630 matches
-
politica contemporană cu referire la creșterea demografică din cadrul unui grup etnic minoritar într-o anumită țară, care este percepută ca fiind un pericol de a modifica identitatea etnică a țării. Sute de mii (între 150.000 - 300.000) de musulmani șiiți din Bahrain au protestat împotriva intențiilor guvernului de a acorda cetățenie imigranților sunniți. Bhutan are o preocupare îndelungată datorită amenințării demografice provenite din partea imigranților Lhotshampa (nepalezi) (35 % din populația țării). De-a lungul secolelor XIX - XX, în Canada a existat
Amenințare demografică () [Corola-website/Science/328326_a_329655]
-
sau Masjid Ali este o moschee din orașul Najaf, Irak. Moscheea este considerată de către musulmanii șiiți ca fiind a patra cea mai importantă moschee din lume, după marile moschei de la Mecca, Medina și Ierusalim. Importanța acestei moschei se datorează faptului că aici se află mormântul califului Ali, vărul și ginerele lui Mahomed. Conform tradiției șiite, alături de
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
musulmanii șiiți ca fiind a patra cea mai importantă moschee din lume, după marile moschei de la Mecca, Medina și Ierusalim. Importanța acestei moschei se datorează faptului că aici se află mormântul califului Ali, vărul și ginerele lui Mahomed. Conform tradiției șiite, alături de rămășițele lui Ali se află îngropați Adam și Noe. În anul 977, Adud al-Dawla, membru al dinastiei Buyde, decide să construiască o moschee peste mormântul califului Ali, mort în anul 661. Moscheea a fost reconstruită în anul 1086, de către
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
1500, moscheea a fost extinsă de către șahul Ismail I, fondatorul dinastiei Safevide. În timpul protestelor din martie 1991, ca urmare a războiului din Golful Persic, președintele Saddam Hussein și gărzile sale au intrat în moschee unde au ucis toți liderii opoziției șiite. După aceea, moscheea a fost închisă timp de doi ani pentru reparați. În prezent, moscheea a fost renovată de către Mohammed Burhanuddin, liderul spiritual al musulmanilor șiiți din Irak. Ca loc de înmormântare al celui de-al patrulea calif al islamului
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
Hussein și gărzile sale au intrat în moschee unde au ucis toți liderii opoziției șiite. După aceea, moscheea a fost închisă timp de doi ani pentru reparați. În prezent, moscheea a fost renovată de către Mohammed Burhanuddin, liderul spiritual al musulmanilor șiiți din Irak. Ca loc de înmormântare al celui de-al patrulea calif al islamului, califul Ali, moscheea este un important loc de pelerinaj pentru șiiții ce îl consideră pe Ali ca fiind primul imam, de unde și numele moscheei. În fiecare
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
pentru reparați. În prezent, moscheea a fost renovată de către Mohammed Burhanuddin, liderul spiritual al musulmanilor șiiți din Irak. Ca loc de înmormântare al celui de-al patrulea calif al islamului, califul Ali, moscheea este un important loc de pelerinaj pentru șiiții ce îl consideră pe Ali ca fiind primul imam, de unde și numele moscheei. În fiecare an se estimează un număr de aproape 120 de milioane de musulmani ce vin să viziteze moscheea. Împreună cu moscheile din Mecca, Medina, Karbala și Ierusalim
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
au adus noi cetățeni de confesiune musulmană. Astfel s-a constituit o comunitate eterogenă, atât din punct de vedere al cetățeniei - sirieni, irakieni, palestinieni, libanezi, iordanieni, algerieni, egipteni, libieni, tunisieni, marocani, cât și din punct de vedere al confesiunii - suniți, șiiți, alawiți, ismailiți, druzi. Subcomunități s-au constituit pe aceste criterii. Odată cu înăsprirea condițiilor oferite de mediul de afaceri, numărul musulmanilor a suferit o regresie accentuată însă, existând un număr însemnat de familii mixte și de cetățeni străini care au dobândit
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
îl considera pe sufi, un musulman pios, respectat chiar dacă nu toate convingerile și practicile sale sunt înțelese pe deplin. Se poate pune întrebarea dacă există vreo legătură între sufism și șiism, cu alte cuvinte, dacă există o predielctie specială a șiiților pentru misticism. Cu toate că este vorba de relații foarte complexe, se poate răspunde afirmativ la întrebare, în măsura în care interpretarea mai esoteric a Revelației în șiism este apropiată de cea a misticilor. S-a vorbit, pe de altă parte, despre înclinația pentru sufism
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
