525 matches
-
Iar eu mi-am zis: vreau. Eu, e pentru mine. S-a așezat oftând pe ciuperca neagră din plastic de la bar. După câteva secunde, un bărbat cu o figură infatuată, extenuat, purtând costum sobru, imposibil, apăru lângă ea cu pași șovăitori. — Ai grijă, She-She, spuse el cu o voce plină. — Și dumneavoastră, domnule, îi răspunse She-She pe tonul vioi și comercial al prostituatelor de pretutindeni. Vreau să vă mulțumesc pentru vizită. Pe curând, domnule. Sigur că da. Șmecheria ei l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
după care e condus la pat, unde se pregătește să-i ofere dușul vieții ei. Dimineața, pipița s-a cărat, dar Spunk a mai rămas acolo - mâncarea proastă, probabil... A urmat o scenă splendidă, în care Spunk a pornit-o șovăitor să se lupte cu celelalte fete din apartament Colegele fetei sunt obișnuite cu bădăranii agățați de amica lor, dar Spunk (care sparge nucile cu dinții, mănâncă ouă necurățate și cârnații cruzi) e o ciudățenie nouă. Prin intermediul câtorva tranziții delicate, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
acum chițăitul, ciripitul excitat al sirenelor, și iată doi polițiști dolofani care traversau strada în fugă. Și-au făcut apariția, ținându-și armele strâns. Maestrul lanțului a rămas neclintit, descriind cercuri largi cu zalele uruitoare. Polițiștii și-au coborât armele șovăitori. Erau și ei impresionați de această întâlnire tulburătoare, ei, cărora le făceau plăcere ocaziile care puteau să împartă pumni și bastoane, aplecați deasupra victimei, în timp ce numărau loviturile. Aha, făcui eu, crezând că am priceput: vor aștepta momentul când lanțul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vise, nici în picturi, nici în filme. Stătea-ntre copii, mai scundă decât mulți dintre ei, un corp de fetiță, fără urmă de sâni, înăl țat într-un chip ciudat, de parcă-ar fi vrut să-și ia zborul. Mâini subțiri, șovăitoare. Ceva cu totul im po sibil în toată construcția acelui corp. Iar fața... în mod sigur nu o față umană. Vag feminină, dar atrasă ca o ciupercă de gravitația lunii. Cum pot descrie acele cearcăne revărsate, acei ochi grei și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de lei vechi), a donat în luna octombrie la fondul de solidaritate pentru combaterea crizei, 214 (adică două sute, paisprezece) lei (!!!). Istoria recentă, fiind prea recentă, nu consemnează câte lacrimi a vărsat dom’ fost ministru, când a dat cu mâna tremurândă, șovăitoare, acești bani, dar se crede că și-a rupt direct din inimă această sumă, ceea ce se poate lăsa cu sechele cardiace, Doamne ferește... Deocamdată, în combaterea crizei, între vorbe și fapte, există un imens decalaj. Se vorbește, mult prea mult, mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
frontierele, drumuri, bulevarde, poduri, va trasa. privind harta, ne vom întâlni... goblen cu fir de mătase goblen cu fir de mătase fata cu mandolină acorduri de septembrie întoarce în rotunjimi de copac cornișe împodobite cu hortensii înflorite printre castane pași șovăitori de bătrâni în landoul pictat cu crizanteme aurii scrâșnete de copii un șarpe vertical desparte amărăciuni de bucurii rugăciuni și iertări ne apropie de Dumnezeu stropi de ploaie sting arsuri ale frunzelor moarte confucius nedumerit se întreabă unde se duce
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
la apariția antologiei pentru copii „Universul Poveștilor”, luând Premiul de Excelență la Concursul național de povești „Universul poveștilor”, 2011. </biography> Zăpezi, numai zăpezi Mi-e frig. Îmi încălzesc degetele cu versuri ce caută “gaura neagră” a destinului țesută de anii șovăitori în drum spre bine, ici-colo, câte o stea adusă de cei Trei Crai colindă, la ceas târziu, lacrima de mir. Zăpezi, numai zăpezi mi-au troienit sufletul bolnav de pe vremea când se coceau cireșele de mai în vechiul turn din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
coboare pe Pământ. Eram pentru prima data la mare. O văzusem în poze, o văzusem la televizor, dar acum se întâmpla cu totul altceva. Îi simțeam mirosul, măreția, misterul. Deși mai aveam câțiva pași până să o pot vedea, eram șovăitor (ca orice călător stingher la țărmul mării) și mergeam parcă îndemnat de o forță neștiută. Cine știe? Poate chiar Îngerul trimis de sus să o păzească m-a ajutat să o văd pe tânăra domniță. Am rămas impresionat de nemărginirea
