitudinea ei în primul rând de marii creatori, precum și de cei înzestrați cu vocație mistică pentru poezie, înțelegând prin "poezie" artele în general, muzica fiind cea mai propice transfigurării. Dar oricine posedă receptori pentru vibrația poetică poate parcurge, la diverse nivele, beatitudinea purificării și plenitudinii neoexistențiale indusă de marea artă. * Noi viețuim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
din înfricoșătoarele viziuni fantastice: Se va vedea în văzduh la o înălțime extremă, șerpi uriași luptându-se cu păsările". Deci târâtoarele se vor înălța și vor ucide ceea ce are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De asemenea, "Oamenilor le va plăcea să-si vadă propriile înfăptuiri uzate și distruse".: frapantă premuniție a antispiritualității și anticulturii actuale. Neliniște intensă bântuie și răscolește zecile de personaje figurând pe Poarta Infernului a lui Auguste Rodin. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cele din urmă, descopereau că singura dorință a tînărului mascul care le încălcase teritoriul era de a afla dacă găzduiau în zona lor o arătare ciudată, un lup schilod și orb. Lupino era recunoscător pentru constituția robustă cu care fusese înzestrat. Fie că trebuia să se confrunte cu un singur lup venit în recunoaștere, fie că avea de înfruntat doi sau chiar trei viteji războinici, puiandrul se străduia să fie întotdeauna pregătit. Nu urmărea să cucerească teritorii și nici poziții, nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mult riscăm. Cei care se pot adapta la schimbări permanente ce au loc în domeniul preferințelor consumatorilor, care țin pasul cu progresele permanente din domeniul tehnicii și tehnologiilor, care valorifică schimbarea ca pe o șansă sau proiectează viziuni inovatoare sunt înzestrați cu această abilitatea de întreprinzător. Este important să reținem faptul că un întreprinzător trebuie mereu să aibă abilitatea de utiliza toate resursele necesare și să profite de oportunitățile de afaceri. A fi întreprinzător înseamnă a avea abilitatea de a crea
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
organizare, de personal, de control, pentru care îi este însă necesară această influență asupra altora, realizată prin capacitatea de a-i convinge pe ceilalți că ideile sale converg cu ideile lor. Cu toate că este de dorit ca fiecare întreprinzător să fie înzestrat cu calitatea de „leadership”, adică cu puterea de a-i convinge pe alții, nu toți pot să îndeplinească această funcție, care are rolul de antrenare a grupului în realizarea obiectivului avut în vedere. Vorbind despre lideri putem spune că ei
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
între cinci și șapte ani în care încep lecțiile de pregătire pentru școală. După Aristotel, de educație beneficia toți oamenii născuți liberi”(E. Voiculescu, 2001, p. 7). “Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, considera că la naștere, natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
1926, a fost ales membru titular al Academiei Diplomatice Internaționale. A publicat lucrarea Le Diplomate (Diplomatul) și diferite articole în Dicționarul diplomatic. Spirit supus întotdeauna rațiunii, întotdeauna prieten al măsurii și al clarității, mergând mereu drept la esența lucrurilor, spirit înzestrat cu o vastă cultură, dar și cu o fină observare a oamenilor, Cambon a știut să discearnă raporturile ascunse în spatele lucrurilor, precum și resorturile secrete ale actelor oamenilor. El acorda o grijă și o atenție meticuloasă, calculată, sarcinilor profesionale, nefiind însă
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani?ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit??îi timpului ", pentru c? topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
din care poetul le abordeaz?, izvorât? din „sentimentul rar al unit??îi cu cosmosul" (Z.D.Bu?ulenga). Aceast? comuniune a lumii interioare a poetului cu spa?iile nelimitate macrocosmice e un privilegiu rar de care doar „magul c???tor", Înzestrat cu aceea?i „adânc?, ?i dreapt?-n?elepciune" s-a bucurat cândva, În „vremuri de mult trecute", cănd „gândul era paz? de vis ?i de eres", cănd „basmele iubite erau Încadev?ruri", În epoca sacr? a mitului, singura care putea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
etaje " (Z. D.-Bu?ulenga) Poetul-Amphion construie? te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, indiferent c? acestea sunt proiectate În universul miilor de stele, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle? tar din inimă ??rii, Înzestrându-le cu cele mai originale structuri arhitectonice (portale, coloane, arcuri, bol?i, cupole etc): „Impresionante prin elementul grandios pe care toate Îl exprim?, acestea tind s? fac?, În general, crea?ia mai frumoas? decât a fost conceput?, semn al unei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
po?i face din ele un fel de poduri peste neantul ce-?i st? În fă??, că podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere la miracolul eminescian) Înzestrat cu aură sacr? a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
E. Papu) Prin cântec („..lumea muzicii atinge mai mult ????cină fiin?ei noastre" „Manuscrise"), prin artă sunetelor, omul poate ajunge mai u?or la esen?a lucrurilor (că odinioar? Orfeu), iar gândirea eminescian? atribuie acestui concept un sens superior, ontologic: Înzestrat? cu „virtu?i orfice", poezia are privilegiul de a „concilia contrariile, de a stinge antinomiile, de a realiza mult râvnita ?i atât de greu atinsă, Într-un moment de hâr numai, coincidentia oppositorum" (Zoe D.Bu? ulenga). Iar aceast? armonie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pe deal buciumul sun? cu jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul p? durii, codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o autentic? „voca?ie edenic?", poetul deseneaz?, transfigurând magic orice dimensiune a realului, spa?îi arhaice vibrând de rezonan?ele muzicale ale unui timp imemorial adev?rât? „patrie a dorului" (Ro?a Del Conte) spre care gândul eminescian se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri, formând, laolalt? o re?ea original? de arhetipuri. Din acest punct nu r?mane decât ?? disociem Între livrescul refiltrat al mitologiei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
g?sit floarea albastr?". (Fr. Spielhagen „ Naturile problematice ") Simbol tainic al „norocului care umple Întregul suflet" (G. Brandes), floarea albastr? este unul dintre topos-urile poetice pe care Eminescu 1-a Împrumutat din romantismul german, dar pe care 1-a Înzestrat cu valen?e artistice noi, „deschise spre orizontul culturii na?ionale, integrându-1 Într-o viziune legat?, coherent? asupra iubirii că for?? uria??, constructoare de lumi posibile, unificatoare a universului" . Identificându-se cu sentimentul iubirii, floarea albastr? aduce versurilor eminesciene frumuse
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]