i (arabă: درزي, "durzī", plural دروز, "durūz") sunt membrii unei secte șiite monoteiste ,cu același nume, care datează din sec. al XI-lea. Ei se autointitulează „unitarieni” ("muwahhidun"); Religia druză a început în Egipt, pe timpul domniei lui al-Hakim bi-Amr Allah (996-1021), calif al dinastiei fatimide ismailite, care a contribuit la răspândirea doctrinei
Druzi () [Corola-website/Science/329025_a_330354]
-
și grupuri minore în decursul unei istorii complexe care datează încă de la mijlocul secolului al VIII-lea. Numele lor provine de la Ismă´īl (arabă: اسماعيل), (cca. 721-755), fiul cel mare al lui Ja’far as-Sadiq (699-765), al VI-lea imam șiit, care este moștenitorul de drept al imamatului, și nu fiul cel mic al lui Ja’far as-Sadiq, care se numea Musa al-Kazim (cca. 745-799), considerat al șaptelea imam de către șiiții duodecimani . Astfel, ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca și
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
al lui Ja’far as-Sadiq (699-765), al VI-lea imam șiit, care este moștenitorul de drept al imamatului, și nu fiul cel mic al lui Ja’far as-Sadiq, care se numea Musa al-Kazim (cca. 745-799), considerat al șaptelea imam de către șiiții duodecimani . Astfel, ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca și pe fiul său, Muhammad, cel de-al șaptelea imam văzut, iar din acest motiv ei mai sunt numiți și „septimani” (arabă: سبعية "sab’iyya"). Conform majorității surselor, atât ismailite cât
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
acordat în timpul vieții lui Ja'far as-Sadiq. După moartea acestuia, trei dintre ceilalți fii și-au cerut dreptul simultan, fapt care a dus la divizarea șiismului în șase grupuri, două dintre ele fiind identificate ca secte ismailite timpurii. Majoritatea comunității șiite l-a recunoscut pe fratele cel mai în vârstă al lui Isma'il, 'Abd Allah al-Afțaḥ, ca fiind noul lor imam, aceștia au devenit cunoscuți sub numele de "aftahiyya". După mortea lui 'Abd Allah al-Afțaḥ majoritatea susținătorilor săi s-au
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
în schimb, comunitatea din Persia și regiunile adiacente au recunoscut succesiunea de drept a lui Nizar, care s-a revoltat împotriva fratelui său dar a fost învins și ucis în 1095. Nizariții sunt cea de-a treia subsectă a ismailismului șiit, care s-a dezvoltat din susținătorii lui Nizar. Acesta a fost executat într-o închisoare din Cairo iar la conducerea sectei sale a urmat misionarul Hasan-i Sabbah (1056-1124). Hassan era un conducător educat care și-a stabilit fortărețele pe vârfurile
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
adoptând doctrina sunnită sau sufită pentru a reuși să scape de persecuții. La mijlocul sec al XV-lea imamii nizariți au reapărut în peisajul Persiei centrale reluând misiunile și activitățile literare. Nizariții și-au elaborat propriile învățături, inițial concentrate în jurul doctrinei șiite -"ta'lim" a imamului din acea vreme. Ismailiții nizariți provin dintr-o minoritate musulmană progresivă având standarde înalte de viață și de educație, numărul lor se ridică la câteva milioane fiind împrăștiați în peste 25 de țări din Asia, Orientul Mijlociu
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
provin dintr-o minoritate musulmană progresivă având standarde înalte de viață și de educație, numărul lor se ridică la câteva milioane fiind împrăștiați în peste 25 de țări din Asia, Orientul Mijlociu, Africa, Europa și America de Nord. Ramura musta'ilită a ismailiților șiiți a continuat în Egipt până la sfârșitul dinastiei fatimide în 1171, când s-a mutat la Yemen și apoi în India. La sfârșitul califatului fatimid, musta'iliții au afirmat că nepotul imamului Al-Musta'li, Tayyib, a devenit imamul ascuns care se
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
și astăzi. Sunt numiți astfel după Muhammad Ibn-Nusayr, susținător al celui de al XI-lea imam alid. Adepții lui Ibn-Nusayr constituie un exemplu remarcabil de grup care a trecut direct de la păgânism la ismailism. Nusayriții, la fel ca alte secte șiite extreme, și spre deosebire de ismailiți, îl consideră pe 'Ali întruparea divinității. De aici provine denumirea de "alawiți". Spre deosebire de alte secte islamice, au liturghie, și au adoptat o serie de sărbători creștine, precum Paștele sau Crăciunul. Unii dintre ei au preluat nume
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Iran, Afganistan și zonele muntoase din Asia Centrală. În sec. al XIX-lea și-au stabilit comunități mercantile în Africa de Est. Astăzi pot fi găsiți în multe țări ale lumii precum: SUA, Marea Britanie și Canada. Azi, ramurile majore ale ismailismului șiit sunt hoja și buhurii. Grupul hoja își are rădăcinile în secta nizarită a ismailismului, în vreme ce buhurii sunt descendenții musta'iliților. Ambele grupări sunt rezultatul unor activități misionare care au început în vremea dinastiei fatimide din Egipt. Hoja și buhurii sunt
