899 matches
-
Și, după ce ne-am jucat, ce ne-am jucat, numai o dată ce ne-am pornit pe hârjonit. Eu m-am pornit. El s-a pornit... Și El, de supărare c-a alunecat și s-a lovit cu rotocolul aurei de parmalâcul șopronului, numai o dată ce pune mâna pe-o cărămidă... Și, pac! Mă altoiește cu ea în moalele capului... Capitolul 11 ZIUA A ȘAPTEA: "SĂ NU FOLOSEȘTI, ÎN CHIP NEDEMN, NUMELE LUI DUMNEZEU: YHWH (YAHVEH SAU IEHOVA)!" - "Curg zilele spre cimitir", aruncă ea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își aminti de Paraschiv: - Da ăsta cine mai e? - Ucenicul nostru. -La adus Florea. Priceput. El i-a cărăbănit de sub nasul stăpânilor. Atinge-mă cu o țigare! Cel tânăr râse stingherit. Îl lăsară în mijlocul curții. Într-o parte era un șopron părăginit, sub care aprinsese focul o muiere între două vârste, cu șorț roșu dinainte. Tăinuitorul își cunoștea meseria. Aduse o căldare și fierse niște var. Gheorghe îi da ajutor. Ținea o pătură veche, plină de găuri și aștepta. Când zeama
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
noi îi cujbeam! rosti scurt, cum îi era obiceiul, Nicu-Piele. - Leagă cățeaua, moară neferecată ce ești! - Mucles! Dă-te-n cîștig! Glasurile se ascuțeau, pungașii vorbeau mai repede, înveseliți. Oboseala se lăsa în picioare. Soarele strecurat prin șipcile putrede ale șopronului le încălzea spatele. Un câine mare și lățos se gudura la picioarele lui Gheorghe. Treanță îi mângâia blana. - Da de soilit unde soilim și noi? întrebă Oacă. - Haideți cu mine, se ridică gazda, și-i urcă într-o șură de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
brâu și se apropiară de vite. Gheorghe nu-i slăbea. Sandu lăsase o mână în jos și era cu ochii țaglă. Ce i-ar mai fi ușurat! Tocmeala începu sub nasul lor. Barosanii se ridicaseră, pășiseră dezmorțiți pe bătătura din fața șopronului și se pipăiseră prin buzunare. Ei luau inima târgului. Erau toți înalți, croiți pe picioare groase, cu spete de bivol și brațe puternice. Tocmașii aveau cizme de lac și nuiele scurte de trestie de mare, cu alamă în capete, pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le lumina luna galbenă, care urca dinspre capătul Filantropiei. Când o adusese Stere în Cuțarida, tot câmpul acesta era gol. Se mișca lumea. Toată sărăcimea dibuia, își făcea pereți de adăpost, case de bălegar și chirpici, magazii de lemn și șoproane acoperite cu paie. Avea dreptate Stere, lor ce să le pese? Fiecare cu ale lui... Dacă ai sta să te gândești... Și își aduse aminte de banii cheltuiți. Cel puțin avea ce povesti Aglaiei. Că dacă începuseră să se întoarcă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cîte-o tarabă. Fura două puni negre din ochii negustorilor și le împărțea cu ceilalți. Înfulecau lacomi și de acolo tocmai la piață, la Chibrit se opreau, la ciordeală de pepeni, într-o jumătate de ceas, zăreau dughenele de lemn și șoproanele acoperite cu rogojini, sub care erau adăpostiți cantalupii. Copiii se amestecau în zarva pieței, trăgeau cu ochiul la țăranii veniți de la Turnu. Aceștia păzeau grămezile de boșari. Buni de gură, negustorii spintecau bostanii cu cuțitele și-și lăudau marfa: - Ia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de țară - o femeie i se părea interesantă prin ceva și s-o observe pe cont propriu. Ioanide așeză corturile chiar lângă locul de construit, pe marginea unui infim șipot, destinând unul lui Tudorel. Pentru pietrari și salahori ridică un șopron sumar. Lucrările fură începute îndată și Doru fu lăsat liber să se distreze cum voiește. Cu acest prilej, Ioanide strânse asupra fiului său multe observații noi. Întâi Doru întrebă pe oameni dacă în sat vin G. Călinescu jurnale. Oamenii răspunseră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
