588 matches
-
fi citit și ca o trecere în revistă a formelor poeziei tradiționale, dar și a clișeelor din filmele pornografice), puține versuri din acest volum pot fi citate într-o revistă literară cu ștaif. Imaginile sunt prea tari, zicerile prea pe șleau. Nici așa, delicatețea poetului nu este însă pe deplin obturată. Un sonet cu vagi rezonanțe baudelaire-iene sau argheziene, este elocvent pentru erotismul lui Emil Brumaru din acest volum. În vreme ce femeia este însăși întruchiparea sănătății și a sexualității biruitoare, bărbatul este
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
neadevărul sânt defecte atât de neînsemnate pe lângă altele ale lor încît par a fi virtuți. Aci nu mai e vorba de fraze, de libertate, egalitate și fraternitate sau de republică europeană ploieșteană, e vorba de crimă goală, de hoție pe șleau; nu mai avem a face cu balamucul, ci cu pușcăria. Scrisoarea d-lui Moldoveanu, care arată că guvernul rusesc renunțase de-a ne cere cară de rechiziție și că ceea ce n-au putut autoritatea marelui duce Nicolaie, a principelui Obelensky
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nu ceea ce zic acești domni, ceea ce fac e important. Să luăm câteva exemple cari vor ilustra prăpastia dintre cele zise și cele făcute. Ne vom feri de vorbe mari, de libertate, fraternitate, egalitate, dreptate etc. și ne vom ține pe șleau de ideile cele mai elementare, pe care le pricepe orice creștin c-un cap normal și făcut ca al tuturor celorlalți. De ce militarul e dator supunere oarbă, de ce el e legat prin jurământul lui mai mult decât oricine? Pentru că toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndepărtat; i se spusese, și aici Szekely traduse exact și direct ce însemna acea expresie, adică o porcărie, în românește bizară, organul calului în curul dumitale. Domnișoara Romulus râse tare, în cascade, cu râsul ei cristalin, când auzi expresia pe șleau. Era plăcut, oricum eram ascultat când vorbeam, firește nu despre filozofie, ci despre lucruri obișnuite, palpabile, care aveau grosime, în stilul care convenea spiritului lor ancorat în concret. Ce era mai curios e că ei nu pălăvrăgeau, cu pretenții de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
frate mai mare: "Ce e, mă Gheorghe?" Adică ce s-a întîmplat, de ce ai venit? Așa ne spun ei nouă, pe numele cel mic, Gheorghe, Niculae, Vasile... "Tovarășe Stalin", i-am răspuns, și am început să-i spun tot pe șleau, fiindcă nu se putea face cu el diplomație abilă, sânt sigur că agenții lui, dintre care unul e și acum adjunct la Interne și ne urmărește pe toți și raportează tot. Îi și raportase de conflictul dintre liderii partidului nostru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prin Berceni și l-au pisat cu robineții, de i-a trecut chefu’ să mai impersoneze.“ „Hm...“, am spus, „Să impersoneze... Sună amplu. Da’ tot nu-nțeleg care-i problema ta.“ „Uite care-i treaba, Robane, ți-o spun pe șleau. Mie toată povestea asta cu hărțile care dispar, oamenii care nu sunt și-amintirile care n-au existat nu-mi miroase-a bine. Nu știu cum dracu’, da’ parcă-și bate cineva joc de noi.“ „Cine?“, am întrebat, căscând îngrozitor. „Mă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Al treilea mandat prezindențial al lui Ion Iliescu, în care guvernarea i-a revenit lui Adrian Năstase, a inaugurat perioada în care noua oligarhie socio-economică crescută sub protecția partidului a "prădat statul cu voie de la Bruxelles", după cum o spune pe șleau T. Gallagher (2004, p. 350). Deschiderea arătată de Europa în sensul integrării României, o deschidere susținută și de finanțări masive care să sprijine eforturile românești de europenizare, au impulsionat și mai puternic eforturile autorităților autohtone de a se alinia formal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de modernism. "Experierea" neoavangardistă a postmodernismului românesc pare cu atât mai contrariantă, cu cât postmodernismul a fost perceput de către teoreticienii occidentali ca un abandon al tuturor avangardelor. Jean François Lyotard, citat, de altfel, și de Daniel Corbu, o spune pe șleau: Se știe că în domeniul artelor, de exemplu, și mai precis în cel al artelor vizuale sau plastice, ideea dominantă este că astăzi s-a sfârșit cu marea mișcare a avangardelor. S-a convenit, ca să spunem așa, să se surâdă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte din suprafața fondului forestier luat în studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care și-au păstrat caracterul natural (50%) fiind urmate de cele artificiale (33%). Foramțiunea cea mai răspâmdită este cea a șleaurilor de deal cu gorun, care ocupă 54% din suprafață, fiind urmată de făgete pure de dealuri cu 25%. Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 4-6 tone. Dintre celelalte resurse naturale, cele melifere dețin o importanță deosebită. În arboretele din aceste păduri, se găsesc două specii pentru activitatea meliferă și anume: teiul cu 735 ha și salcâmul 637 ha. Teiul este frecvent în majoritatea șleaurilor de deal din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul este mai compact pe terenurile degradate din "Coasta de tranziție" și în estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Pajiștile cele mai bogate și mai valoroase din punct
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-C). Acest tip de sol a fost identificat în zona colinară, predominant la altitudini de 250-350 m, pe versanți moderat înclinați (slab la repede), cu expoziții intermediare, pe amestecuri de gresii, argile și nisipuri, sub păduri de șleau. Solurile sunt morfologic profunde, textura, de la nisipolutoasă la luto-prăfoasă, conținutul de argilă variază între 17,1% și 29,4% și luto-argilos la lutos, unde procentul de argilă ajunge la 44,7%. După gradul de saturație în baza de schimb, solurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mezobazice la eubazice. Carbonatul de calciu este levigat pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la eubazice. Carbonatul de calciu este levigat pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată cu acest tip de sol ocupă circa 1.800 ha în zonele Deleni, Maxut și Cotnari, sub păduri de șleau (șleau de deal cu gorun și fag; șleau de deal cu stejăreto șleau cu gorunete). (I.C.S.A. Roman 1995). Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic submijlociu (0,47-0,60m3/m2), volumul determinat de apariția orizontului Ao, unde conținutul de argilă fină este de 19,9% și luto-argiloasă la argiloasă în orizontul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a fost identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de suprafețele de gresii aflate aproape de suprafața solului, sub șleauri de gorun și fag. Din punct de vedere morfologic, solurile sunt mijlociu profunde, luto-nisipoase. Cantitatea de humus variază de la 0,75 la 6,25%. Principalul determinant pedoecologic cu caracter moderat limitativ, este coeziunea slabă și profunzimea mică a solului până la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
studiată (25%) și a fost identificat în majoritatea zonelor colinare, la altitudinea medie de 300 m (între 220-510 m), pe versanții slab la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și mai mult în regiunea Humosu, unde însumează 278 ha (în total sunt 361 ha). Le întâlnim la altitudini cuprinse între 230-500 m, pe versanți umbriți și semiumbriți (în Pădurea Dealul Mare-Humosu), slab înclinați pe argile, nisipuri și gresii, sub șleauri de gorun cu fag mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde cu un volum edafic mijlociu, determinat de adâncimea la care se află orizontul Btw. Textura variază de la un profil la altul, de la luto-nisipoasă la luto-argilo-prăfoasă. Permeabilitatea pentru apă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat de apariția orizontului Bt. În orizontul Ao și El textura este lutoasă cu un conținut de argilă fină de 18%, iar în orizontul Bt
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum edafic util de 50 m³/m². Textura este luto nisipoasă uniformă în profil, permeabilitatea pentru apă este mare. Conținutul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de șleau din Româniași gospodărirea lor"; Ed. Ceres, București. Florescu I. , Nicolescu N. , (1998) ,,Silvicultură ”, Editura Transilvania , Brașov. Erhan El. (1971) "Clima și microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi"; Rezumatul tezei de doctorat. Giurgiu V., (1995), Protejarea și dezvoltarea durabilă a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]