935 matches
-
dori ca preoții să se roage cu voce mai scăzută.) Constat, totuși, că întâmpin și eu ceva din dificultatea inerentă încercării de a face ca o generalizare foarte convenabilă să stea liniștită și docilă, destul cât să sprijine o premisă șubredă. Nu mă bucur că sunt conștient de acest lucru, dar presupun că ar trebui să fiu bucuros. Mi se pare incontestabil faptul că o sumedenie de oameni, de pretutindeni, de vârste, culturi și înzestrări naturale diferite,reacționează cu un elan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
vorbind, mă resemnasem...! Încercam să fiu curajos dar, totuși eram revoltat: să apar În fața plutonului de execuție la ora nouă noaptea...? În sfârșit, din presupuneri În Închipuiri de felul cum voi fi executat, am ajuns la o construcție veche cam șubredă În care gardianul deschise o ușă unde un alt gardian cu trei arestați - tineri ca și mine - ce se rezemau de o targă cu patru mânere și arătându-mă noului gardian, socoti necesr să ne instruiască pe toți patru ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
apucați de targă, eu vă aștept afară...!” Cu cele mai năpraznice sentimente de ură Împotriva brutelor comuniste - am Început să transportam cadavrele la un auto camion acoperit cu o prelată și parcat cam la 120 metri la o rampă destul de șubredă așezăndu-le În linie pentru a nu se irosi spațiul - plutind În spațiul infinit al Universului, făurind În imaginația mea, cele mai groaznice pedepse aplicată celor ce au comis aceste crime. Uneori când așezam pe targă cadavre flexibile cu ochii Încă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
din nasturi a sărit și s-a rostogolit în întunericul plin de praf de sub dulap. A urmat un interludiu mai degrabă rușinos de furie feminină, în timpul căruia mi-am smuls fusta de pe mine și m-am urcat pe un scaun șubred, în mijlocul camerei, încercând să mă văd în întregime, dezbrăcată, în oglinda care atârnă deasupra șemineului. Propria reflexie în oglindă e întodeauna o afacere dezamăgitoare. Corpul meu nu e rău. E un corp în regulă, pe care te poți baza. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lucrurile nu stăteau chiar așa. Motivul pentru care mi-am lăsat mașina la scara ei, puțin mai Încolo de al doilea stîlp de telegraf (o lăsasem sub pretext că băusem, dar acum eram și mai și), Începuse să devină din ce În ce mai șubred. Am luat-o pe cărarea bătătorită de iarbă veștejită, scurtînd distanța dintre mine și fereastra lămîiatică. În cele din urmă, de la colțul clădirii 3, aproximativ treizeci și doi de pași... mi-am ridicat privirile... șirul de lumini - ochi de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Niță le simți neliniștite, cu capetele ridicate și cu urechile ciulite. Zăpada bătea uscat în perdeaua de stuh; iar pe de laturi și pe deasupra, stropituri își căutau loc și-n adăpostul deschis spre miazăzi. Vântul câteodată izbea greu în clădirea șubredă, șuierând cu mânie și bătând din grele aripi nevăzute. —Bădică, zise Nistor flăcăuașul, în iastă noapte iar au să vie lupii la perdele... —Tăceți, bre, că sunt câni voinici, și puști... ș-apoi pe așa vreme nu ies nici dihăniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înclinare neînfrânată pentru vinuri, cu care se îndeletnicea în tovărășia unor prietini. Mult mai mult se bucură de dragostea maicii sale Baiazid, al treilea fecior, care avea în priviri ascuțimea ei și în înfățișare liniile divine ale frumuseții. Gingir, copilul șubred, se prăpădise din voința prea înaltă a lui Allah. Deci, urmând legii, Selim avea dreptul tronului. Totuși împăratul bănuia că Roxelana va pune înainte dragostea ei pentru Baiazid. Împăratul a oftat întru singurătatea lui. Ajungând la Stambul, înălțimea sa va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și se spărsese o sticlă de ceva. M-am lăsat pe vine; nu era mirosul lui Aidan cel pe care îl simțeam, era doar aftershave-ul lui. În regulă. Și totuși cum căzuse trusa de baie? Apartamentele astea erau vechi și șubrede; dacă trântea cineva ușa de la intrare, putea să genereze destule unde de șoc încât să răstoarne o trusă de baie de pe marginea unui raft din apartamentul altcuiva. Nu era nici un mister aici. M-am dus să iau o perie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
