779 matches
-
vieți omenești, atât datorită războiului, cât și bolilor, epidemiilor, alimentației necorespunzătoare. Cel mai mare număr de locuitori l-a avut, în 1912, satul Chișcăreni, aici înregistrându-se cca.38,5% din numărul total al locuitorilor din comună, urmat de satul Șipote (26,9%), apoi de Iazu-Nou (15,9%), Hălceni (12,6%), Mitoc(8,1%) și Iazu-Vechi (5,9%). In perioada 1912-1930, numărul populației a crescut cu un procent de 1,6% în satul Chișcăreni, cu 1,5% în Hălceni, cu 0
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apoi de Iazu-Nou (15,9%), Hălceni (12,6%), Mitoc(8,1%) și Iazu-Vechi (5,9%). In perioada 1912-1930, numărul populației a crescut cu un procent de 1,6% în satul Chișcăreni, cu 1,5% în Hălceni, cu 0,9% în Șipote, cu 0,8% în Iazu- Vechi, cu 0,2% în Iazu-Nou, iar în Mitoc a scăzut cu 0,7%. Perioada 1930-1966 cunoaște o dinamică demografică accentuată,numărul locuitorilor crescând de la 4439 la 7014, deci de peste 1,5 ori, cu o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de locuitori,existând chiar sate ce și-au dublat populația, precum Iazu-Nou,de la 715 locuitori la 1526 locuitori (21,7%din numărul locuitorilor comunei), ceea ce a determinat trecerea acestuia pe locul al doilea, după Chișcăreni (35,8%) și înaintea satului Șipote (14,6%). În perioada următoare,1966-1977, grefată tot pe economia centralizat planificată, după decretul interzicerii avorturilor, se observă din nou o creștere a populației, mai ales în satul Iazu- Vechi, (care a cunoscut un salt spectaculos, aproape dublându-și populația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
7144 loc în 1977, la 5224 în 1992,deci cu 1920 locuitori mai puțini la nivelul întregii comune, ca urmare a scăderii numărului de locuitori în toate satele (Chișcăreni cu 589 locuitori, Iazu-Vechi cu 584 loc., Iazu-Nou cu 364 loc., Șipote cu 164 loc., Mitoc cu 139 loc.). În perioada 1992-2002 se constată o creștere a numărului de locuitori la nivelul întregii comune, de la 5224 loc. în 1992 la 5572 loc. în 2002, deci cu o medie anuală de 34 persoane
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o medie anuală de 34 persoane. Singurul sat în care s-a redus numărul de locuitori a fost Iazu- Nou (cu 47 persoane), restul satelor cunoscând o creștere a numărului de locuitori(Chișcăreni cu 170 persoane, Hălceni cu 122 persoane, Șipote cu 80 persoane, Mitoc cu 68 persoane, și IazuVechi cu 61 persoane). Astfel, în decursul a cca.100 de ani, populația comunei Șipote a crescut cu peste 5230 de locuitori, mai precis de peste 16 ori față de anul 1893, cu o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
restul satelor cunoscând o creștere a numărului de locuitori(Chișcăreni cu 170 persoane, Hălceni cu 122 persoane, Șipote cu 80 persoane, Mitoc cu 68 persoane, și IazuVechi cu 61 persoane). Astfel, în decursul a cca.100 de ani, populația comunei Șipote a crescut cu peste 5230 de locuitori, mai precis de peste 16 ori față de anul 1893, cu o creștere medie anuala de 48 locuitori. Acest comportament prodemografic exprimă un anumit potențial natural și economic al zonei, dar și o anumită tradiție
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
români. În mediul rural, spre deosebire de mediul urban există și o morală mai puternică în privința căsătoriilor, deși în ultimii ani a cunoscut și aici o oarecare degradare. Mentalitatea sătească e favorabilă căsătoriei timpurii și aproape condamnă celibatul. În comuna Șipote, nupțialitatea cunoaște mai multe perioade în evoluția sa . Astfel, în intervalul analizat, 1985-2002, după cum se observă și în tabelul nr. 2 și fig. nr. 2, indicele de nupțialitate a înregistrat valori diferite, cuprinse între 4,1‰ si 11,6‰, aceste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest indicator demografic a avut valoarea 0‰, exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
procedurii de divorț. Totuși, valorile mai mici ale divorțialității din mediul rural față de cele din mediul urban (ex: in orașul Iași, indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu întotdeauna fertilitatea e corelată și cu o natalitate ridicată . În ultimul timp, comportamentul urban începe să-și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
