687 matches
-
pe câte unul, numai el singur se va chinui, atunci când nu va izbuti, până la urmă, să-și dea duhul. Tortura trebuia să fie un spectacol colectiv. Noi, ceilalți, eram obligați să privim. Și apoi să ascultăm spovedania celui care, cu șalele frânte, cu degetele șiroind din unghiile smulse, cu ochii lăcrimând sânge și cu buzele atârnând rupte și vinete, neputând acoperi gingiile cu dinții sparți și dezghiocați, părea pe deplin vindecat. Iar el, schimonosind cuvintele, pe cât mințile lui scoase din țâțâni
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-ți mai trebuie metru de croitorie ca să măsori cu cât s-a înrăit lumea. Dar Coltuc nu-i spuse nimic despre toate astea Melaniei. Merse tăcut și drept, proptit pe căruțul lui, închizând ochii la fiecare hurducătură care-i frigea șalele. Înțelese durerea ei, când s-a ostenit pe drumul mai lung și mai anevoios al trotuarelor pătrățoase și al bordurilor mai înalte de pe strada Viitorului, ca pe o strădanie de a ocoli strada Eminescu, de teamă să nu se întâlnească
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
votăm ! auzi Coltuc, în vreme ce trupurile repezite la vale îl loviră cu atâta forță, încât îl desprinseră de pe căruț și-l răsturnară cu fața în jos. — Să ne mai dea ! strigau alții, trecând cu tălpile peste umerii lui, peste ceafă, peste șalele neterminate, strivindu-i buzele și obrajii de caldarâm. — Apropiați-vă, oameni buni, striga megafonul, acoperind cu aroma boabelor coapte mirosul de tămâie, e din partea domnului primar, nu uitați... ! Iar oamenii buni veneau, răsturnând și strivind. Orbul nu mai atinse pământul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la registrul lui în care se uita fără să citească, clătină din cap și îndrugă un „mulțumesc“ pe care polițistul nu se mai sinchisi să-l audă. Celălalt, cel de demult, care se ivise pentru o clipă, se îndreptă din șale și se trase înapoi, intrând între umerii vestonului descheiat. Rada își strânse poșeta la piept și se așeză pe banca lipită de perete. Ghemuit lângă calorifer, bețivul se ștergea, din când în când, cu mâneca, după ce își trecea limba peste
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar avea vreo treabă pe-acolo. Tăcură. Ea se uită în spate, de parcă s- ar fi așteptat să intre următorul, ca să-i dea locul. Putea să intre iarăși milițianul cel rău și s-o împungă cu bastonul, lovind-o peste șale când s-a împiedicat la urcarea în dubă. Dar singurul zgomot era al ventilatorului din colț, pe care abia atunci îl observă cum vântura mai degrabă timpul decât aerul. — Nu știu ce să facem cu el, adăugă polițistul. Zice doar că vrea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Io zic că e mai bine așa, dacă nu vă mai aduceți aminte. Da’ eu tot am venit... Rada nu-și terminase încă răspunsul privind închisoarea. Își amintea cum începuse, încetul cu încetul, să se trezească, sub forma durerii. În jurul șalelor o încingea un cerc de fier, ar fi vrut să meargă la toaletă, un bărbat de alături, care o privea prin ochelarii sparți, o sfătui să se abțină, căci cei scoși să se ușureze pe un tăpșan din spatele hangarului erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care fugeau erau vinovați, fuga lor era oprită, de parcă, fugind, s-ar fi lovit de o ușă de sticlă. Oricât de repede ai fi fugit, se găsea în calea ta o bâtă să-ți zdrobească genunchii sau să-ți rupă șalele. Poate că părea drogată, nu dormise toată noaptea, rămăsese în sediul Facul tății de Arhitectură să ridice baricade. „E degeaba !“, spusese Alexandru, privind amândoi pe fereastră, la detașamentele încolonate care veneau dinspre bulevard, răcnind ceva despre muncă și ordine. Încă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