câini lupi. Înfățișarea locuinței sale de la oraș era dintre cele mai curioase. Curtea, foarte lungă în adâncime, ca și aceea a lui Dan Bogdan de alături, era totdeodată suficient de largă ca să cuprindă pe o latură și în fund niște șoproane bine întocmite, comode ca o galerie. Totul în curte era în cea mai perfectă regulă. Dar, fiind vorba de casa unui intelectual, surprindea prezența unor obiecte insolite: de pildă vreo zece poloboace noi de stejar sub șopron, o căruță nouă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în fund niște șoproane bine întocmite, comode ca o galerie. Totul în curte era în cea mai perfectă regulă. Dar, fiind vorba de casa unui intelectual, surprindea prezența unor obiecte insolite: de pildă vreo zece poloboace noi de stejar sub șopron, o căruță nouă, lustruită ca o trăsură, stocuri - cu mult prea voluminoase pentru uzul casnic - de bucăți de teracotă pentru sobe, rafturi de olane, bidoane noi de metal, așezate unele peste altele ca într-un depozit de fierărie, straturi de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
etaj al casei sale. Ioanide îl refuză, sub pretextul că nu suporta scările. În fond, muzeul de zidărie al lui Butoiescu îi făcea rău. Toate casele străine, la urma urmei, îl indispuneau. Ioanide locuia cu plăcere în cort, într-un șopron, într-o casă construită de el, ideea de a nu putea dărâma un zid la nevoie sau a schimba locul ușilor i se părea o tiranie. Avea demonul subjugării spațiului după imaginația sa, altă arhitectură îl sufoca. Atunci se întîmplă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai putut să mă uit la telejurnale. Brutalitatea imaginii care te întîlnește venind din față, fără posibilitatea eschivei, mă răstignea, ca pe un boxeur căzut în ring, pe urâțenia acestei țări: case din chirpici roase de inundații, orătănii evoluând printre șoproane acoperite cu carton gudronat, obrajii scofâlciți ai oamenilor, guri fellinian știrbe, priviri moarte, haine jerpelite, balada mizeriei recitată în fața unui microfon într-o limbă stâlcită, fără nici o propoziție întreagă, fără nici un cuvânt adunat cum trebuie lângă altul; o limbă a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-i face un serviciu d-lui Stremeyer recomandându - i o prețioasă personalitate pentru ocuparea catedrei de filologie comparativă a "limbelor semitice". Este d-nul Herșcu Șloim Zeilig, actual docent privat de limba ebraică la o mică universitate, improvizată sub un șopron, din Tîrgul-Cucului. Acest domn doctissim se obligă a primi auzitori academici până și [în] frageda vârstă de 2 - 5 ani și de a-i duce la vreme de ploaie și în spate în salele universității din Cernăuți, pentru minima taxa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Boboceștii, inclusiv cei din Suraia. Iată, dăm câteva exemple de bunuri înregistrate în act: „l-iu casa cu pojâjia ei, adică una căsoaie de bârne cu hrubă didisupt, altă căsoaie dinaintea casei, iarăși cu hrubă, precum și o bucatărioară și un șopron cu grajdiu, asămenea o vie dinaintea căsoaie [...] și pojâjia casei să găsăști pi bătrânul Calalbu, Sobeschi și Scurtu”; -4 (patru) boi mari; 4 (patru) vaci; 2 (doi) giuncani; 3 (trii) vițăli; 1 (un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de bătut porumb și 215 pluguri, din care 185 din lemn. La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate, pentru care s-a pregătit o forță de muncă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se putea amplasa și prisaca, acolo unde era cazul. În felul cum era orientată fațada casei, erau amplasate poarta și grajdul pentru a fi ținute în permanență sub observație. În perimetrul gospodăriei se află amplasate și construcțiile anexă: grajdul sau șopronul, coșărul, coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1 Ca importanță economică, grajdul era a doua construcție, după casă. Construit pe furci și având pereții din vălătuci și acoperișul cu învelitoare din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
germană din bibliotecile din New York și New Haven. A citit atent cărți despre diverse forme de păgânism și cărți despre convertirea la creștinism. A citit despre scriitorii stoici și gânditori precum Seneca, Epictet (pe care Hadrian l-a consultat în șopronul unde se retrăgea în adolescență), Eufrate și Empedocle, al căror stoicism s-a bazat pe principiile echilibrului și replierii. Fiecare din aceste răspunsuri stoice la vid au fost diferite; și fiecare a integrat eclectic noțiunile de realizare și fericire, pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