prezența și în mediul rural, încât rata fertilității a cunoscut scăderi tot mai mari. Analizând tabelul nr. 3 și diagrama din fig. nr.3, se poate urmări evoluția numărului de născuți vii și a indicelui de natalitate pentru populația comunei Șipote, în perioada 1985-2002. Pe ansamblu, în intervalul mai sus menționat, natalitatea a scăzut de la 27,8‰ la 15,1‰. Această scădere este evidentă mai ales după anul 1990, când a fost anulat decretul interzicerii avorturilor, iar mijloacele contraceptive au început
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și valoarea minimă a natalității din cadrul perioadei analizate(1985-2002), aceasta fiind de 15,1‰ în anul 2002. Se știe că mentalitatea sătească e favorabilă numărului ridicat de copii, dar e constrânsă în această privință de factorii economici. La nivelul comunei Șipote, toate evoluțiile analizate denotă un fond sănătos de populație, cu o structură pe vârste echilibrată, precum și o percepție tradiționalistă asupra rolului familiei în societate, deoarece rata natalității nu a scăzut sub 15‰, iar tendința din ultimii ani a fost de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dificile, igiena necorespunzătoare, asistența medicală nesatisfăcătoare. Mortalitatea infantilă este în strânsă corelație cu numărul de nașteri, ea indicând numărul de decese, în primul an de viață, la 1000 născuți vii. Acest indicator geodemografic a avut o evoluție oscilantă în comuna Șipote. Se știe că valorile mari ale mortalității infantile și implicit ale mortalității generale se întâlnesc, îndeosebi, în țările sau regiunile slab dezvoltate. Acest indicator reflectă o anumită stare de sănătate a populației, un anumit mod de viață, un anumit sistem
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai mari cu cca. 1,4‰ față de media națională. Reducerea mortalității infantile se poate realiza prin educația sanitară a populației și îmbunătățirea condițiilor de viață. III. 2. 2.3. Bilanțul natural În cadrul peisajului demografic din România,bilanțul natural al comunei Șipote înregistrează valori pozitive, în toată perioada studiată (1985- 2002),exceptând anii 1992 și 1996.După cum se observă și în diagrama din fig. nr. 3 , cele mai mari valori au fost de 14‰ în 1988, când s-au înregistrat cele mai multe nașteri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în care mijloacele anticoncepționale sunt din ce în ce mai prezente. Pătrunderea în măsură tot mai mare a civilizației de tip occidental în sânul unor comunități tradiționale a bulversat practic tot eșafodajul demografic,economic, social. Aceste generalizări sunt valabile doar parțial și pentru comuna Șipote. Aici, mai ales în unele sate (Iazu-Vechi,Iazu-Nou,Chișcăreni) comunitatea rurală continuă să fie puternică și să funcționeze de cele mai multe ori după legile nescrise strămoșești sau după principii religioase,nu se știe pentru cât timp,deoarece ele reprezintă spații,, ,deschise
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
continuate printr-o susținere economică adecvată, astfel încât în zonă să se mențină un comportament demografic natalist. III. 2.3. Mobilitatea populației III.2.3.1. Migrații definitive. Aspecte istorico - geografice În funcție de anumite perioade istorice se poate spune că zona Șipote s-a aflat, ca poziție, într-un context favorabil sau nefavorabil pentru migrații. Cauzele care au determinat mișcarea migratoare a populației sunt de natură economică,politică,socială. Deși lipsa unor surse documentare istorice (planuri de moșii,documente istorice, surse statistice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
