1,266 matches
-
fată (4); gaură (4); gust (4); a mînca (4); plină (4); sunet (4); vorbăreț (4); de aer (3); canal (3); canalizare (3); cap (3); foame (3); gălăgie (3); închisă (3); limba (3); mînca (3); orificiu (3); proastă (3); senzualitate (3); șură (3); tace (3); vorbăraie (3); vorbăreață (3); bîrfă (2); de canal (2); curățenie (2); deschizătură (2); discuții (2); femeie (2); frumoasă (2); guraliv (2); iubire (2); început (2); lingură (2); lumii (2); lungă (2); mănîncă (2); pupic (2); puturoasă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pupă-mă; răbdare; răutăcioasă; răutate; relaționare; respingere; respirație; rîde; rîu; de rîu; rotund; rotundă; rujată; salivă; sărut; scanare; scuipat; senzuală; sex; sfîntă; simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat; stricată; sunete; de șarpe; șoapte; ca o șură; tată; umed; urechi; uriașă; urla; uscat; uscată; vorbărie; vorbe înțelepte; vorbește mult; cea cu care vorbește; vorbitoare; zice; zîmbitoare; zonă de admisie (1); 1496/268/90/178/1 haină: îmbrăcăminte (101); geacă (41); groasă (33); căldură (32); frig (31); cald
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
peste; pește; plafon; pod de lemn; pod peste rîu; podul casei; Podul Mureș; portar; praf; primejdios; priveliște; Prut; punte între două locuri; puternic; rîpă; romantic; rupt; rustic; rutier; sat; sărăcie; scăldat; sculptură; secret; singurătate; stabilitate; stradă; stres; stricat; surpat; susținere; șură; tavan; trainic; transport; traversarea unei ape; traversat; trăinicie; trecător; a trece; trecerea nivelului; trepte; turn; țară; țeavă; umbră; uni; urc; urcare; urcă; urcuș; uscăciune; ușă; vale; vechituri; vedere; vidraru; vin; vis; vise; viziune; vopsea; zbor; zid; ziduri(1); 780/ 237
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o piesă; odihnă; oprit; pe loc; piatră; planetă; planetă îndepărtată; plăcut; plece; punct; rece; reușită; romantism; romanță; seninătate; solară; sora lunii; spațiu; stagnare; stea; steluță; steluțe; străluci; strălucit; succes, aspirație; suferință; sunet; supremație; sursă de lumină; sus; sus răsare; ședea; șură; tată; transcendență; tristețe; țel; țuică; unic; vechi; vedete; Venus; viață; visare; visător; 812/181/65/116/0 stejar: copac(207); pom(51); bătrîn(37); putere(36); lemn(33); pădure(31); puternic(27); arbore(19); înalt(19); ghindă(15); umbră(13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăsau niște "ferestruici", numite "cahle" sau "fumare" care foloseau la evacuarea fumului din pod. 60 Gospodăria țărănească tradițională din Bucovina era formată din "casa mare", "căsuța", "staulul" împărțit în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de draniță. Acest "complex gospodăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii comunități: "Cucule cu pană sură, / Cântata-ai la noi pe șură / A amar, nu-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A jale ș-a rău în țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
boltă cu casa. Din strugurii lui ne înfruptam împreună cu păsările care nu plecau în țările calde, toamna târziu, când viile erau demult culese. În spatele casei aveam o curte mare care conținea cotețele de păsări, de porci, grajdiul pentru vite și șurile cu nutrețul pentru ele. In mijlocul curții aveam o fântână din care scoteam apă înainte de a se face canalizarea în curtea noastră. Apoi fântâna a fost folosită pentru a se ține alimente la rece, înainte de a avea frigider. Butucul de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dar îi ziceam “țața Ioana bețiva”, spre a o deosebi de cealaltă pentru că îi cam plăcea să bea. Chiar odată îmi amintesc că a băut cam mult, i s-a făcut rău, și s-a dus în grădină, în spatele unei șuri de hlujani (tulpinile uscate ale porumbului, după cules) unde a vărsat vinul roșu pe care l-a băut. Eu am observat-o și am fugit la mama mea țipând ca din gură de șarpe că țața Ioana a murit și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în nori. Cînd țîrîiesc vrăbiile. Cînd vin vrăbii și ciocănesc la fereastră, arată vreme rea. Cînd paserile se izbesc iarna în ferești sau se vîră prin șuri, are să vremuiască. Cînd luna-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi urma să ia viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele lui în șură. Iubitori de petreceri, muntenii merg la cumătrii sau nunți. Apropierea de Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă apare firea resemnată a românului, în roman Vitoria caută adevărul și înfăptuirea dreptății. Miorița are un caracter mai mult
