1,046 matches
-
va continua într-un ritm intens de-a lungul a peste două decenii. Frecvent scrie în „Glasul Bucovinei” și în reapăruta „Junimea literară” (unde din 1924 este secretar de redacție), la „Revista Moldovei”, „Lamura”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru”, „Săgetătorul”, „Flacăra”, „Șezătoarea”, „Codrul Cosminului”, „Floarea soarelui” ș.a. Ctitorește el însuși periodicele „Făt-Frumos” (1926-1944), „Buletinul «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „Fond și formă” (1938, 1944). A fost, de asemenea, președintele Societății Muzicale „Armonia” și director al Teatrului Național din Cernăuți (1933-1935). Cele mai multe dintre articolele, studiile
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Arhivele Olteniei” „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Dacoromania”, „Făt-Frumos”, „Gazeta Transilvaniei”, unde a debutat în 1912, „Gând românesc”, „Mélanges de l’École Roumaine en France”, „Revista de folclor”, „Revue internationale des études balcaniques”, „Societatea de mâine”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Șezătoarea”, „Transilvania”, „Țara Bârsei”, „Viața românească” ș.a. M. rămâne în istoria folcloristicii și a etnografiei românești atât prin activitatea de organizare a cercetării științifice (Arhiva de Folclor a Academiei Române, „Anuarul Arhivei de Folclor”), cât și prin contribuțiile directe, câteva cu adevărat
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
literaturii, înfățișarea momentului de atunci într-o limbă adecvată, sprijinindu-se, în drumul spre frumos, bine și adevăr, cât mai mult pe talentele ce există și se vor ivi în părțile oltenești”. Rubricile obișnuite sunt „Cronica dramatică”, „Cronica artistică” (expoziții, șezători), „Din lumea cărților”, „Pagina începătorilor”, „Revista revistelor” (separată la un moment dat în „Reviste străine” și „Reviste române”), „Literaturi străine”, susținute de I. Dongorozi, F. Aderca, C.D. Fortunescu, P.N. Paulian, N.I. Herescu. Versurile sunt semnate de Ion Barbu (Măcel), Perpessicius
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
și imagine. În afară de un incitant capitol teoretic, Alchimia mileniului conține analize dintr-o perspectivă originală, „balcanică”, ale unor autori români și străini precum Ion Creangă, Mateiu I. Caragiale, Nichita Stănescu, Ion Barbu, W.B. Yeats, Mikes Kelemen, Al-Hamadhani și Al-Hariri (Șezătorile arabe). M. a mai publicat două monografii importante pentru schimbarea percepției critice - Paul Zarifopol între fragment și construcție (1982) și Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului (1993) -, a editat o antologie din scrierile lui Anton Pann (1973), volumul Amalgam de Liviu
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
română în 1936. Notorietatea i-o aduce romanul Easter Sun (1934), tipărit la New York, dar repede tradus în franceză și germană, apoi și în foiletonul „Adevărului literar și artistic” (1937). Invitat în țară în 1937, participă la o serie de șezători literare, dar se face cunoscut și prin traducerile realizate de Jul. Giurgea, care transpune romanul There Is My Heart (1936) sub titlul Drumuri cu popas (1938), și de Ionel Jianu, care tălmăcește Easter Sun, intitulat în versiunea românească Soare de
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
s-a datorat epigramelor. Explicația constă în faptul că, după primul război mondial și, mai ales, în ultima parte a vieții, P. s-a lăsat antrenat și acaparat de succesul pe care îl avea, fiind prezent în tot felul de șezători literare, în saloane, în reuniuni boeme în care dominau jovialitatea și calamburul. Uimea asistența și crea bună dispoziție prin extraordinara ușurință de a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Institutul Cehoslovac-Român din Praga, Sibiu, 1928; Ceva despre Cehoslovacia, Sibiu, 1928; Ultima audiență, Brașov, 1933; Gânduri de duminecă, Brașov, 1937; Unde-i iubire, acolo e Dumnezeu, Sibiu, 1937; Poezii, Brașov, 1938; Clipe de întremare sufletească, f.l., f.a.; Pentru serile de șezătoare, f.l., f.a.; Povești din țara Cehului (în colaborare), f.l., f.a. Traduceri: Maxim Gorki, Nuvele, Budapesta, 1906; J. E. Volkelt, Arta, morala și cultura, Brașov, 1909; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Mary, Arad, 1911; Octave Feuillet, La sate, Brașov, 1912; Georges Courteline, Învingeri strălucite
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
