779 matches
-
al navetismului. Zilnic pleacă să lucreze în alte localități (Vlădeni, Plugari ) 20-25 de persoane, iar spre comună se deplasează 4-6 persoane. Alte tipuri de migrații sunt reprezentate de deplasările școlare . În cadrul acestora,tineri de la sate, inclusiv cei din comuna Șipote, se îndreaptă spre instituțiile de învățământ mediu,special sau superior de la orașe,în vederea obținerii unei calificări mai înalte. Astfel, un număr de cca. 200 elevi (cca. 13%), frecventează cursurile școlilor profesionale, liceale, postliceale sau universitare în orașe. După 1990, deplasările
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1989 în cea mai mare măsură la asigurarea necesarului de unelte agricole și alte produse de folosință pe termen lung și mediu,comerțul ambulant în târguri tinde să-l înlocuiască. Astfel, la iarmarocul renumit din fiecare zi de joi, de la Șipote, țăranii se aprovizionează cu majoritatea produselor necesare prin intermediul acestui tip de comerț,la care participă comercianți din diferite regiuni. Migrațiile pentru muncă în străinătate (Italia, Grecia,Germania, Spania) antrenează în ultimii ani un număr important de populație, atât din rândul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în ultimii ani un număr important de populație, atât din rândul bărbaților,cât și din rândul femeilor. O parte din participanți a plecat legal, în timp ce o altă parte a plecat ilegal. Aceste tipuri de migrație au, , contaminat” și locuitorii comunei Șipote, la ele participând, mai ales, persoane din rândul populației tinere, numărul acestora ridicându-se la peste 100 persoane. III. 3. Repartiția spațială a populației Distribuția populației în spațiu se exprimă, în general,prin densitatea populației pe unitatea de suprafață. Densitatea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la:17721773;1774;1806;1820;1830;1840. Dar calcule precise s-au putut face numai pe baza rezultatelor de la recensămintele populației, începând cu sec. al XIX-lea (1859-1860). Astfel, conform recensămintelor de la începutul sec. al XX-lea, densitatea populației comunei Șipote a înregistrat o creștere de la cca. 40 loc./Km² în 1912, la cca. 49 loc./ Km² în 1930. Deși nu a fost o creștere spectaculoasă, datorită primului război mondial, evoluția densității populației a continuat să fie ascendentă și după al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în 1992 și 66,2 loc/ Km² în 1996. Se apreciază că dimensiunea,, cuverturii umane”, a potențialului uman al unei regiuni este în strânsă legătură cu particularitățile naturale și cu profilul socioeconomic al acelei regiuni. Așadar, evoluția densității populației comunei Șipote este specifică zonelor din Câmpia Moldovei, cu un pronunțat profil agricol-cerealier. În 1972, I.Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu particularitățile naturale și cu profilul socioeconomic al acelei regiuni. Așadar, evoluția densității populației comunei Șipote este specifică zonelor din Câmpia Moldovei, cu un pronunțat profil agricol-cerealier. În 1972, I.Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele defrișate, ce se întinde sub forma a două fâșii, cu direcția SE- NV. Comuna Șipote face parte din fâșia ce se întinde de la Țibana, Șcheia
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șandru,V. Băcăuanu și Al.Ungureanu constatau că zona comunei Șipote se caracterizează printr-o densitate de valoare mijlocie (70-90 loc/ Km²), specifică localităților din zonele defrișate, ce se întinde sub forma a două fâșii, cu direcția SE- NV. Comuna Șipote face parte din fâșia ce se întinde de la Țibana, Șcheia și Grajduri, din Podișul Central Moldovenesc, cuprinzând Coasta Iașilor între Mogoșești și Bârnova și avansând spre nord prin Dumești, Ierbiceni, Focuri, până la Andrieșeni. I.Șandru și P.Poghirc apreciau în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ce se întinde de la Țibana, Șcheia și Grajduri, din Podișul Central Moldovenesc, cuprinzând Coasta Iașilor între Mogoșești și Bârnova și avansând spre nord prin Dumești, Ierbiceni, Focuri, până la Andrieșeni. I.