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și mai scurte din pricina pulovărului cenușiu care-i trecea de mânecile cămășii, acoperindu-i încheieturile, nu-și găseau astâmpăr. Strângeau cu atâta putere o valiză mică de pânză pe care o ținea între genunchi, încât păreau să nu simtă mersul șovăitor al muștei. Pe neașteptate, se auzi deslușit urletul vântului, și ceața minerală care învăluia autobuzul se făcu și mai deasă. Pumni întregi de nisip se prăvăleau acum peste geamuri, azvârliți parcă de mâini nevăzute. Musca mișcă dintr-o aripă amorțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Blestemaților! Sleit de puteri, se lăsă În genunchi și Își rezemă fruntea palidă de lemnul răcoros al ușii. Rămase acolo, dus pe gânduri, până când o voce bărbătească, binevoitoare, Îl invită să se ridice. Se supuse fără rezistență și se Îndreptă șovăitor spre ușă. Stați, dom' profesor, unde plecați? Vă Încasez imediat. Nu-i nevoie, Șușu, și luni e o zi fără penalizări. Ascunse factura În buzunar. Îi zâmbi și trase ușa după el În timp ce oficianta se trezi Întrebând: Care or fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
proteja. Punea stăpânire pe ea precum marea În flux pe țărmuri joase și sărace. Omul din fața ei era purtătorul unui mesaj. Ghidul acesta Îi eliberă ființa. Cu toate acestea, senzația pe care o Încerca nu era cea așteptată. Se trezi șovăitoare ca după o Îndelungată convalescență, obligată la mari eforturi pentru a-și păstra verticalitatea după care tânjise, fericită dar și dezamăgită de această Întâlnire. O simplificare până la limita dispariției: din lume nu mai rămânea decât mâna bărbatului pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Betty le întâlnea prin baruri. Ne-au oferit piste care se dispăreau la o investigație mai aprofundată, ideea fiind, în esență, că Betty se prostitua pe cont propriu cu participanții la diverse conferințe în câteva hoteluri prăpădite din centru. Susțineau șovăitoare că Dalia făcea doar rareori trotuarul și nu știau nici un nume al vreunui fost client. Investigația lui Fritzie prin hoteluri nu i-a adus decât răspunsuri negative, iar faptul că alte femei - confirmate la Moravuri drept prostituate - n-au putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
neapărată nevoie să vorbești, să spui cuvinte; ne înțelegem telepatic. — Cum vine asta? întrebă Stejeran 1. — Nu știi ce-i telepatia?! Când nu e fenomen mistic, e fenomen medical și trebuie supravegheat, eu așa am fost programat să învăț, răspunse șovăitor Stejeran 1. — Nici vorbă! surâse Getta. Telepatia este acel fenomen prin care, ca să-ți dau un exemplu, se pot transmite sarcini de sus în jos și de jos în toate părțile fără a mai fi nevoie să te duci, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
să vă interesați, poate l-a văzut cineva? întrebă Getta 2. — Cu cine? făcu Felix S 23. E sezon de vară, spațiul e pustiu, sunt toți plecați la băi, pe Jupiter. — Poate că dac-am încerca la omuleții verzi... zise șovăitor Dromiket 4. Pe la ei trece multă lume. — Ce să căutăm acolo? întrebă Felix S 23. Cu diurna noastră abia dacă putem plăti intrarea. — Cine-s omuleții ăștia verzi? se interesă Getta 2. — Niște parveniți, răspunse comandantul Felix S 23. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cuminte și ascultător. Ia spune, ești pionier? — Da, răspunse micul Benga. — Foarte bine. Cât fac opt ori șapte? — În ce sistem? — Cum în ce sistem? se miră Felix S 23. În sistemul nostru, solar! Fac tot cincizeci și șase? întrebă șovăitor copilul. — Bine’nțeles! răspunse Felix S 23. Cât ai vrea să facă? — Tata mi-a spus că o să vină o vreme pe Terra când opt ori șapte o să facă tot mai puțin. — Cam pesimist taică-tău ăsta! comentă comandantul Felix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
garantate. Doi poli la metru, tragi de ele și-ți intră lumina-n casă. — Nu dorim! zise tare Felix S 23. — De ce nu? făcu Getta 2. Eu n-am văzut niciodată jaluzele. Lăsați-l să intre. Felix S 23 privi șovăitor spre ceilalți, apoi se îndreptă spre ușă, trase zăvorul, scoase lanțul și apăsă pe buton. Ușa nu se clinti. — Poftim, s-a blocat și asta! zise comandantul Felix S 23. Un moment, tataie, că ți-o deschide băiatu’, făcu vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
