1,715 matches
-
în viața mea mereu! Mai dă-mi putere... Ce mult aș vrea să pot privi Cu ochi senini spre viitor Să nu mă-npiedice furtuna Nici rănile ce-ades mă dor... Ce mult aș vrea să pot cânta Când lacrimi izvorăsc, șuvoi... Când mii de gânduri mă frământă Nicicând să nu privesc 'napoi... Să stau pe Stâncă neclintit Încrezător în Dumnezeu Și-oricât de mare va fi valul Cu El voi birui mereu... Ce mult aș vrea ca firea slabă Să-ngenunchez
OMAGIU DIVIN 6 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349687_a_351016]
-
unică, spectacolul halucinant pe care îl oferea o fascinau deja. A trecut printre arborii cu ceas care îi deveniseră cunoscuți, apoi a intrat într-un luminiș. Peste puțin timp, s-a trezit în fața unei fântâni uluitoare, efervescente. Din aceasta țâșneau șuvoaie imense de apă, ce aveau însă o culoare fosforescentă, și în care, dacă Aiko privea mai atent, putea vedea diferite scene, care își dădea seama că aparțineau unor epoci diferite ale istoriei. În lichidul strălucitor fetița a putut vedea vikingi
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
cel mai prost moment. Nu simți că te iubesc? Că ce?". Că sunt mort deja?", am rostit fatidicele cuvinte, iar sângele a început să-mi țâșnească năvalnic din piept. "Tu m-ai omorât!", am încheiat în timp ce lichidul rubiniu se scurgea șuvoaie peste cearceafuri. "Nuuuu!", strigă fata, "orice, numai asta nu! Știi că n-aș putea suporta!"... * Vis-realitate. Alb-negru. Dorință-tăcere. Se va termina vreodată? Nu, fiindcă niciunul dintre noi nu a fost capabil să iasă, cu adevărat, în afara jocului. Să-și modeleze
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI DE JOI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rugăciune de joi Dă-mi,Doamne,șuvoaie de lacrimi fierbinți să-mi plâng ale mele păcate, când sufletul meu plin de răni îl alinți cu magica Ta bunătate. Picioarele-mi speli și eu fug și te vând scuipând pe a dragostei Cină la care cu patimă-mparți
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE JOI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350323_a_351652]
-
Vor învăța de la părinți, secretul nemurii. Cînd lași în viață tuturor, frumoase-nvățăminte, Vor fi mereu izvor de dor aducerile-aminte! Iar roua amintirilor, când stăruie-n priviri, Ia o hârtie și-un creion și-ndată te inspiri. Cuvinte simple vin șuvoi și nu încap la rând, Când curge ce-i frumos în noi, nu urcă rău-n gând! Oriunde ești și orice faci, să nu rămâi dator, Când nu mai poți. . . rabdă și taci. . . te-ntoarce la izvor, Cu-o rugăciune
ROUA AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350390_a_351719]
-
doar pe mine De soață m-ar fi ales . Povestește despre toate Câte-n viață a trăit, Ce-a fost rău și ce-a fost bine, Toate câte le-a greșit. Încă-o vorbă și-încă una Lacrimile-mi curg șuvoi, Doamne, câte nu aș face Să dau timpul înapoi ! Să te sprijin în durere, Să fiu lângă tine aș vrea, Lasă-mă să te ajut Chiar de nu sunt soața ta. E mai bine pentru tine Fără mine să trăiești
UNUI MURIBUND DE OCAZIE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349026_a_350355]
-
în care înotăm disperați până la sufocare. Între Patrie și Cuvânt, Poetul alege să slujească PATRIA CUVÂNTULUI. Ostaș fără odihnă, el va fi găsit întotdeauna la datorie. O căldură benefică degajă fiecare cuvânt din versurile autorului care se revarsă într-un șuvoi stelar de metafore. Sinceritatea, buna cuviință, demnitatea, credincioșia sunt principalele atribute ale scrisului său înflăcărat de dragoste de oameni, de țară, de Dumnezeu, de strămoși. Versurile sale sunt ca mărgăritarele ce strălucesc în iarbă. Doar să le culegi și să
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
grăbită să își conducă musafirii, m-a lăsat singură, m-am apropiat de bibliotecă și am ales la întâmplare, o carte de versuri. Gândind că lectura îmi va dărui pacea mult râvnită, m-am abandonat ei. În van însă, căci șuvoiul gândurilor mele zbuciumate nu se liniștea. În popasul acela de fine și fragile rime, o flacără tremurătoare aducea la suprafață întrebări, îndoieli și spaime ce îmbrăcau nuanțele unei depline nefericiri. „Hai să uităm cum o floare e uitată/... Să uităm
