1,349 matches
-
PATRIOTISM” TIMPUL 20.05.1881 CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR Judecători cinstiți Numai la noi îi găsiți. Noi suntem judecători, Advocați și procurori; Zi și noapte judecăm - De corupți o să scăpăm! Judecăm și condamnăm... De la cel cu barba sură, Pân’ la cel cu țâța-n gură - Îl găsim pe cel ce fură. Legea noi o aplicăm... Ne luptăm și ne zbătem - Să nu scape careva... Că ar fi mare belea. Conștiința nu ne-ar lăsa; După el am alerga, Să-l găsim să-l
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
fuge!... C ine OSIA mai unge?” Că au pus să îi păzească, Pe corupți să-i nimicească. Advocați și procurori;Zi și noapte judecăm -De corupți o să scăpăm!Judecăm și condamnăm...De la cel cu barba sură,Pân’ la cel cu țâța-n gură -Îl găsim pe cel ce fură.Legea noi o aplicăm...Ne luptăm și ne zbătem -Să nu scape careva...Că ar fi mare belea.Conștiința nu ne-ar lăsa;După el am alerga,Să-l găsim să-l
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
made OMG-Monsanto...mă doare Tutunul și fumul de Iarba Mate! Mă doare că nu pot eu să-i trezesc pe zeii adormiți, să-i înviorez pe demonii trândăviți și să-i înfrățesc cu îngerii necunoscuți! Mă doare laptele smuls din țâța copilului mort al altor mame genetice ce vin acum spre noi din cer în toate sensurile posibile, să se întâlnească cu celelalte atlantide blonde, telepatice și nebune, care ies acum din Pământul Gol prin toate găurile posibile din Fortăreața Carpatică
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
o seară, pe la începutul lui decembrie, tocmai dăduse prima zăpadă, cei doi soți erau în bucătărie, iar copilul se juca undeva pe hol, nu l-au văzut. La un moment dat, soția a zis către Marian: - Ia uite, măi, ce țâțe are fata colonelului, nu ca mine! - De, măi, muiere, ce să-ți fac, fata colonelului e mai de rasă decât tine!... - Ești un măgar, să știi!, i-a replicat ea supărată, nu atât pentru că o asemuise cu o vacă de
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
acolo stă tanti așeea cu țâțili mari, acolo stă tanti așeea cu țâțili mari! Hărmălaia de pe pârtie a încetat ca prin farmec. Apoi, dintr-o dată mai multe voci de copii au prins să întrebe: - Cum?!... Unde, unde?”... Cine... cine are țâțele mari? Marian, rușinat că progenitura lui iar l-a făcut de râs - nu de-alta, dar ce-ar fi zis colonelul dacă ar fi aflat? -, a luat imediat copilul și au urcat amândoi în apartament, unde i-a povestit nevesti-si
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
colonelul dacă ar fi aflat? -, a luat imediat copilul și au urcat amândoi în apartament, unde i-a povestit nevesti-si ce scosese iar pe gură fiul lor. Atunci, ea l-a dojenit pe copil: - Sebastian, mamă, e rușine să spui „țâțe” și să strigi așa în gura mare pe stradă să te audă toată lumea, se spune frumos „sâni”, nu ”țâțe”. Copilul însă i-a răspuns senin: - Da’ matali, asarî di șe ai zâs țâți? Ș-apăi, sânu’-i chieptul la femei, iar
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
nevesti-si ce scosese iar pe gură fiul lor. Atunci, ea l-a dojenit pe copil: - Sebastian, mamă, e rușine să spui „țâțe” și să strigi așa în gura mare pe stradă să te audă toată lumea, se spune frumos „sâni”, nu ”țâțe”. Copilul însă i-a răspuns senin: - Da’ matali, asarî di șe ai zâs țâți? Ș-apăi, sânu’-i chieptul la femei, iar așelea două di atârnî în fațî îs țâți, ieu așe știu di la Rădieni, di la mamaii, uiti, șî
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
oi știi ce am de făcut, ce moartii, zău așa! - îi tot zicea maică-mea sătulă de dădăceala ei. - De, fă cumnată, oi fi tu muiere-n toa- tă firea, da’ de cân’ n-ai măi crescut tu copil de țâță, hai, ia să văz, ce măi zâci? - a împuns-o iute moașa pe cumnată-sa. Maică-mea s-a făcut că nu pricepe alu- zia, voia să scape mai repede de ea, poate de data asta nu mai pleca pe
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
-i răspundea: culcă-te ,ană,-n icoană, draga nenii, dragă ană, că această mănăstire va rămâne pomenire și ea va fi drept mormânt pentru pruncul nostru sfânt, ție, dragă, la picioare, ți l-am pus pe sfântul soare și la țâțe, romanițe, iar la cap, doar flori de mac, la mijloc ai busuioc, iară ochii - două stele, ce cad în apele mele și în veci ne-om revedea aici în poiana mea. bagă, doamne, luna-n stele să mă duc unde
