819 matches
-
înainte de a trece la creierul omenesc, merită să subliniem că, la toate animalele, se manifestă o anumită tendință, care poate fi remarcată în fiecare din aceste cazuri. Fără excepție, animalele respective au stabilit o analogie pornind de la o bază insuficientă. Știuca, odată îndepărtat ecranul, a continuat să-și aprecieze mediul în funcție de durerea încercată când ecranul exista. Coyotul incapabil să diferențieze omul ce ținea o pușcă de cel ce ține un simplu aparat fotografic. "În fiecare din aceste cazuri, a fost subânțeleasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
antrenează elevii În vederea formulării de mesaje critice elementare (caracterizări de personaje, comentarii) privind lecturile lor. 20) Jocuri orale cu sunete sau cuvinte. Exercițiul poate căpăta diferite variante: transformarea cuvintelor; inventarea de nume de plante, animale sălbatice; combinarea arbitrară a cuvintelor (știucă - caras ~ lin = stiucaralin); rimarea fără sens (actac - plac); rime distractive; inventarea unor istorioare amuzante (plecând de la câteva cuvinte din dicționar, care au În structura lor, de exemplu, o anumită vocală). Dacă se lucrează, folosind exercițiile menționate, alături de altele posibile, la
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
consilieri locali și județeni ai ApT în 2008 Județul Timiș 2008 / număr de mandate Primari 21 / 71 mun. Timișoara, Bethausen, Boldur, Bucovăț, Checea, Coșteiu, Darova, Dudeștii Noi, Ghilad, Ghiroda, Giera, Jamu Mare, Liebling, Livezile, Mănăștiur, Moravița, Remetea Mare, Sânpetru Mare, Știuca, Vâlcani, Voiteg Consilieri locali 198 / 1192 Timișoara 11 Lugoj 3 Boldur 6 Checea 6 Coșteiu 7 Ghilad 7 Coșteiu Mare 8 alte localități 150 Consilieri județeni 10 / 34 Sursă: Zamfira (2010). În pofida succesului electoral parțial din județul Timiș, asemănător cu
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor gaz metan Podișul Someșan Dealurile Bistriței Lacul Știucii din Câmpia Transilvaniei Valea Târnava Mare înguste, iar vara albiile seacă. Vegetația inițială, de stepă, silvostepă și păduri de stejar, a fost înlocuită treptat cu diverse culturi agricole. În subsol se află petrol și gaze naturale care se exploatează în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea animalelor. Se mai exploatează stuf pentru celuloză. Pe brațele Dunării se face navigație, cele mai importante porturi fiind Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Maliuc
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Sovata, Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună specifice. În lacurile de munte cu vegetație redusă, cu apă curată și oxigenată, trăiesc păstrăvi, în cele din regiunile de deal și câmpie există stuf, papură, iar peștii care predomină sunt crapul, știuca, carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici din
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr de animale. În aceste zone trăiesc păsări, în zăvoaiele din lungul râurilor, și numeroase specii de pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent insulele de stuf
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea“, în unele variante fonetice, a unui i semivocală între t și u este un fenomen arhaic sau regional (întîlnit și în tiulei „tulei“, știucă „ștucă“, tioc „toc“, cuptior „cuptor“). Vîrciorova Este numele unui pîrîu de 13 kilometri, afluent de dreapta al Bistrei, al unei păduri din județul Mehedinți, al unui sat din județul Caraș-Severin și al unei localități de lîngă Turnu Severin (județul Mehedinți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cea de reproducere artificială. De remarcat faptul că multe specii de pești sunt policiclice, depunând ponta în momente succesive ale perioadei de reproducere (crap, caras, lin, etc.) Astfel, pentru ciprinidele cu importanță economică mare, salmonidele sau alte specii (somn, șalău, știucă, lin, etc.) în urma studiului caracteristicilor reproducerii naturale, s-a procedat la imitarea cât mai veridică a condițiilor de mediu care asigură o pontă valoroasă și s-au obținut generații de urmași după dorința practicianului. Această tehnologie, numită a reproducerii „dirijate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
reproducătorii depunănd mai ușor ponta (prin „mulgere”), la ciprinidele asiatice stabilirea momentului optim al acestei faze tehnologice („mulgerea” produselor sexuale) este mult mai dificilă. In schimb, la sturioni și chiar la unele specii obișnuite de apă dulce (cum ar fi știuca), ponta nu se poate obține decât prin incizarea abdomenului reproducătorului, care este apoi cusut și treptat se reface, astfel că după doi ani se poate reutiliza. Tehnologia de reproducere artificială a peștilor are în componență și grija pentru progenitură, în