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune pe care deținutele le-au făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a 40-a zi bolnavă s-a vindecat complet. După o mărturisire plină de evenimente în care granița dintre imanent și transcendent este estompată, deținuta afirmă: „Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
tragic în ele sunetul lor de clopoței trezește arhetipuri frustrări treptele șubrede ascund monștri onești nu am chei pentru ultima ușa cea mai vorace migrația barbara catalizează energii printre scila și caribda se strecoară înțelepte în bastionul complice și rece șuvoiul cuvintelor arde himere este o foame pantagruelica de ele Referință Bibliografica: (i)logică / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
(I)LOGICA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349847_a_351176]
-
spate, cu gura larg deschisă, ajunsese aproape de agonie și, cu o voce tot mai slabă, șoptea din când în când: „dotkni sa ma, prenikajú me, pobozkať me[5],înfigându-și călcâiele în spatele meu. Simțeam cum se învălmășeau în trupul ei șuvoaiele fierbinți ale dorințelor, dezlănțuirea simțurilor necontrolate de tumultul ce o înfiora. Pătrunsă de nesățiosul oaspete sosit de la malul mării, se zbătea să-și descătușeze întreaga energie reținută de prea mult timp pentru o femeie tânără. Degetele ni se împleteau, corpurile
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > UMBRA ȘI VICIUL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Șuvoaie însetate, nebune dorințe, se zbat prin trupu-ți pictat în negru decor, buze flămânde nu vor să renunțe, când jertfe din beznă, te cheamă în cor. Haina-ți smulsă, obosită de noapte, îmbracă un suflet, care se îneacă, degete lungi te
UMBRA ȘI VICIUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349942_a_351271]
-
Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune pe care deținutele le-au făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a 40-a zi bolnavă s-a vindecat complet. După o mărturisire plină de evenimente în care granița dintre imanent și transcendent este estompată, deținuta afirmă: „Deci, cu adevărat, suferința este o cale de catharsis, o
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
rămase! Coboară în suflet și-i toată un zâmbet, colindă albită de dor, purtată de dulce fior. Două vieți Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii care-a trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! Dedicație În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de atâta așteptare. Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile cu picături de rouă în fiecare dimineață! Amintire De când
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
ce-a curs ușor! Voi rupe sarea dintr-o pâine caldă, Voi presăra-o, pe-o felie dalba, Ce seamănă cu dragostea străveche, Rămasă astăzi fără de pereche; Cu ochii minții, într-o zi fierbinte, Topi-voi gheață, căutând cuvinte, Sorbind șuvoiul văii cu verdeața, În strunele de vânt, ce mă învăța O terță nouă dintr-un do major, Uitată-i simfonia-n la minor... Lumină Vie, ai rămas în timp, Cunună mea, pe frunte de Olimp! Living Light Living light of
LIVING LIGHT de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347744_a_349073]
-
Și părea că ține un odor în brațe nespus, Când începu să zică mai tare: - Madălina, Oh, Mălina, ce ești tu, că nu ești ca Alina...? - Hopa! Spuseră în cor ceilalți preteni doi. - Ce ești tu de-mi curge sângele șuvoi Prin tâmple, în inima-mi ce-mi palpită, De parcă bataile-ți au luat-o pe smintită?! Ce ești tu, căci tot fată pari cu părul lung? Cum de fiecare frumusețe surâd prelung, Ciudat că inima-mi lângă tine bate tare
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
se rușinau și pietrele când o auzeau. Baba CLĂNȚOASA n-avea ochi, nas, bărbie. Sau nu le observai pentru că nu-i vedeai pe față decât gura mare cât o peșteră, din care vorbele ieșeau precum liliecii seara, stoluri, stoluri nesfârșite. Șuvoaiele de vorbe curgeau valuri, valuri, îți inundau urechile, creierul ți se îneca și sufletul se sufoca sub iureșul verbal al nebunei. Dacă vreun nenorocit intra sub tirul ei, era terminat. Nu mai apuca să-și facă cruce sau testamentul. Turuia
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