la „România literară”. În 1970 devine redactor-șef adjunct la „Luceafărul”, unde în 1960 debutase.Timp de un an școlar (1970-1971) beneficiază de o bursă la Iowa (SUA). Revenit în țară, întemeiază un „cenaclu revoluționar” de mare răsunet, ce organizează șezători în toată țara. Din 1973, când poetului i se încredințează direcția săptămânalului „Flacăra”, cenaclul primește numele acestuia și faima lui, într-un anume sens eficientă și în „umanizarea” ideologiei oficiale, crește neîncetat. Aici promovează poezia contemporană, lansând numeroase talente, atât
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
activitate s-au dezvoltat, de la început, și o serie de cerințelaterale, precum cele de tip estetic. Acestea au avut ca rezultat „înfrumusețarea” uneltelor de muncă, dezvoltarea unor activități artistice special constituite pentru a însoți activitățile de muncă (cântece de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de finalități laterale (asigurări
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1887, la Leipzig, cu o teză despre Spinoza. A funcționat ca inspector școlar în București, a fost prefect al județului Tulcea și deputat de Covurlui. Debutează cu versuri în „Gardistul civic” (Galați), colaborând apoi la „Albina”, „Revista nouă”, „Românul literar”, „Șezătoarea” ș.a. Din 1884 până în 1887 editează la București revista științifică, politică, economică și literară „Țara nouă”, unde semnează versuri, articole de sociologie și pedagogie. În 1895 publică un studiu etnografic și statistic asupra aromânilor, De la românii din Turcia Europeană, răsplătit
NENIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
din parcurgerea ultimei părți a lucrării, cea care prezintă transcrierea a 28 de interviuri pe parcursul a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt urmărite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E.
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
lupta pentru drepturi a românilor din Transilvania și de a fi contribuit la dezvoltarea interesului lor pentru cultură. SCRIERI: Flori de toamnă, Timișoara, 1882; Jertfele românilor, Sibiu, 1923; Visul lui badea Simion, Când ceasul bate treisprezece, în Un ceas de șezătoare poporală, Sibiu, 1927, 49-64. Traduceri: John Stuart Mill, Libertatea, Sibiu, 1899; E. Raupach, Sâmbăta morților, Sibiu, 1906; G. S. Petrov, Calea spre Dumnezeu, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron Pompiliu, „Flori de toamnă”, CL, 1883, 10; Mefisto, „De pe la noi”, F, 1899
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
foii «Lumea și țara»”, „Calendarul gospodarilor”, „Calendarul «Ion Creangă»”, „Calendarul învățătorilor”, „Calendarul Ligii Culturale”, „Calendarul «Lumina poporului»”, „Calendarul «Neamului românesc»”, „Calendarul național al ziarului «America»” (Cleveland, Ohio), „Calendarul poporului”, „Calendarul sătenilor”, „Convorbiri literare”, „Lamura”, „Lumina poporului”, „Sfatul Țării”, „Școala Basarabiei”, „Șezătoarea”, „Viața literară și artistică”, „Viața românească”, „Vocea Tutovei” ș. a. După S. Fl. Marian, P. este, cum îl definește Romulus Vulcănescu, „a doua figură dominantă în etapa de elaborare a domeniului etnografiei” românești, „un epigon târziu al romantismului științific”. El alcătuiește
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
privind sursele etc. Totuși, lui P. i se recunoaște meritul de a fi adunat și publicat o impresionantă arhivă de folclor și etnografie, reprezentativă pentru sudul Moldovei. Debutează cu o culegere de lirică populară, Cântece din ținutul Tecuciului, în revista „Șezătoarea” (1903). Volumele de folclor infantil - Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci) (I-II, 1906-1907), Jocuri de copii (1909) -, editate de Academia Română, se adresează „celor ce au grija educațiunii fizice a copiilor de școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
literară, redactării într-o bună limbă românească și atragerii unor colaboratori cunoscuți din România. Nu se neglijează, de asemenea, cultivarea gustului literar. Se publică articole referitoare la literatură, reportaje, însemnări de călătorie și dări de seamă de la manifestări culturale (spectacole, șezători). O rubrică intitulată „Literatură și știință” urmărește viața literară a Bucovinei, dar ține cititorul la curent și cu mersul literaturii românești de pretutindeni. Un procedeu frecvent utilizat este acela de a se relua articole și studii din ziarele și revistele
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