Șandru și P.Poghirc apreciau în 1987 că zona comunei Șipote face parte din ariile cu densități generale medii, cu accesibilitate medie, marcate de izodistanța de peste 15 Km ( fiind situată în partea nordică a județului), cu disponibilități de forță de muncă în mediul rural. În prezent, prin densitatea medie pe care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ariile cu densități generale medii, cu accesibilitate medie, marcate de izodistanța de peste 15 Km ( fiind situată în partea nordică a județului), cu disponibilități de forță de muncă în mediul rural. În prezent, prin densitatea medie pe care o are comuna Șipote (cca.58 loc/Km ² în 2002), aceasta se încadrează în categoria densităților cuprinse între 50-75 loc./ Km² (V.Nimigeanu, 2001), ce caracterizează spații rurale întinse din Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia Română,Podișul Dobrogei, Podișul Getic,puternic afectate de migrația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a piramidei, în caz contrar forma acesteia devine asimetrică. În această situație se modifică atât structura pe grupe de vârstă a populației, producând „îmbătrânirea” sau, ,întinerirea ” acesteia, cât și structura pe sexe, prin, ,feminizarea” sau,,masculinizarea”populației. În cazul comunei Șipote, se observă că piramida vârstelor (fig. nr. 5 ), realizată pe baza datelor recensământului din 1992 este puternic deformată, apărând îngustări sau supradimensionări ale grupelor de vârstă reprezentate. Astfel, se constată că aceasta suferă o contracție evidentă la grupele de vârstă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
femei, iar pe de altă parte datorită unor practici ale sexului masculin, cu incidență mai mare a îmbolnăvirilor (consum de alcool, fumat). Astfel, urmărind tabelul nr. 7 și fig. nr. 7, se observă că până în 1990 populația masculină din comuna Șipote deținea o pondere cuprinsă între 44,2% și 47,9 % din populația totală, semnalându- se o ușoară, ,feminizare” a zonei, ponderea femeilor depășind cu cca. 4% pe cea a bărbaților. Această situație se datorează plecării forței de muncă masculine spre
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
valori peste 101,1, ajungând în 2002 la valoarea de 106,3. Structura pe sexe începând cu anul 1992 și continuând cu anii următori confirmă tendința de creștere a ponderii bărbaților față de femei, cu valori de peste 51%, ceea ce plasează zona Șipote peste media țării (49% ), a Moldovei ( 49,5%) și a municipiului Iași (48,7) . Aceste evoluții ale ponderii sexului masculin sau feminin nu au fost explozive,diferențele dintre cele două sexe nedepășind valoarea de 4-5 %, ceea ce confirmă o structură
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
49,5%) și a municipiului Iași (48,7) . Aceste evoluții ale ponderii sexului masculin sau feminin nu au fost explozive,diferențele dintre cele două sexe nedepășind valoarea de 4-5 %, ceea ce confirmă o structură pe sexe relativ echilibrată în cadrul comunei Șipote. III.4.3. Structura națională Din punct de vedere al structurii naționale, populația comunei Șipote este foarte omogenă, fiind constituită în majoritate absolută din români. Încă din timpuri foarte vechi, cea mai mare parte a locuitorilor comunei au fost autohtoni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
feminin nu au fost explozive,diferențele dintre cele două sexe nedepășind valoarea de 4-5 %, ceea ce confirmă o structură pe sexe relativ echilibrată în cadrul comunei Șipote. III.4.3. Structura națională Din punct de vedere al structurii naționale, populația comunei Șipote este foarte omogenă, fiind constituită în majoritate absolută din români. Încă din timpuri foarte vechi, cea mai mare parte a locuitorilor comunei au fost autohtoni, lor adăugându-li-se în Evul Mediu și, îndeosebi, în sec. XIX-XX, o proporție mică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și, îndeosebi, în sec. XIX-XX, o proporție mică de populație imigrată din ariile de maximum demografic ( Subcarpați și Podișul Central Moldovenesc). Tot din rândul populației imigrate fac parte și lipovenii și ceangăii, ultimii stabiliți în unele sate din apropierea comunei Șipote (Fântânele, Gropnița, Focuri) și în satul Iazu-Vechi. Recensământul din 1992 certifică majoritatea absolută a etniei române, precum și a populației vorbitoare de limbă română în toate satele comunei, exceptând satul Mitoc, unde o singură persoană s-a declarat ca fiind de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
infim, de 0,01% reprezintă altă naționalitate decât cea română. Recensământul din 2002 certifică majoritatea absolută a românilor în toate satele comunei. III.4.4. Structura confesională Recensămintele populației au abordat și structura confesională a acesteia. Astfel, la nivelul comunei Șipote, majoritatea populației, reprezentând un procent de 98,9% este de religie ortodoxă,existând și 4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr. 6),Hălceni, Chișcăreni, Iazu-Vechi si una în construcție la Iazu-Nou (Foto nr. 7),precum și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