ANA ŞI MANOLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366539_a_367868]
-
stă în plumbul lui ciudat și m-așteaptă la vânat, dar sub șeauă și canaf, am să-i scriu un epitaf. unde ești, divină mânză, care te-am pictat pe pânză, din frumos genunchiul tău joacă zaruri dumnezeu, din țurloaie țâțele și-au făcut ghem mâțele și din coapsa ta încinsă, praf de stea prin iarbă ninsă. te-am purta un an pe brață ca pe cea mai dragă țață te-am căutat peste tot ascunsă-n lumea lui Lot, te-
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]
-
fără vină, fără să-i întrebe cineva dacă vor să moară, sau să trăiască, să procreieze , ori să avorteze. Străine de năzuința lor, armatele multor state au venit să se omoare, dar mai ales să omoare populația civilă, copiii de țâță, alții nenăscuți încă stând cuminți în burțile mamelor, așteptând ziua când aveau să vină pe lume, zi care pentru ei nu va mai veni. Prea multă cruzime, prea mult sânge vărsat în numele unor doctrine nerespectate de nimeni. Cu greu a
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
nu se torn peste digul gurii ca la o secetă, ci se topesc strop cu strop în suflet, au gustul catifelat al iubirii. Nu se beau în singurătate pentru că iubirea nu-i a gheții sau pietrei. De aurul fluidizat din țâțele pământului, izbucnite pe araci, ori de argintul mărgelelor cazanului, te poți bucura numai în locul în care vin prietenii, căci prieteniei, paharul îi e crainic. Nu mai sunt azi localurile de altădată unde era o atmosferă anume a locului de popas
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
zid ca niște ferestre bătute de vânt numai picioarele infinite ale iubirii ies afară din poem să mă caute eu alerg de bunăvoie prin coridorul dintre rai și iad hai la revedere c-am ajuns poftim într-un poem de țâță Costel Zăgan, GRAVITAȚIA SUFLETULUI, 2012 Referință Bibliografică: EREZIA BIBERONULUI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1099, Anul IV, 03 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EREZIA BIBERONULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361634_a_362963]
-
Îmi reamintesc anii tăi de glorie, când era îndeajuns să-ți anunți o carte, pentru ca nenumărate edituri occidentale să năvălească cu ofertele. Și asta datorită cui? Talentului? Să fim drepți!...Cele două vaci grase: Rakovski și Troțki ți-au întins țâțele să le sugi cât vei voi, ca un mânz nărăvaș. Rakovski, pe atunci reprezentant al Sovietelor la Paris s-a simțit fericit de revederea tovarășului; a fost în el o dulce aducere aminte, un dor discret pentru bălțile Brăilei, și
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
plecat iubitele prin Tahiti să-l vadă pe Gauain cu urechea spânzurată de plajele pustii în alcooluri caligrame, suntem în țara migrenelor trăind într-o coridă continuă sub o bolgie imaginară unde metaforele vetuste se îneacă în sângele înserării pe țâțe de vioară. în curând vom vorbi cu toamna care vine cu grădinile întristate și cu trandafirii ofiliți, îndemnându-ne să bem cucută din ulcioare păgâne; luminate de lună, vor veni femeile din absurd să ne înflorească ochii plini de migrene
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
a spiritului. Știu ce este femeia. Delir de îndoieli, văzduhul meu murea, mă amețea, seara pe praf de lună, intram la ea în casă ca într-un templu. Și mă întâmpina ea în toată goliciunea. Un corp de naiadă cu țâțele coapte, cu buze de vișină, cu picioare de sălbăticiune de pădure, cu brațe de meduză, asta era ea. Avea nume de pădure, o chema Căprioara. Știa să mă farmece cu daruri pe care nu le simți decât odată în viață
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
să privesc? Să-mi fie dor de-un strop de ploaie? Să fi avut copii, o droaie? Sa fie gustul acrișor, De portocală, merișor Ori de harbuz sau... murătură? De-un sărut, furat, pe gură? Să-mi fie dor de țâța mamei Ori de tata, în pragul cramei? Să-mi fie dor să merg la școală, Să zac în pat răpus de boală? Îmi vine așa, în nări, o boare, Să pup un sân de fată mare; În brațe-aș strânge