noastră. Și asta, încă din clipa când tartana care ne ducea acostase în portul Melilla. Credeam că vom ajunge într-un mic port islamic unde mâini liniștitoare se vor așeza pe umerii noștri ca să șteargă oboseala bătrânilor și lacrimile celor șubrezi. Însă pe chei ne asaltaseră doar întrebări pline de curiozitate gâfâită: „E adevărat că vin castilienii? Le-ați văzut galioanele?“ Pentru cei care ne iscodeau astfel, nu era nicidecum vorba de a pregăti apărarea portului, ci de a nu zăbovi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tocmai se pregătea să îi folosească părțile componente, când domnul Chawla îl convinse s-o curețe, s-o cârpească și să-i repare spițele. O dată aranjată cât de cât, fu și ea suită în arborele de guava. Deși un pic șubredă, era suficient de mare ca să-l apere pe Sampath și patul său de ploaie și de soare. Și, în ciuda faptului că îi păliseră culorile, dungile sale galbene și verzi și țesătura striată încă îi dădeau un aer vesel. Astfel, familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
făcu el însuși călătoria o dată. Naan idiot, înjură când acesta îi căzu dintre buze. Linte idioată, spuse când fu stropit pe deget de câțiva stropi, dar când vasul se întoarse cu susul în jos și ateriză, clocotit, pe piciorul său șubred, izbucni mânios. În ziua următoare atașă o lădiță veche de lemn aceluiași sistem elementar de scripeți pe care îl foloseau ca să îi livreze lui Sampath apa de baie și, de atunci încolo, mesele ajunseră până la Sampath doar trăgând de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
oribile, carbonizate? Chiar când se întreba dacă să le arunce sau nu în toaletă și să tragă apa, fu întrerupt de domnul Chawla. — Cine e? întrebă alarmat perceptorul districtual. — E tatăl lui Baba al Maimuțelor, spuse domnul Chawla deschizând ușa șubredă de lemn care dădea spre veranda din față și intrând. Și eu, spuse el ferm, am o propunere de făcut. — Ce propunere? întrebă perceptorul districtual, lăsând cuțitul jos. Un val de oboseală îl cuprinse. Fusese o zi lungă. Își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dar nici nu doare prea rău. Asta ce mai e? Selina reușise să iasă din impas. Și-a revenit brusc și a reușit să-mi trântească una colosală în obraz cu dalta cotului - fix în partea superioară de vest, unde șubreda măsea mai e încă în viață, unde își mai are încă sălașul. De data asta am izbit podeaua și mai tare și curând m-am împleticit până în bucătărie înjurând. Povestea asta cu violul, am tras eu concluzia, bașca scotch-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai bine ca înainte. Zilele trecute am fost să-mi consult medicul, nu e vorba de stomatolog, sau de urolog, ci de generalist - de medicul de familie. Bătrânul ceas e destul de solid. Una peste alta, componentele Păr & Burtă & Gingii sunt șubrede, dar mai rezistă. M-a întrebat în legătură cu țigările, cu băutura și toate celelalte. Am mințit cu seninătate și totuși omul a fost uluit - de ce aveam nevoie, de ce mai rămăsese din mine. Spre seară m-am prezentat la Georgina acasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aș putea spune în cuvinte. Nu-mi mulțumi c-am venit aici. Am plătit o datorie și mi-am reamintit o lume. Nu-mi mulțumi pentru nimic. Și nu te teme. Marea se ridica, ondulându-se, peste marginile plutei lor șubrede, apoi cădea la loc. Se ondula și cădea la loc, iar bătrânul elefant mascul veghea trupul elefănțelului tânăr și bătrân. — Am ceva de mâncare, spuse Vultur-în-Zbor, oarecum surprins. Scotocise în buzunarul pantalonilor săi jerpeliți și găsise doi biscuiți vechi. îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Sofia Lermontov, era cavaler și la baluri, și la război, dar acum, când sta și privea și fuma, acum trecutul se îndepărta, iar groaza prezentului izgonea plăcerea vremilor apuse. Ce banal: să mori din pricina morții unui Gribb! Mintea lui cea șubredă să fie înjunghiată de moartea unui Gribb. L-am privit cum moare, cu ochii întorși spre altă lume, cu mâinile și buzele fremătându-i ca și când s-ar fi mișcat într-o existență nevăzută și neauzită. Am privit totul: cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