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Și, cu toate acestea, desfrâul n-a devenit subiect de pr dici așa cum se întâmpla în Occidentul aceleiași epoci. Aici 17,50 % din predicile publicate la sfârșitul secolului al XVII-lea și în cel următor cuprind sfaturi, atenționări și repro șuri „legate de căsnicie, feciorie și sexualitate“, desfrâul ocupând primul loc în rândul păcatelor lumești. Prin urmare, nu numai țara Românească se confruntă cu probleme legate de concubinaj, separare, prostituție, viol, răpire, incest, se ducție. Occidentul are aceleași probleme pe care la fel de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de despărțire și toată zestrea conform Pravilei. De data aceasta, procesul se desfă șoa ră DESFRÂUL CONJUGAL 331 în public și cu participarea pu bli cu lui. vecinii sunt chemați să de pu nă mărturie asupra unor fapte des fă șura te cu nouă ani în urmă, întrucât boierul Bre zo ia nu are nevoie de probe zdrobitoare pentru a con fis ca averea și zestrea bogatei sale soții. Acum miza procesului numai este onoarea, ci averea. Ve chi le fapte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
credințe ariene, însă, orbindu-se de răutate, nu s-a întors la credința cea dreaptă și a pierit rău după aceea. Că, biruit și rănit fiind el în război, în părțile Traciei, a fugit și s-a ascuns într-o șură de paie. Iar urmăritorii lui, înconjurând șura cu foc, au aprins-o și, acolo, împăratul arzând, și-a dat sfârșitul. Și a fost moartea aceasta a împăratului, după moartea Sfântului Vasile, dar în același an, întru care Sfântul s-a
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
nu s-a întors la credința cea dreaptă și a pierit rău după aceea. Că, biruit și rănit fiind el în război, în părțile Traciei, a fugit și s-a ascuns într-o șură de paie. Iar urmăritorii lui, înconjurând șura cu foc, au aprins-o și, acolo, împăratul arzând, și-a dat sfârșitul. Și a fost moartea aceasta a împăratului, după moartea Sfântului Vasile, dar în același an, întru care Sfântul s-a mutat către Domnul<footnote Cf. Proloagele pe
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
selectarea ucenicilor "parte dintre oamenii miliției și parte dintre școlerii de pe la ținuturi". Cum orice început reclama investiții bănești pe măsură, asociate cu timpul necesar estimat pentru construcția sediului școlii și a anexelor "trebuincioase" (ateliere, magazii, depozite de unelte și materiale, șuri ș.a.), Mihalic de Hodocin sugera și Epitropia i-a împărtășit propunerea, transmițând-o aidoma domnitorului ca, pentru noul așezământ, să se cumpere "casăle cu via d. consilier Constantin Balș (Dumbrăveanul) de la Păcurari, care, cu alăturatele ei zidiri, ar fi potrivite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe zi, ceruți de montanist pentru a executa "trei sau patru bordeie și o șură", necesare pentru adăpostirea oamenilor și materialelor pe durata exploatării acelei pietrării. La 29 august, împreună cu revizorul special desemnat de Departament, transmitea autorităților devizul cheltuielilor necesare pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți la "prețul pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cartea donatorilor, pp. 395-396. 