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Din aceste considerente, politica de stat din anii ’80, de a înființa câte o stație de reproducere în fiecare județ, s-a dovedit falimentară. Astăzi au rămas câteva stații unde se reproduc speciile din complexul chinezesc, iar somnul, șalăul, 64 știuca, linul, au fost abandonate. Si la salmonide numărul stațiilor de reproducere s-a redus vizibil, factorul economic spunându-și cuvântul ca peste tot în economia posdecembristă. 3.2. Selecția la pești Desigur că încă de la primele preocupări de reproducere a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău, în aval față de confuența răului Jijia cu pârâul Miletin, se desfășura o „pădure” de stuf și papură, în care domneau știuca, bibanul și câteva specii pașnice, alături de specii de păsări ihtiofage. Prin construirea unui dig de apărare la râul Jijia, cu lungimea de 14 km., și a unui dig protector la calea ferată, lung de 10 km., s-a scos de sub
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cheltuielile necesare cu manopera în faza tehnologică de alimentare cu 80%. Acest sistem de alimentare, superior sistemelor folosite în piscicultură (site și casete din plasă de sârmă cu ochiul de 162 0,8 mm), împiedică total pătrunderea alevinilor de caras, știucă, șalău, biban, ceea ce nu realizeală alte sisteme de filtrare. Acest filtru, amplasat pe canalul de alimentare este dimensionat în funcție de durata perioadeide umplere a eleșteului de creștere și de volumul de apă necesar. Am introdus pentru prima dată în amenajările piscicole
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cea mai mare amenajare piscicolă din Moldova, Complexul Piscicol Movileni, punct de lucru al SC PISCICOLA Iași, în aval de confluența pârâului Miletin cu râul Jijia, între gara Larga Jijia și gara Vlădeni, a apărut o imensitate de apă unde știuca, bibanul, crapul și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de împăratul Frederich Barbarosa în lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de împăratul Frederich Barbarosa în lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea știucii era de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește reprezentat într-o gravură, în castelul Lauttern (Germania). Știuca a fost lansată de împăratul Frederich Barbarosa în lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea știucii era de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar ce a trăit circa 200 ani, într-un eleșteu de lângă Moscova. În anul 1794, când s-a cutățat eleșteul, a fost pescuită
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar ce a trăit circa 200 ani, într-un eleșteu de lângă Moscova. În anul 1794, când s-a cutățat eleșteul, a fost pescuită o știucă cu un inel de aur trecut prin opercul. Pe inel se putea citi,,a fost marcată de țarul Boris Fiodorovici ''(Boris Godunov), care a domnit între anii 1598 - 1605. Locul trei îl ocupă un exemplar cu o lungime de 1
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
pentru a nu speria pe vajnicii pescari ce au așteptat cu nerăbdare topirea gheții pentru a începe lupta cu lumea necuvântătoarelor ce populează cele mai liniștite locuri de pe pământul ieșean. La Larga Jijia pescarii se pot lupta cu exemplare de știucă de până la 10 kg, cu exemplare de somn de până la 35 kg, cu exemplare de crap și crap topless de până la 20 kg, dimensiuni și greutăți ce nu trebuie să sperie. Alături de speciile din categoria grea, trăiesc specii de pești
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
inși, toți lume aleasă din litere, științe, arte, dintre care vreo șase reporteri. Ușile spre sala de mâncare se deschid. La masă!.. La brațul Graziellei... Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ei, trebuie să achite consumația, dar Într-un mod perfid, prin supliciul prelungit al audierii. Totul funcționează după principiul ofertă - contracost, mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în cărțile despre pescuit - până la urmă niște „fantezii” anecdotice, amuzante, care fac din memorie un „tărâm străin”. „Participă” la această patimă comună, în Haz cu pește, Ion Băieșu, Mircea Dinescu, D. R. Popescu, Titus Popovici, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]