763 matches
-
le jiuvlia karen Mâncare proastă și se pun Choro haben thai thon-pen Buluci lângă ceaun. But jene pasha'i piri. În depărtare se privesc Durimaste dikhion-pe Cum caii pasc la iarbă verde, Sar al khure charen zeleni char Iar după șatre dezlegați Thai pala'l katune pîtărde Șed urșii bine învățați, Beshen le richine mishto sikiarde, Gâlcevi și vorbe, si strigare, Halimata thai alava, thai chingaripe Amestecate cu cantare, Giliaimasa hamisarde, Și sunetul de fierarii Thai o bashimos le sastrimatengo Asurdă
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Thai kana kana grasta ermentindoi Pe ceru-albastru și curat Pe o nile tarpeste thai ujo Cu stele multe-mpresurat. Bute cherhaintsa truiardo. O lună de lumină plină, Îk shionoto vududesko pherdo Trecea cu o miscare lină, Nakhălas îkhă phirimasa kovloro, Sub șatra unul din țigani Tala'i tsăra yek Romendar Cu capul înălbit de ani, Le shăresa bărshăndar parniardo Pe langă foc încă ședea Pasha'i yag panda sas beshlo Și demâncatul pregătea. Thai kărelas o hamo'. El aștepta cu nerăbdare Vo
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
față: Ushtiaindoi vi la găria shiorea: — Zamfiro, școala! Ziua mare! -Zamfirie, ushtio! O ghes baro! Sculați voi de acum, sculați! Ushtion tume akanara, ushten! Și de gatit va apucați. Thai khonjarimaste malaven. Odată toți au năvălit, Yekvar savore nashline Și șatrele au ridicat; Le katune vazdine; Au strâns degrab', au înhămat Sigo kidine, le grasten phangline Și iar în cale s-au pornit. Thai dromeste teleardine. Măgarii în spinare duc Le hâra ze'iande ningăren Copiii mici; iar ceialalți, Le tsinore
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
lume? Șo ande phuviate barimos și bushilo? A laudelor glăsuire! Le asharengo vakerimo'! Din neam, la depărtatul neam! Pashunestar, k'o duruno pashuno! Ori după moarte tânguire! Va' pala merimaste rovimo'! Sau în sfârșit istorisire Vai agore phendimos puranimasko Sub șatra a unui țigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!! Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e phuv bari, Acum Alecu de doi ani Aba o Alecu duie bărshăndar Petrece tot între țigani Beshel șea mashkar Romă Într-o firească desfătare
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
D'el tușa. Zicând aceste, au luat Phenindoi kadala, liné Țiganii trupurile moarte, Le Rom le badané mulé Plângându-le le-au îngropat Rovindoi phuviate garade-le' Și s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline. Numai o șatra în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste Rămase singură, pustie. Ashili korkori, nangi. Așa când toamnă dimineață 'Hai kana sharadé tehariné Cucoarele se înarmează Le kronchá shiurean len Și se pornesc cu strigat mare Thai bare muiesa telearen La locuri
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
dar nu știi esența. Vezi până în miez dar ești orb afară. Suferi când pricepi că ți-e chintesența falimentară. Izgonit, te-ntorci spre-a pleca aiurea, colindând invers lumea idolatră, tăind furios trunchiuri ca-n pădurea ta să-ți faci șatră. Ce urmează-a fi n-are importanță atât timp cât simți în inimă freamăt ce va risipi în negru nuanțe, zâmbete-n geamăt. Anatol Covali Referință Bibliografică: Puls / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1743, Anul V, 09 octombrie 2015
PULS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343198_a_344527]
-
din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului bate-n vânt șuvoi de ploaie mă îngândură gândirea, apa-n vale face zoaie și-mi spală de tot trăirea, la hotare cruci de piatră, răvășită-i țărna udă, doi țigani mută o șatră pe-un pavaj de lume crudă, astăzi mai cerșesc un chior, iubire universală, mâine am să încerc să mor pe coloana vertebrală, casa-mi este răvășită și în mine golu-i mare, lumea este dezgolită cu rușinea în cătare, ne mai
TIMP NECUNOSCUT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377414_a_378743]
-