subțiase într-atât, încât crăpa, ca varul întins. Frigul părea s-o însoțească fără leac, își strângea brațele de la un umăr la altul și așa se putea vedea cât de subțire îi era trupul. Carnea nu adăuga nimic peste oasele șalelor, iar sânii sleiți abia dacă-i puteau umple scobitura pieptului. Gura era însă neobișnuit de vie pentru făptura aceea îndeajuns de firavă ca să poată trece, în orice clipă, înainte și înapoi, prin chepengul care ține granița dintre tărâmuri. Buzele roșii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și pă dos, o gagică hacana, da puli, puli, puleaaaa... Și tot așa, până când, împiedicați în pulpanele peticite, amețiți de spirturile amestecate și istoviți, dansatorii se lăsară să cadă unul după altul. Faraon își lăsă acordeonul și se îndreptă din șale. — Tu ! își aminti brusc Calu, arătând spre Marchiză. Nu ți-am văzut mersu’ pe faleză ! Tu ce ne arăți ? — Eu ? zise, mai degrabă veselă, Marchiza. Eu... fac cinste ! — O-ho-ho ! slobozi Calu un boncăluit. Sări ca ars și, înșfăcând-o de după
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ispită ? șopti Chisăliță către Iadeș. — Nu știu... își făcu Iadeș de lucru la cădelniță. Da’ nu cred că-i de bine când te duce... — Pe mine ultima oară m-au săltat astă-iarnă, își aminti Chisăliță. Și-acuma mai simt la șale... Și ne ferește de cel rău, încheie Bunelu. Iadeș și Chisăliță își aruncară priviri dumirite. Astea fiind spuse, Isaia ridică puternic glasul spre cer : — Că a ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Oricum, toți idolii vor pieri. Iadeș trase o foaie putredă de cort din grohotișuri. O mirosi și strâmbă din nas, dar frigul strângea parcă mai tare. Așa că potrivi zdreanța măcar să-i acopere șalele. Mă gândeam la mortu’ ăla... spuse Chisăliță, privind cu invidie la strădaniile lui Iadeș. I-auzi, pufni Pârnaie. Dacă piticania a început să gândească înseamnă că a și adormit... — Mă gândeam, continuă Chisăliță netulburat, că măcar el șade învelit, bine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la zece ani, spuse, coborându- și vocea. Se zice că au dobândă mai mare. Tre’ să mă gândesc la când o să fiu bătrân. Nici nu știi când vine, deodată, bătrânețea... Își trase capul din chenarul ferestrei și se îndreptă din șale, strâmbându-se de durere. Apoi se cotrobăi prin buzunare și scoase o pungă de plastic, legată la vârf. O desfăcu, răsturnă pe policioară conținutul, adăpostind mărunțișul cu palma. — Câți zici că sunt ? întrebă, privindu-l cu șiretenie, de parcă n-ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
noi că putem s-o rupem cu trecutul... — Și bocancul al cui era ? — Păi, tocmai asta e, că urmele tot au rămas. Trecutul nostru poartă bocanci, nu ții minte... Doar ți-au tras și ție destui în burtă și peste șale. Procurorul ăsta se ocupă de sinucideri, continuă Tili. A venit să mă întrebe de Jenică... — Și tu ce i-ai spus ? — L-am întrebat dacă a citit pancarta pe care Jenică și-o pusese deasupra capului. Aia cu ultima zi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de zăpadă îl pudrase pe tot trupul, inclusiv părul și mustățile. În jurul său se găseau mici pete de sânge coagulat, și un cetățean arăta cu piciorul un fel de pumnal cu plăselele de bronz foarte ornamentate, înfipt în spate, spre șale. În răsturnarea trupului, mânerul era acum înclinat în jos sub pardesiu, și sângele, prelins, îl înroșise în cea mai mare parte. Gulimănescu, în culmea emoției, alergă înapoi acasă, să anunțe pe doamna Bogdan. Sergenții nu mișcaseră într-adevăr trupul din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