devenit Petre Ionescu, dar dacă și Ion al popii ar fi devenit Ion Popescu n-ar fi existat așa de mulți Popești. Explicația că În perioada Regulamentului Organic clasa intermediară era formată mai ales din fii de preoți e foarte șubredă. În fond, fiecare sat avea un preot, cel mult doi. Dacă un sat avea 100 de case, proporția de Popești ar fi de cel mult 1% or ea e mult mai mare. De ce? - s-a Întrebat el. De ce? - am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de logodnic a părăsit-o Într-un oraș nou ca să se Întoarcă acasă pentru un weekend de băutură și trădare, dar ar fi fost și mai nasol să fiu nevoită să fac asta când propria noastră relație era puțin cam șubredă. Reușisem să fac câțiva pași când am simțit brațul lui Avery apucându-mi cotul Într-o strânsoare. M-a tras atât de tare Încât m-am dezechilibrat și m-aș fi prăvălit la pământ cu capul Înainte dacă nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
putere izbăvitoare din leșinul pierzării. De aceea, tot românul ar trebui să gândească înainte de a bate din palme, de a aduce acuze și de a-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cel de-al patrulea. În apartamentul de deasupra spălătoriei luminile erau aprinse. Danny parcă peste drum, stinse farurile și observă că nu exista decât o singură cale de acces: treptele laterale care duceau la o ușă cu un aspect destul de șubred. Traversă strada și urcă pe scări în vârful picioarelor, fără să pună mâna pe balustradă, de teamă să nu scârțâie. Ajuns în capul scărilor, scoase pistolul, își lipi o ureche de ușă și ascultă. Auzi o voce de bărbat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la aer curat. Își luă trusa de recoltat probe, păși spre ușa de la intrare a casei și apăsă pe sonerie. Zece secunde. Nici un răspuns. Danny se îndreptă spre garaj, văzu un fel de cabană cocoțată deasupra și urcă pe treptele șubrede. Bătu de trei ori la ușă. Tăcere. Scoase cuțitul de buzunar și îl înfipse în încheietura ușii, unde lama încuietorii bloca intrarea. Câteva secunde de încercări și, pac!, Danny se uită de jur împrejur ca să vadă dacă exista vreun martor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
retrăim cu nostalgie, chiar prinși de griji ori de nevoi, le întâmpinăm cu bucurie. Trebuința de optimism Chiar dacă viața a intrat pe panta coborâtoare și lunecoasă a senectuții, Chiar dacă speranțele sunt tot mai palide și mai puține, Chiar dacă sănătatea este șubredă iar neputințele se adună, Chiar dacă singurătatea este însoțită de deprimare și izolare, Chiar dacă lehamitea te cuprinde și tonusul psihic scade mereu, Chiar dacă orizontul vieții capătă culoarea cerului înnegurat, Chiar dacă doamna cu gând de scorpie îți dă târcoale, luptă! Pentru că de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
vieții ușoare dar și lipsită de îndestulare. Cel ce a încălcat grav legea și a ajuns la mititica trăiește o experiență nefastă și dură, pe care i-o dă viața. Există persoane burdușite de învățătură, de știință dar cu o șubredă școală a vieții. Acestea, dacă nu sunt sprijinite și orientate mereu de către familie, devin victime sigure și ușoare ale escrocilor și hoților. Așa se explică probabil faptul că oameni cu o înaltă cultură, creatori într-un domeniu sau altul dar
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
indivizi cu prăjini, unul cu un cuțit lung. Apoi, un camion cu polițiști se năpustește pe stradă și mulțimea se împrăștie, lăsând în urmă focul să ardă singur. Polițaii mai rămân câteva minute, lovind cenușa cu piciorul, privind clădirile înalte, șubrede, de lemn. Apoi, pleacă. Lucrurile se liniștesc. Poate că seara va trece fără incidente. Bobby se plictisește să stea la fereastră. Simte nevoia de aer, de spațiu ca să gândească, așa că îmbracă o jachetă subțire, își înnoadă o cravată la gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
gigant cu căciulă de astrahan. De la vârfurile cizmelor roșii, până la vesta de oaie care cu greu îl cuprinde, este o figură impresionantă. — Cabaret, monsieur? îl întreabă. Cabaret russe? De ce nu? Oricum, nu mai contează. Intră, ocupă un scaun în fața scenei șubrede cu panglici argintii, cu o pantă inegală și un cerc de parchet în față, pe care mai mulți giganți execută un dans atletic. Cad în genunchi și lovesc aerul cu cizmele roșii, o demonstrație etnografică perfectă, un dans căzăcesc distilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]