năzdrăvănii făcute în școală, dar pe care el nu le înțelegea, fără ca mătușa să bănuiască ceva, și-a cumpărat pe ascuns din banii economisiți un creion, o radieră, două caiete și un maculator, pe care le-a ascuns sub un șopron. A doua zi, ferchezuit bine, pregătit pentru orice eventualitate, însă cu pumnii strânși, gata să se apere la nevoie, cu caietul și creionul în mână, cam pe la jumătatea primei ore, a intrat direct în clasa în care trebuia. În imaginația
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Apocrif". 23. Din punctul de vedere al legii, Raul nu mai are voie s-o pupe pe Mia Raul (de 14 ani) s-a îndrăgostit orbește de Mia (15 ani). Cei doi adolescenți obișnuiau să se întâlnească pe ascuns în șopronul din fundul curții părinților Miei. Când la 16 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), Marile Puteri s-au așezat la masa negocierilor și au hotărât ca, după abolirea monarhiei de tristă amintire din Regatul Vandana, noul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a întărit prin urale prelungi, curtea părinților Miei a rămas în Republica soră Vandana de Nord, iar curtea părinților lui Raul în Republica soră Vandana de Sud. Într-o seară, când cei doi adolescenți se pupau de mama focului în șopronul din curtea părinților Miei, rămasă în Republica soră Vandana de Nord, au năvălit peste ei grănicerii și l-au arestat pe adolescentul Raul fiindcă a trecut clandestin granița din Republica soră Vandana de Sud. Condamnat la cinci ani de închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mai întrebe nimic și a fost fericit că totul se întâmplă în favoarea sa. Și nici n-a mai fost nevoie să mai meargă la Bătrânul Guru. 44. În cea mai mare parte a timpului, Julius Zimberlan se tot uită la șopronul aflat la nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba Cum gardul cu sârmă electrificată (care se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri ai graniței, lăsând
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
optzeci și șapte kilometri ai graniței, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă) s-a nimerit să treacă (ca într-un film celebru) exact prin curtea lui Julius Zimberlan, acesta nu mai putea să meargă în șopronul unde-și păstrase pe vremuri tot felul de lucruri de care nu avea nevoie imediată. Da, însă el, om gospodar, nu le-a depozitat acolo chiar degeaba. Că, uite, acum ar avea nevoie de drujbă, întrucât un nuc bătrân tinde
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ar face acel ocol, nu este deloc sigur că ar mai avea acces la șura sa, deoarece Ăialalți au dat un decret prin care au naționalizat toate pământurile și clădirile intrate în patrimoniul lor. Julius Zimberlan se tot uită la șopronul aflat la nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba. Și, poate, și motocicleta aflată tot acolo. În șura sa, Ăialalți au făcut un pichet provizoriu de graniță și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
încercare era să se soldeze cu o catastrofă: metalul a atins gardul și o flacără uriașă s-a văzut până departe, pe teritoriul ambelor republici surori. Așa că în cea mai mare parte a timpului, Julius Zimberlan se tot uită la șopronul aflat la nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba. Să-și recupereze motocicleta încă nu se gândește. În cea mai mare parte a timpului, Julius Zimberlan se tot
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba. Să-și recupereze motocicleta încă nu se gândește. În cea mai mare parte a timpului, Julius Zimberlan se tot uită la șopronul aflat la nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba. Dacă n-ar fi gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
examen sever, dar drept 67 42. Minunata noastră echipă națională 68 43. Nemaiîntrebând nimic, Julius Zimberlan, fericit, a aflat că totul se întâmplă în favoarea sa 69 44. În cea mai mare parte a timpului, Julius Zimberlan se tot uită la șopronul aflat la nici cinci metri de partea cealaltă a gardului și face tot felul de planuri cum să-și recupereze drujba 70 45. Adeseori, față de unii oameni se (re)acționează diferit în situații aproape identice 71 46. O logodnă de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]