spuneau la-nceput de O.Z.N.-uri și-ai văzut ce-a ieșit. Ne-au luat ca din oală. Se uitară înfricoșați la planeta colțuroasă spre care erau atrași ca de-un magnet. — Să-ncerc să iau legătura cu dânșii? întrebă șovăitor pilotul. — Știu eu? zise comandantul. Să nu se interpreteze... Lasă-i mai bine pe ei să ia legătura cu noi. Dar nimeni nu-i chemă. Ajunseră acum destul de-aproape de suprafața ușor vălurită a unei fețe a planetei cubice. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
măi, zise responsabilul. Pe mine nu mă duci. De la o vreme, de când se dau libere, toți umblați după extramediocri. Acum ai vrea și tu să stai cu burta la soare, ai? — Păi, după lege, aș avea și eu dreptul... zise șovăitor tractoristul. — Legea noi o facem, noi o schimbăm, să-ți fie clar, zise responsabilul. S-a schimbat cumva, între timp? întrebă K.M. 273. — Încă nu, spuse cu oarecare regret responsabilul. Hai, du-te, ai prima duminică liberă. Și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ca să mă simt bine în preajma lui. Avea o inteligență la fel de fină ca forma mâinilor, pe care i le priveam totdeauna cu ciudă, dar complexele îl sileau să fie cât mai șters, pentru a nu atrage atenția asupra lui. Firea lui șovăitoare, moale, politicoasă mă lăsa să ies în evidență, să mă impun, să exagerez, să iau foc, pe scurt să mă comport ca un tiran, ispită extrem de plăcută după ce dusesem o existență îmbâcsită, măruntă, de ratat. „Oare ce crede acum despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ești amabil s-o faci dumneata? Vultur-în-Zbor nu prea avea cum să refuze. Luă cuțitul care i se întindea și ieși în curte. îi trecu prin minte că era prima sa ieșire conștientă pe insula Calf. După ce ieși, Dolores veni șovăitoare și rămase în picioare lângă domnul Jones. — Doar n-o să... n-o să mergi cu el? Ochii ei erau plini de teamă. Virgil Jones îi luă mâna în tăcere. Ea i-o strânse violent. Era pentru amândoi o declarație ireversibilă, ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
durere în coloană fu reacția la poziția corectă a corpului. Descheie sutienul, cu ambele mâini, de la catarama din față, eliberând sânii din cupele în care fuseseră închiși. Îl lăsă și pe acesta să cadă peste mormanul de obiecte inutile. Mâinile șovăitoare prinseră și ultimul obiect vestimentar care îi mai acoperea trupul firav, scoțându-l timid. Obrajii se înroșiră brusc văzându-și goliciunea în oglindă. Inima îi zvâcnea, urechile îi țiuiau. „- Ți-e rușine de tine? Sau ți-e teamă că ceea ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
muța mamii, băiatul a simțit cum toate clopotele suflețelului său bat simultan aducându-i cele mai dragi cântece ale celor mai fericite segmente din copilăria sa de până atunci, s-a topit de iubire și rușine și s-a Îndreptat șovăitor către draga sa bunică acaparându-i toate luminile sufletului ei atât de greu Încercat. Au curs lacrimi, s-au schimbat informații, s-au adresat rugăminți și s-au primit asigurări. Apoi Ochenoaia, cu nesiguranța și cu frica unui răspuns negativ
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
așeze. Deschise poarta. Prin fereastra aburită se vedeau capetele câtorva mușterii și umbra Linei. Trecu pe Ungă gard, spre rampă. Voia să simtă de acolo, de sus, mirosul nopții de primăvară. Își descheie nasturele de la gât al cămășii și vântul șovăitor i se strecură pe piele, învăluindu-l, rece ca o apă. Pașii i se înfundau în noroiul gros, scotea greu bocancii, dar mergea mai departe, ferindu-se de lumina focurilor. I se făcu dor de ai lui, de părinții morți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dar care-mi dădeau o stabilitate ce mă făcea să mă simt în siguranță. După ce m-am avântat peste șina cu știfturi și am ajuns pe pod, m-am prins de cablurile de pe laturi și am început să merg, întâi șovăitor, apoi mai încrezătoare. Placa de oțel se balansa foarte puțin sub greutatea mea. Ghemuindu-mă, m-am aplecat peste margine. Mi-a venit tot sângele în tâmple, iar capul mi se învârtea de încântare, din cauza înălțimii și a riscului. Reflectoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de ani și niște ochi pătrunzători, de un verde clar. Purta doar niște blugi și un tricou larg, dar, își zise Maggie, în alt context ar fi putut trece drept model. Uri întinse o mână pe care palestinianul o strânse șovăitor. Maggie își aminti de faimoasa strângere de mână dintre Rabin și Arafat, de pe peluza din spatele Casei Albe, din 1993, cât de stângaci păruse atunci Rabin, toată partea superioară a corpului său exprimând respingerea. Presa făcuse mare caz de asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]