face pomenile de sâmbăta morților și taierul pe care îl duce la biserică, pentru veșnica pomenire a celor răposați, dintre neamurile lor. Azi fiind ultima sâmbătă a morților, ea a pregătit deja totul pentru pomana ce se va face la șetre. În această dimineață trebuie doar să pună cratițele la foc, să fiarbă: bobul deja la pus l-a înmuiat și l-a descojit de joi, ajutată și de Gheorghe, în ciuda protestelor sale și de cei doi nepoței, iar ieri l-
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta nu se îndurau să se mai dezlipească de la televizor, de filmul lor preferat cu desene animate. Pe drum începuseră să treacă sătenii cu coșurile către șetre, semn că la biserică slujba se sfârșise și în scurt timp, va apărea și preotul să binecuvânteze pomana. - E cazul să vă grăbiți să mergem, că deja trece lumea și preotul trebuie să sosească. - Eu sunt gata. Hai să te
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
mai degrabă. Femeia îi aruncă și lui o privire contrariată destul de grăitoare zicând: -Tu, ajut-o pe sora ta să se-ncalțe și să oprești televizorul înainte să ieșiți! Să nu întârziați că mă supăr! - Da bunico! În drum către șetre, îi zise contrariată bărbatului: - Uneori am impresia că băiatul te copiază pe tine, încercând să mă manevreze. E prea diplomat pentru un copil de nouă ani și tu taci și nu zici nimic să-ți impui autoritatea în fața lui și
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
îi ceri un lucru, te ascultă fără să crâcnească. - Ehe! Vede și copilul cine comandă în casa asta și nu te mai lamenta că băiatul e destul de cuminte și ascultător. O să iasă om mare din el, ai să vezi. La șetre lumea se strânsese și femeile puseseră pe mesele lungi de scânduri vasele cu mâncăruri și sticlele cu băuturi, așteptând sosirea preotului. Florica așeză coșul pe măsuța ei se grăbi să aștearnă în dreptul său fața de masă și să așeze farfuriile
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
și sticlele cu băuturi, așteptând sosirea preotului. Florica așeză coșul pe măsuța ei se grăbi să aștearnă în dreptul său fața de masă și să așeze farfuriile pline și sticlele cu băuturi. (Fiecare familie din sat are locul său știut la șetre și lucrul acesta se respectă cu strictețe, căci toți au contribuit cu bani și muncă să le ridice.) Referință Bibliografică: ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
nu au parale Obțin case, catedrale Să poată de la-nălțime Să privească la „prostime” Cum aplaudă frenetic Un înscăunat eretic. Că avem Regi și Regine, Împărați peste măsline. Avem Rege de manele, Regi ajunși din beizadele. Rege pop, Rege la șatră, Rege-i câinele ce latră. Avem Rege la șosele, De moravuri ușurele. Regi sunt și la țigarete Și regine ca subrete. Peste tot doar nobilime, Dacă ține bine, ține. Cum obții și doctoratul Faci pe-un tron deodată saltul. Dacă
TARA REGILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379164_a_380493]
-
ceva nou. Nu m-am mai sărutat cu o fată niciodată. Și când a început să mă mângâie, m-am pierdut cu totul. După o săptămână, mă trezesc cu lovituri în ușa apartamentului. Mă uit pe vizor și văd o șatră întreagă, cu săbii lungi și ascuțite, ca cele care se vând la noi în piață. Mama deschide ușa și se sperie. „Argentina noastră a fost fată mare. Sau plătiți 10.000 de Euro sau băiatul se logodește cu fata” spune
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
semințe nu cer lumină: tihna fie-mi parte ...cu-un văl acoperii sfânt chip de Dumnezeu: încep să-mi murmur - epic - scrisul meu... REALISM s-a luat vopseaua de pe viață - doamnă! prefer rugina acră - auririi... dar ce știi tu de șatra fericirii când nu ești liberă nici pentru-o goană? lipsești din față-mi - tu - cu coasa roasă! mi-e greață de atâta-emfază-a morții! ți-o zic deschis: aproape-ai fi frumoasă de n-ai tot zuruì zarul pe masă! fii
REALISM FINAL (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380499_a_381828]
-