referitoare la fuga țăranilor de pe moșii și propunerea de a se lua măsuri pentru a se împiedica aceste mișcări ale populației. Această situație a plecărilor populației care nu a mai putut face față obligațiilor se întâlnește și în cazul comunei Șipote. Un document din anul 1680 informează că în acel an, din satul Șipote marea majoritate a locuitorilor au fost nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și față de Mănăstirea Barnovschi, căreia Miron Barnovschi, ca domn al Moldovei, dar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pentru a se împiedica aceste mișcări ale populației. Această situație a plecărilor populației care nu a mai putut face față obligațiilor se întâlnește și în cazul comunei Șipote. Un document din anul 1680 informează că în acel an, din satul Șipote marea majoritate a locuitorilor au fost nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și față de Mănăstirea Barnovschi, căreia Miron Barnovschi, ca domn al Moldovei, dar și în calitate de proprietar, i-a donat satul Șipote cu viile, morile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
an, din satul Șipote marea majoritate a locuitorilor au fost nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și față de Mănăstirea Barnovschi, căreia Miron Barnovschi, ca domn al Moldovei, dar și în calitate de proprietar, i-a donat satul Șipote cu viile, morile,iazurile și, ,hotarele ” ce le avea. În această situație, majoritatea locuitorilor care au plecat s-au stabilit în ținutul Romanului (satul Iliești) și Vasluiului. Analiza unor documente istorice și a unor hărți vechi arată că pe valea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vechi arată că pe valea Miletinului existau în sec. al XVIII -lea un număr mai mare de așezări decât la mijlocul sec. al XIXlea . Aceasta dovedește că unele din acele așezări s-au siliștit,printre ele numărându-se și satele de lângă Șipote:Zugravi,Cioara,Mitoc,Coroleuca. În, ,Harta Moldovei” ridicată sub conducerea generalului Bawer, în a doua jumătate a sec. al XVIII- lea,sunt înscrise pe valea Miletinului 14 așezări, din care 9 au dispărut. Satul Șipote, atestat documentar încă din sec
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
numărându-se și satele de lângă Șipote:Zugravi,Cioara,Mitoc,Coroleuca. În, ,Harta Moldovei” ridicată sub conducerea generalului Bawer, în a doua jumătate a sec. al XVIII- lea,sunt înscrise pe valea Miletinului 14 așezări, din care 9 au dispărut. Satul Șipote, atestat documentar încă din sec. al XV-lea nu a dispărut,fiind un sat in care se puteau așeza țăranii reîntorși și care o anumită perioadă de timp urmau să se bucure de scutiri totale de dări și munci. În afara
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare de sat. Conform documentelor istorice, în anul 1742, în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare de sat. Conform documentelor istorice, în anul 1742, în Șipote erau trei categorii de locuitori:vecini, adică urmașii vechilor locuitori reîntorși în satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici,care au acceptat situația de vecini și lăturașii, țărani care nu acceptaseră situația de vecini și, deci, puteau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
locuitori reîntorși în satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici,care au acceptat situația de vecini și lăturașii, țărani care nu acceptaseră situația de vecini și, deci, puteau pleca oricând în altă parte. În anul 1863, moșia Șipote a trecut în proprietatea statului, iar șipotenii au fost eliberați de obligațiile feudale, ceea ce a determinat o creștere economică și totodată demografică a regiunii. Secolul al XIX-lea reprezintă, de altfel, începutul unei perioade de populare a Câmpiei colinare a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
V.Nimigeanu, 2001). Plecările cele mai numeroase s-au efectuat din județele din estul Moldovei (Vaslui,Botoșani, Iași), cu o economie mai puțin dezvoltată, cu resurse subsolice neînsemnate și indici economico-sociali foarte scăzuți. În această situație, unii locuitori din zona Șipote au plecat în căutarea unui ideal economic și social în alte locuri din țară sau chiar din străinătate. III. 2.3.2. Mobilitatea definitivă a populației în perioada contemporană Migrația populației este un fenomen cu o determinare complexă (economică, socială
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]