pași și uitate gesturi reconturează ramuri... în liniștea drumului orbilor, doar păsările tresar și pene lungi de timp aduc vămile mai aproape. departe strigă vulturul, când o creastă singuratică îi agață picioarele. aripile le închide și ochii lui surprind reînceputurile... ...șuvoaiele de crispări între a fi și a pleca rece, străin dintre ghețarele iernii. ea, singură, sinceră, în singurătatea unei rostogoliri a ninsorilor, pe obrajii de piatră ai statuilor din parcul privirilor amânate... și primăvara banalului, cu brațele verzi cuprinde ramurile
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Pe-un raft prăfuit și slut Piatră de râu să mă prefac Valurilor să le fiu pe plac Sirenele să-mi cânte lieduri de Verdi, Pescărușii să-mi recite Sonete de Shakespeare, Iar apele repezi să-mi spele fața Cu șuvoaie de mărgele, ca gheața, Alte pietre să-mi ție tovărășie Și așa să trăiesc pe vecie Visul acesta Ce-ar putea oare să fie? O nescrisă poezie NĂLUCIRI Glorii trecute prin pagini de legendă Defilează înainte-mi Cu steaguri fâlfâind
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
și toți cei care luptă Pentru Dreptate, Cinste, Adevăr Și binele omenirii. O lume-ntreagă ar opri azi harul, Ce curge de milenii peste noi... Și dă prin Duhul Sfânt putere omului Să-nfrunte necredința și să oprească Al răului șuvoi. Dar tot mai sunt cei care se ridică, Să spună lumii despre mântuire, Din dragoste să lupte pentru Bine, Având în ei a cerului solie. Și ca soldații bravi la datorie, Suntem uniți cu a cerului Oștire, Iar Dumnezeu ne
OGLINDIREA NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365915_a_367244]
-
nu le cunosc și sunt greu de acceptat? Oare tânărul Grig nu este la fel de naiv, exesiv de credul și lipsit de experiență ca să se adâncească, nu în fântâna cu apă cristalină ci, într-o „lume pestriță, de toate vârstele... un șuvoi uman ce se scurgea dinspre poarta mare cu deschidere la stradă spre două panouri mari, fixate pe un perete.”? (Căminul Racoviță, vol. I) Desigur, tânărul Grig nu intră în grajd să își aleagă calul cu care să plece la drum
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
noaptea își va etala sunetele prin preria aducerilor-aminte minutul acela e fantastic îi simt sângele pe eșafodul viitorului sentința alb-negru va deveni un nod gordian III ostașilor nu va mai dau niciun rang frontul vostru e în depresie halucinațiile curg șuvoaie poate descântecul meu vă va lumina mințile dar l-am uitat într-o raniță de seară bravooooo tu ăla din urmă șchiopătezi a furtună te cunosc nici ție nu ți-e bine greiere actoricesc mai lasă din note pe culmi
DARK de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365313_a_366642]
-
colegi să-l țină cât mai mult de vorbă pe cel ce le-ar pune întrebări din ce s-a predat la curs. Nu poate să-i refuze. Îl provoca pe lector cu o întrebare năroadă. Urmărște apoi expunerea; un șuvoi de cuvinte și de idei, până ce prinde o discordanță și i se adresează, sigur pe el : „Înclin să cred că aveți dreptate, numai că, ceva mai devreme ați susținut contrariul ! ”. Redă cele spuse anterior, pentru ca ciclul să se repete. Totuși
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
urăsc... îi urăsc... îi urăsc.... ! De această dată în privirea lui a mijit oarecare interes. Femeia, cedănd nervos, intrase într-o criză de isterie. După izbucnire s-a lăsat cuprinsă în convulsii de plâns ca mai apoi să se liniștească. Șuvoaiele de lacrimi s-au liniștit mult mai târziu. Abia apoi a putut dovedi că este o ființă umană : „Nu ar fi trebuit să-l întâlnesc pe acest om, pe coordonatorul vostru, șeful de echipă. Încrederea lui în familie, în sprijinul
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
respiră și astăzi în ritmul timpului mitic. Nicăieri în spațiul românesc, strămoșii și moșii nu sunt mai unchiași și mai mătuși, în sens spiritual, ca în Moiseiul secolului XXI. Veacurile s-au topit, amalgamându-se cu evenimente cu tot într-un șuvoi ca o combustie din care se hrănește viața, istoria înseși. Și-n această lume în lume, călugărul aduce din ancestral în prezent ordinea, rugăciunea și nevoirea, ca unelte cu care omul se curăță la inimă pentru a se înfățișa Domnului
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]