nu au parale Obțin case, catedrale Să poată de la-nălțime Să privească la „prostime” Cum aplaudă frenetic Un înscăunat eretic. Că avem Regi și Regine, Împărați peste măsline. Avem Rege de manele, Regi ajunși din beizadele. Rege pop, Rege la șatră, Rege-i câinele ce latră. Avem Rege la șosele, De moravuri ușurele. Citește mai mult Țara regilorSă vorbim puțin de tronuri,Voci sunt pe mai multe tonuri.Fiecare-ar vrea să fieUns cu titlu-n monarhie.Că ești Principe, Ducesă
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
așa sunt regii.Chiar dacă nu au paraleObțin case, catedraleSă poată de la-nălțimeSă privească la „prostime” Cum aplaudă freneticUn înscăunat eretic.Că avem Regi și Regine,Împărați peste măsline.Avem Rege de manele,Regi ajunși din beizadele.Rege pop, Rege la șatră,Rege-i câinele ce latră.Avem Rege la șosele,De moravuri ușurele.... VI. UMBRA TARANULUI ROMAN, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august 2016. Umbra țăranului român Ilie Marinescu Pe ulițe bătătorite De pașii zvelți de
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii de fecioară... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gura....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatră Îmbracă totu-n stele... Sunt toți flăcăii-n jurul ei Mânați de gânduri rele... Toți o iubesc cu foc, dar ei Nu-i pasă nici de fel... Ea s-a născut și a crescut, Și va trăi doar pentru "EL
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
traiul... Vremuri bune, vremuri rele... Nu au aproape mai nimica, Dar nu duc grija zilelor... Vinul le dansează în sânge Sub coardele viorilor... Și chiar dacă, din întâmplare Mai izbucnește căte-o ceartă... Noaptea-s ca frații, lângă foc... Luna, domnește peste șatră... Într-un colț, sub un stejar, Lângă un foc pălpăitor, Povestește o bătrână "Legenda țiganilor"... "Dumnezeu, stăpân pe ceruri, S-a gândit ce-i de făcut... Cum să aducă un om pe lume... Și-a plămădit un trup de lut
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
către noi făcând un scandal de parca ziceai că se răstoarnă muntele la poalele căruia eram, ce să mă ... IX. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 867 din 16 mai 2013. PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI- Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vacă, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fan, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu furca, fiind o ... Citește mai mult PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI-Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vacă, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției și
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
în lume,iar steaua stăruie clipind,o dulce iubire și atît.Amestec din zi și din noapte,... XV. PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V, de Sorin Andreica, publicat în Ediția nr. 224 din 12 august 2011. Fragment PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI- Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vacă, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
țară și nu aveam cu cine să mă joc iar apoi pentru că mă puneau să lucru la fan, să strângem, să facem căpițe, să le ducem și să le aruncăm în șopru cu ... Citește mai mult FragmentPRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI-Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vacă, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției și
SORIN ANDREICA [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
drumul ! Și i-am dat. Iar accidentul a iesit accidental de bine, ca la carte. După ce am reconstituit ,a scos telefonul și i-a chemat pe toți ai lui. Echipaj,legiști și tot tacâmul.... Sirenele asurzitoare au trezit brusc toată șatra de țigani. Și-au năvălit brutal,în mijlocul evenimentului. În pijamale sau la bustul gol,bărbați,femei,copii . Au înțeles rapid cam despre ce e vorba și au venit direct spre mine. - Ba, nenorocitule,l-ai omorât pe tata ! m-a
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
stat șase luni la orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia! - și arătă spre curtea plină de puradei. - Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]