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Mișcarea karmațiană reprezintă una dintre școlile șiite, fiind fondată de Ḥamdăn Qarmaț. Șiismul este o ramură a islamului predominantă în Iran (95%), in Azerbaidjan (85%) și Irak (65%), reprezentând 10-20% din numărul total de musulmani. Șiiții (ar.: "شيعة علي, šī‘at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
Mișcarea karmațiană reprezintă una dintre școlile șiite, fiind fondată de Ḥamdăn Qarmaț. Șiismul este o ramură a islamului predominantă în Iran (95%), in Azerbaidjan (85%) și Irak (65%), reprezentând 10-20% din numărul total de musulmani. Șiiții (ar.: "شيعة علي, šī‘at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii partizanilor lui "’Ali", văr și ginere al profetului Muhammad. El este totodată cel de-al patrulea calif bine-călăuzit (656-661) și primul imam șiit, reprezentând astfel legitimitatea casei Profetului (ar
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
10-20% din numărul total de musulmani. Șiiții (ar.: "شيعة علي, šī‘at ‘Ali", partidul lui ‘Ali) sunt urmașii partizanilor lui "’Ali", văr și ginere al profetului Muhammad. El este totodată cel de-al patrulea calif bine-călăuzit (656-661) și primul imam șiit, reprezentând astfel legitimitatea casei Profetului (ar.: "أهل البيت , "Ahl al-bayt""). Șiismul are la bază învățăturile Coranului, precum și învățăturile profetului Muhammad atestate de "hadīth-uri" islamice (termen redat prin "tradiții") sau de alte cărți precum "Nahj al-Balagha" Una dintre instituțiile de bază
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
comunitatea religioasă îl consideră îndreptățit să dețină autoritatea legală ("wilăya"), respectiv un imam descendent al lui 'Ali. Imămatul (ar. "إمامة" ) reprezintă instituția șiită spirituală și politică, transmisă prin desemnare divină de la profet, trecând prin ʽAlī. Spre deosebire de orientarea islamică sunnită, imamul șiit moștenește de la Muhammad nu numai autoritatea temporală, dar și prerogativa de a interpreta legea. In această postură, el era un învățător infailibil si acest ei infailibilități (ișma") i se adaugă darul divin al caracterului impecabil. Doctrina șiită susține că convigerea
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
protecția divină împotriva greșelii și a păcatului. 'Ali, primul imam, a fost urmat de fiul său al-Hasan, iar apoi de celălalt fiu, al-Husayn ai cărui descendenți sunt cei mai venerați. Dogma imamului a devenit astfel o componentă esențială a credinței șiite. Chiar și astăzi este principala deosebire între islamul șiit și cel sunnit, dar și între școlile ce s-au desprins din șiism: duodecimani (ar. "اثنا عشرية , Iṯna 'ašarīya"); septimani (sab'īya) sau ismailiți (ar. "الإسماعيلية , al-Ismăʿīliyya" )cu subsectele: karmații, asasinii
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
imam, a fost urmat de fiul său al-Hasan, iar apoi de celălalt fiu, al-Husayn ai cărui descendenți sunt cei mai venerați. Dogma imamului a devenit astfel o componentă esențială a credinței șiite. Chiar și astăzi este principala deosebire între islamul șiit și cel sunnit, dar și între școlile ce s-au desprins din șiism: duodecimani (ar. "اثنا عشرية , Iṯna 'ašarīya"); septimani (sab'īya) sau ismailiți (ar. "الإسماعيلية , al-Ismăʿīliyya" )cu subsectele: karmații, asasinii, adepții lui Aga Khan și druzii; zaydiți. Se consideră
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
din araba الزيدية az-zaidiia) este o ramură șiită a islamului apărută în secolul sec VIII și fondată de Zayd ibn 'Alī (arabă: زيد بن علي), nepotul lui Ḥusayn ibn 'Alī (arabă: حسين بن علي) sau conform altor surse, de imamul șiit de origine persană, ʽAlī ibn al-Ḥusayn (arabă: علي بن الحسين). Adepții acestuia, numiți zaydiți, se găsesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației yemenite. De altfel, zaydismul reprezintă una din principale școli juridice islamice în Yemen
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
în Yemen și Arabia Saudită. Cât privește statutul școlilor juridice, ramura șiită atestă existența a trei școli, mai exact școala jaʽfarită (duodecimană), ismaelită (septimană) și zaydită. Demn de menționat este, însă, faptul că zaydiții au o abordare diferită în comparație cu celelalte ramuri șiite, regăsindu-se în cadrul acestei secte o serie de similitudini cu școlile juridice sunnite. Astăzi, numărul total al zaydiților este estimat la aproximativ 8 milioane de adepți. Punctul de pornire al zaydiților nu este clar, însă sursele confirmă faptul că spre
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]