2 <1839> Proiect pentru informarea unei shoale de mehanică-industrioasă La informarea unei asemenea școale, să cuvine a avea, mai întâi, un local încăpători și bine împărțit pentru așezarea deosebitelor fabrici. Pe lângă casele de fabrici și trebuincioasele șuri pentru cărbuni, lemne și camara pentru instrumente, mai sînt de nevoie și odăi pentru lăcuința tuturor lucrătorilor și a slugilor. Fiind că facerea din nou a unei asemenea școale, cu toate zidirile lăturalnice trebuitoare nu numai <că> ar cere un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gros ca stânca și picioare cu copite de cal". Este, desigur, diavolul, cel care schimbă copiii la naștere: "Umbra pare că ținea ceva în brațe, așa ca un copil în scutece. Am ajuns într-o încăpere mare, un fel de șură căreia nu-i vedeam nici păreții, nici podelele ori grinzile. [...] Toată șura aceea era plină de copii mici, de țâță. Erau atâția, de n-aveai unde pune piciorul. Văzui umbra aceea aplecându-se peste copii". Experiența se curmă brusc, prin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cel care schimbă copiii la naștere: "Umbra pare că ținea ceva în brațe, așa ca un copil în scutece. Am ajuns într-o încăpere mare, un fel de șură căreia nu-i vedeam nici păreții, nici podelele ori grinzile. [...] Toată șura aceea era plină de copii mici, de țâță. Erau atâția, de n-aveai unde pune piciorul. Văzui umbra aceea aplecându-se peste copii". Experiența se curmă brusc, prin obnubilarea conștiinței eroului, plonjat într-o transă onirică: Când și cum am
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Beltiug, Căpleni, Ciumești, Foieni, Moftin, Petrești, Sanislău, Tiream, Urziceni) 45 (Ardud, Tășnad, Beltiug, Berveni, Cămin, Căpleni, Ciumești, Foieni, Moftin, Petrești, Tiream, Turulung, Urziceni) Sibiu 28 (Sibiu, Avrig, Cisnădie, Laslea, Cârța, Roșia) 48 (Sibiu, Mediaș, Agnita, Cisnădie, Cârța, Laslea, Șeica Mică, Șura Mică) Consilieri județeni 9 11 Sibiu 9 11 Sursă: Zamfira (2010) . Localizarea teritorială este dată, în cazul FDGR, de caracterul său etnic. Ca asociație a etnicilor germani din România, FDGR candidează doar în unitățile teritoriale sub-naționale cu pondere etnică germană
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mici (anexe); mai târziu au apărut ca o variantă mai evoluată, casele comerciale cu etaj sau chiar cu mai multe intrări; 2. casele de tip rural - predominante în cartierele mărginașe, dar și în centrul meșteșugăresc, erau întovărășite de anexele gospodărești - șură, grajd - erau case dreptunghiulare, retrase de la linia străzii, cu intrarea prin față sau lateral, cu dou) camere, tindă, prispă cu stâlpi, cu acoperiș în dou) sau patru ape; 3. casele aristocratice - au fost reședințele marilor proprietari funciari din secolele XIX-XX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
școală la Iași, dar mama mi-a povestit că se uitau amândoi la hârtie, plângeau amândoi bănuind ce-i așteaptă, dar nu credeau că vor fi supuși la cele mai mari și greu imaginabile suferințe. Noi, nu mai aveam nimic. Șura și grajdul erau goale, atenansele erau goale, câmpul trebuia semănat și lucrat. Din acest punct, viața noastră dar și a altor sute de mii de oameni, avea să se schimbe complet”. După primirea „sentinței” de chiabur, familiei Busuioc i-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Deal fusese construită din lemn de brad În anul 1791. Biserica ortodoxă care a fost construită În anul 1711, a fost luată de autoritățile austro ungare prin anul 1745 și până În anul 1791, iar slujbele se țineau pe Măgheruș În șura Brăicanilor, ne spune preotul de la Gălăuțaș, Marcel Stanca. Apoi, În vale se construiește o altă biserică din lemn. Biserica actuală din Deal a fost sfințită În anul 1925, iar cea din vale abia la Începutul secolului al XX-lea, piatra
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai sunt cu el doisprezece. Au sărit din tren pe la cascadă, că-i duceau ungurii pe front. Doamne ferește! Măi, voi sunteți buni de legat. Lasă acum asta, adu de mâncare! După ce-i ospătară pe cei treisprezece tineri, Îi duseră În șură. O să dormiți până mâine seară În podul grajdului acoperiți bine cu fân. Pe urmă vom mai vedea noi. A doua zi, armata română și cu rușii erau deja În Toplița cu o divizie de tancuri. De acu n-are ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]