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
în timpul stăpânirii lor în Dacia au dus la Roma trei sute de tone de aur, pe lângă cel prădat la început, în 106 AD, când Traian la învins pe Decebal, fără să-i aducă în dar nici măcar o lupoică deformată, cu trei țâțe siliconate, cum au fixat-o niște aberanți de curând pe scările muzeului de istorie din București. Mă rog, pentru câtă istorie românească știu bucureștenii e tocmai potrivită ( îmi cer scuze de la excepții, și sunt destule, dar nu-i scuz pentru că
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
înțeles că verdele ierbii și al frunzelor este iubire pură, albastrul strălucitor al cerului este speranța, freamătul frunzelor este visul, mîngîierea razelor soarelui este eternitatea, iar picăturile de rouă sînt lacrimile de bucurie din ochii pruncului cînd se agață de țîța mamei. Pe aceste plaiuri mioritice s-a plimbat cu decenii în urmă și Eugen Ionescu, rinocerizîndu-și încă de pe atunci personajele care îl vor fi fost făcut celebru, un tun cu roți de căruță stă mărturie despre vitejia localnicilor în primul
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
sau „Sănătatea” sau Servciile Naționale de Informație Publică, adică tot ceea ce este mai specific pentru afirmarea națională, pentru formarea și însănătoșirea Statului Național Român, dar care nu ajunge la prea multe mameloane de la ugerul bugetului. În vreme ce, țepuindu-i, un Videanu ia țâța grasă de la „Economie” unde totul se redistribuie prin băieții deștepți, Udrea dă iama în toate fondurile de dezvoltare europeană, Blejnar e la ANAF, dar nu pentru sine, ci ca să facă rost de bani partidului. Toate bugetele mari sunt în mâna
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (6) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355035_a_356364]
-
crin, roșie în obraji de emoție, o observam ca un mascul întărîtat, avea sînii bine reliefați de sub bluza aproape transparentă și nu purta sutien ca toate fetele deștepte, care nu vor să li se slăbescă mușchii și să le atîrne țîțele, o fustiță grena îi pleznea pe coapsele puternice, ciorapii de culoarea pielii îi rotunjeau genunchii și am fost ispitit să-mi pun mîna pe copsa ei, iar ea mi-a zîmbit cu intuiția femeii care îl simte pe masculul întărîtat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
mână “! Încheind acest discurs, generalul, rămas total debusolat, a coborât repede de pe zid, și-a pus căciula pe cap, s-a îmbrăcat cu vestonul, după care a tras o înjurătură cam așa: “Lampadarul mătii de tavan cu etaje și de țâță cu clavicolă și cu gât ! “, după care s-a băgat în mulțime și-a început să întrebe în stânga și-n dreapta: “Ce-o mai fi și cu zăpăceala asta de carne? “, după care tot el și-a răspuns: “Dar dacă
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
rochie înflorată cu toate florile câmpului pe ea. ținea în poală un cățel și privea la noi nepăsătoare. Îi cădeau bucle blonde peste față și peste obrajii ei roșii, iar din piepții rochiei prea sumară îi ieșeau niște țurloaie de țâțe ca două delușoare rotunde și cu moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
ciumpalac că te mai face javră ordinară, că eu îl scuip între felinare! Să stea fiecare cuminte la locul său, că doar suntem un popor de mămici si bebeluși, nu? Că altfel n-o să le mai dai să-ți sugă țâța! Am garanția că numai tu ne vei mute cu sula îndoită și fără preludiu patriotic, că de douăzeci de ani, așteptând acel bărbat înțelept și iubitor de țară și popor, eu unul am intrat în adropauză, deși sufăr de priapism
DE AZI SĂ NU MAI CÂRTIM, DOAR SĂ MÂRÂIM. HAM, HAM! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355217_a_356546]
-
de la restaurant? a întrebat el după ce a înghițit cu greu ultimele îmbucături. - Demisia?! a exclamat Amalia surprinsă, făcând ochii mari. Ce ți‑a venit cu așa întrebare? Nu te înțeleg... - Păi cum, mama dracului, faci față ca să te bâțâi cu țâțele goale la bară? a izbucnit Gabriel pe un ton iritat ridicându‑se brusc de pe scaun. Uite așa... bine! a răspuns ea în doi peri. Tu de unde știi, că doar nu ți‑am spus? - Te‑am văzut cu ochii mei... Credeam
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]