acreală, chiar șugubăț. Tot o prelucrare este culegerea Fabule și istorioare (I-II, 1841), unde motive livrești și populare de mare vechime sunt îmbogățite în manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține unui comediograf; verva este inepuizabilă, iar fantezia lexicală pare că se autogenerează permanent. De aceea, P. nu poate fi categorisit drept
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
anul 1847, martie 23, București, 1847; Pocăința omului dezmerdat sau Vorbire între suflet și trup, București, 1849; Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam, București, 1850; Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului, I-II, București, 1850; ed. I-VI, București, 1852; O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851; O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Triumful beției sau Diata ce o lasă un bețiv pocăit fiului său, București, 1852; Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
suflet și trup, București, 1849; Înțeleptul Archir cu nepotul său Anadam, București, 1850; Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului, I-II, București, 1850; ed. I-VI, București, 1852; O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851; O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Triumful beției sau Diata ce o lasă un bețiv pocăit fiului său, București, 1852; Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea, București, 1853; Culegere de povești și anegdote, București, 1854; Opere complete, București
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
I-III, îngr. Radu Albala și I. Fischer, introd. Paul Cornea, București, 1963; Felurite, îngr. și introd. Mircea Muthu, Cluj, 1973; Pilde și istorioare, îngr. și postfață Dinu Flămând, București, 1975; Istoria prea înțeleptului Archir cu nepotul său Anadam. O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, îngr. I. Fischer, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 92-96; Gaster, Lit. pop., 75-76, 150-159, 164-168, 193-195, 461-471; G. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, București, 1891; G.Dem. Teodorescu, Viața și
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
în învățământ, în 1905 e solicitat ca monografist al moșiilor regale, iar din 1909 până în 1930 este bibliotecar al Palatului Regal, apoi secretar al Fundației „Regele Ferdinand I”. În 1935 se retrage la Piatra Neamț. Din 1898 a fost redactor la „Șezătoarea” (Fălticeni), unde a și debutat ca istoric literar (Notiță asupra manuscriptelor lui Ion Creangă, 1899). În 1908 s-a aflat între întemeietorii revistei „Ion Creangă” (Bârlad). Pe lângă revista „Șezătoarea”, a colaborat mai insistent la „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
1935 se retrage la Piatra Neamț. Din 1898 a fost redactor la „Șezătoarea” (Fălticeni), unde a și debutat ca istoric literar (Notiță asupra manuscriptelor lui Ion Creangă, 1899). În 1908 s-a aflat între întemeietorii revistei „Ion Creangă” (Bârlad). Pe lângă revista „Șezătoarea”, a colaborat mai insistent la „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos” și „Ion Creangă”. În 1948 este ales membru de onoare al Academiei RPR. Întreaga activitate a lui K. este legată de studierea și editarea scrierilor lui Ion Creangă. Semnalând
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
Scurtu. Dacă nu a scris o lucrare mai amplă și sintetică despre cei doi mari clasici, K. a realizat o prețioasă muncă de documentare, folosită ulterior de monografi. Aceeași valoare o au și cercetările sale de folclor (îndeosebi cele din „Șezătoarea”), la care se adaugă mai extinsele studii antroposociologice despre țăranul român. Adevărată mină de informații literare, istorice și etnofolclorice, din care oferea oricui i se adresa, „Moș Gheorghe” a lăsat imaginea unui „om al cărții” (Șerban Cioculescu) de o infinită
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
1909; Ion Creangă, Opere complete, pref. edit., București, 1906 (în colaborare cu Ilarie Chendi), Opere, București, 1939. Repere bibliografice: N. Iorga, Note istorice asupra editării operei politice a lui M. Eminescu, AAR, memoriile secțiunii literare, t. IV, 1928-1929; Artur Gorovei, „Șezătoarea”. Povestea unei reviste de folclor, AAF, 1932; Perpessicius, Editorul lui Creangă: G. T. Kirileanu, TR, 1964, 52; Iordan Datcu, Profil: G. T. Kirileanu, ATN, 1969, 7; Constantin Bostan, Valentin Ciucă, Gh. Teodorescu-Kirileanu. Contribuții documentare, Piatra Neamț, 1970; L. Kalustian, Facsimile, București
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]