civilizații. Lumea aceasta în care mă născusem, cu trenurile și gările ei mizerabile, cu satele din Bărăgan, cu șoselele naționale pe care întîlneai căruțe ponosite, bicicliști beți, femei împingînd cărucioare hodorogite, turme de vaci și de oi, bătrâne îndoite din șale care cărau legături de vreascuri în spinare, toată viața aceasta a "Romîniei profunde" care nu avea nimic idilic în ea ― o vedeam fără să o percep în incomensurabilul mizeriei ei atotstăpînitoare. Ea era a mea, stătea lipită de mine, mistificată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mansarda lui. (Cînd, tot în 1981, am urcat prima oară, însoțit de el ― ne dăduserăm întîlnire în fața casei ―, cele 95 de trepte, a ținut să-mi arate o tehnică de urcare pe care o descoperise singur: cu trupul frânt din șale, pentru ca trunchiul, astfel aplecat, să ajungă într-un plan paralel cu cel al pantei scărilor.) Apoi, când Friedgard trece pragul apartamentului, intrarea ei este însoțită de faimosul gest prevenitor al lui Cioran care își așeza mâna pe canatul de sus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ca maica care i-a născut,/ Ca Dumnezeu când i-a lăsat’’. Se descânta trei zile la rând, în afară de duminică, de câte trei ori, în aceeași piatră ca să se împlinească leacul. Scrântitul picioarelor și al mâinilor, entorsele și durerile de șale erau vindecate prin „călcarea’’ de către o femeie care născuse gemeni. Călcatul se făcea trei zile la rând, de câte trei ori consecutiv, în afară de duminică. Pe pragul de la odaia de zi se puneau un lăicer și o pernă pe care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
frunze de mesteacăn și leuștean, de crețușcă Înflorită, din rădăcini de pir, din splinuță, precum și consumul de oțet de mere cu piper iute roșu, pisat și sare; fierturi de merișor, funze de gutui, coada șoricelului, nalbă mare, angelică. DURERI DE ȘALE (lumbago, sciatică) Se caută locul dureros cu ajutorul unui ou proaspăt, care se pune pe spatele bolnavului și se poartă În sus și În jos, până se sparge: În acel loc este junghiul! Se aplică apoi peste gălbenuș, o legătoare cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de răceală. Frecții cu plămădeală din rădăcină rasă de unsoarea pământului, cu spirt și camfor, cu fierturi (infuzii) de gălbenele sau drețe, cu gaz, cu măduvă scoasă din oase de cal, cu untură și usturoi pisat. Se pun lipitori pe șale, pe "focarul" zonei dureroase sau se pune un urs să-l calce pe șale pe bolnav. În Transilvania și Moldova, se ia un furnicar, se opărește și se aplică pe locul dureros. Fiertură de urzică moartă În vin, din care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
camfor, cu fierturi (infuzii) de gălbenele sau drețe, cu gaz, cu măduvă scoasă din oase de cal, cu untură și usturoi pisat. Se pun lipitori pe șale, pe "focarul" zonei dureroase sau se pune un urs să-l calce pe șale pe bolnav. În Transilvania și Moldova, se ia un furnicar, se opărește și se aplică pe locul dureros. Fiertură de urzică moartă În vin, din care se bea câte o ceașcă dimineața, la prânz și seara, Înainte de masă. Se mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
plămădite În rachiu de drojdie, sau cu ceai concentrat de bobâlnic, ale cărui frunze și flori fierte se aplică și ca atare, pe locul dureros. În caz de lumbago, se ridică mușchii căzuți prin masaje violente, cu frânturi bruște pe șale. Alte remedii populare pentru dureri de șale, cauzate de reumatism, frig, umezeală, eforturi fizice deosebite, manifestate prin senzația de Înțepenire a zonei lombare și dureri acute, care iradiază frecvent spre membrele inferioare: Oblojeli cu tărâțe de grâu opărite, unse cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceai concentrat de bobâlnic, ale cărui frunze și flori fierte se aplică și ca atare, pe locul dureros. În caz de lumbago, se ridică mușchii căzuți prin masaje violente, cu frânturi bruște pe șale. Alte remedii populare pentru dureri de șale, cauzate de reumatism, frig, umezeală, eforturi fizice deosebite, manifestate prin senzația de Înțepenire a zonei lombare și dureri acute, care iradiază frecvent spre membrele inferioare: Oblojeli cu tărâțe de grâu opărite, unse cu ou, amestecate cu ceară curată și hrean
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]