satele comunei. III.4.4. Structura confesională Recensămintele populației au abordat și structura confesională a acesteia. Astfel, la nivelul comunei Șipote, majoritatea populației, reprezentând un procent de 98,9% este de religie ortodoxă,existând și 4 biserici ortodoxe în satele Șipote (construită de Luca Arbore - Foto nr. 6),Hălceni, Chișcăreni, Iazu-Vechi si una în construcție la Iazu-Nou (Foto nr. 7),precum și o biserică romano-catolică la Iazu-Vechi. Populația de alte confesiuni decât cea ortodoxă deține cote minoritare, respectiv, 1,1%. Este vorba
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
persoane din 389) din satul Iazu-Vechi. Practicanții religiei romano -catolice se numără din rândul populației române. III.4.5. Structura socio-economică. Resursele de forță de muncă În ciuda inițiativelor private apărute după 1989, inițiative îndreptate în special spre activități neagricole, comuna Șipote și-a păstrat în continuare un caracter eminamente agricol. Acest caracter se reflectă cu fidelitate în structura socio- economică a populației. Baza studiilor privind structura socio-economică o reprezintă populația activă, din structura căreia se poate deduce gradul de dezvoltare economică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
caracter eminamente agricol. Acest caracter se reflectă cu fidelitate în structura socio- economică a populației. Baza studiilor privind structura socio-economică o reprezintă populația activă, din structura căreia se poate deduce gradul de dezvoltare economică a unei regiuni. În cadrul comunei Șipote, din numărul total al populației active (2595 persoane), peste 82% lucrează în agricultură, iar la populația inactivă (2629 persoane) contribuie o proporție de 38,4% de pensionari,restul fiind reprezentat de elevi, studenți,femei casnice. În ceea ce privește rata de activitate a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
atât de scumpă, încât foarte puțini și-o mai pot permite. Având în vedere structura populației active pe cele trei mari sectoare economice ( industrie-construcții, agricultură - silvicultură,servicii) se poate spune că în prezent, în zona dominată de ruralism a comunei Șipote populația activă majoritară lucrează în sectorul primar ( agricultură-82%), sectoarele secundar și terțiar fiind slab reprezentate (servicii-12,3 % și industrie -1,4 % Comparativ cu perioada de dinainte de 1989 se constată o reducere a ponderii populației active ocupate în sectoarele primar și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ponderii populației active ocupate în sectorul terțiar cu cca. 2% (în 1985 - 10,2%), tendință ce se manifestă, de altfel, la nivelul întregii țări. CAP. IV. VIATA ECONOMICĂ IV.1 AGRICULTURA IV. 1.1. Premise social-organizatorice ale dezvoltării agriculturii comunei Șipote Agricultura reprezintă una din cele mai vechi ramuri economice nu numai din zona comunei Șipote, ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ce se manifestă, de altfel, la nivelul întregii țări. CAP. IV. VIATA ECONOMICĂ IV.1 AGRICULTURA IV. 1.1. Premise social-organizatorice ale dezvoltării agriculturii comunei Șipote Agricultura reprezintă una din cele mai vechi ramuri economice nu numai din zona comunei Șipote, ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei Șipote a beneficiat de condiții naturale favorabile pentru agricultură, atât din punct de vedere climatic
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Agricultura reprezintă una din cele mai vechi ramuri economice nu numai din zona comunei Șipote, ci și din țară și din întreaga lume . Această ramură e considerată ca fiind păstrătoarea datinilor și a ființei de neam a românilor. Spațiul comunei Șipote a beneficiat de condiții naturale favorabile pentru agricultură, atât din punct de vedere climatic, hidrologic, cât și al resurselor solice. Așadar, economia comunei are un caracter preponderent agricol, principalele activități economice în cadrul acestei așezări fiind agricultura și negoțul cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de 49% în agricultură, 14 4% în industria de transformare, iar restul în sfera serviciilor. După anul 1990, volumul activităților neagricole a scăzut, crescând ponderea agriculturii. Pentru a putea face o comparație, este necesară o scurtă incursiune în trecut. Așezarea Șipote a fost în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în secolul al XVI-lea curte domnească, după ce în prealabil fusese proprietatea lui Luca Arbore. Pentru întreținerea curții domnești s-a înființat un ocol, adică o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească, alcătuit din satele Șipote și Tătăreni. O dezvoltare economică importantă a avut-o curtea de la Șipote în timpul stăpânirii acesteia de către Doamna Elena Rareș. În 1554, după moartea Doamnei Elena, așezarea fiind părăsită de membrii familiei domnitoare, a intrat în declin, fapt ce a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]