3,030 matches
-
vine-un mâne că trec lume-n altă lume și în urma mea rămâne numai umbra altui nume. Deschide graiul psaltire într-o limbă mai bătrână de adânca învățare nici o slovă nu rămână la vorbire cerșetoare. Pune sonda trandafire aburilor din țărână cât suspină în stupină o leoaică de albină filtre cu hemoglobină după rang a împărți la înalte-mpărății pe unde treceau profeții stihuiți în ceara ceții. Povestește-le fântână măștile caleștile ducând Doamna mea stăpână răni și taine surâzând tavernalilor
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
roiuri de viespi Căutând o miere abstractă. Mici jivine se cațără-n ciutura scorburii unde stau ascunse alune și nuci găunoase. Dacă n-ar fi mierla țopăind în fața mea și ciocul ei galben n-ar împunge cu atâta osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
cu spaimele îl mai cuprinzi că întunericul e doar trupul tău iluminat de propria-ți umbră iar din carnea strigătului tău către mugurii zilei naști alte îndoieli fără sfârșit călător cunoscut doar de umbre precum spicul ce tremură din verdele-negru-al țărânii și doar de spaimă că durerea va pieri te readuce în oglinzile nopții altar de culori mușcătoare negru și verde doborât de aripa nopții în umbre. Și tu iar călător torturat, fără de călăuză în beciurile tainei încerci să ascunzi numai
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
condiției lor. condiția lor mi se pare, pentru om, firească. pentru un poet, ideală. și totuși, și totuși: Marto, Marto, de-ar străluci pe tine carnea de geniul inimii citind, cum străluci pe mine carnea de geniul inimii scriind - altfel, țărână suntem: noi - nu și Maria. Maria, pentru mine, e sacră.
am scris poezie sub teroare și nimeni nu-mi poate lua asta by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/2869_a_4194]
-
în alta, le vărsam în grămăjoare mai mari și mai mici în piața publică. Cu ochii ațintiți la cer, ne rugam în fața steagurilor mereu coborîte în bernă la morții noștri rătăciți în cer să coboare din nou pe pămînt, sfințind țărîna pe care le-o așterneam la picioare. Scormoneam mereu sub trunchiurile copacilor, brazi și molizi, și stejari cu coroana arzîndă: le pipăiam cu buricul degetelor rădăcinile ca pe niște frînghii, ca pe niște artere (sau ca pe niște corzi de
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
un somn ce nu avea parcă nici început și nici sfîrșit. Odată cu pămîntul căram și firele de iarbă, firele de păr și mucurile de țigări adunate de pe străzi, duceam într-o parte și alta mormintele morților noștri ca să ne binecuvînteze țărîna, duceam și apele, și vîntul, momeam norii de pe cer și păsările ce-și fîlfîiau aripile deasupra sîrmei ghimpate; dresam porumbeii călători să facă drumul acolo și îndărăt; le legam sub aripi cenușa străbunilor adunată în urne ce fumegau încă, le
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
de pămînt. Ne întrebau ce ducem cu noi, iar noi, bîlbîindu-ne, răspundeam că nimic, ei însă nu se lăsau convinși cu una cu două și desfăcîndu-ne pumnii găseau cîte un ochi mort, înghețat, cîte o ureche murdară de var sau țărînă. Ei, vedeți, ne spuneau rînjind pe sub mustăți, de ce ne mințiți, de ce vreți să ne duceți în eroare?! Și în timp ce noi, poticnindu-ne, bîiguiam cuvinte fără sens, căutînd în minte un răspuns cît de cît plauzibil, ei ne închideau în tăcere
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
Răzvan Petrescu Și cînd te gîndești că Dumnezeu a avut nevoie de șase zile ca să facă lumea. Ar fi putut-o isprăvi mai repede. Deoarece rezultatul din țărînă, creația de vîrf pentru care-au fost modelate celelalte, e destul de deprimant. Ori ne-a mințit? Și Adam și Eva stau la aceeași adresă? Atunci sîntem coșmarul lui Tata. Creația diavolului, că ăsta umblă cu șerpi și mere, îi plac
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
lungul istoriei: cultură, biserica, familia, comunitatea. Monarhia simboliză regimul unității, al tradiției și al ordinii politice 13. În anii '30 Gusti va fi consecvent cu convingerea să că Regele joacă un rol istoric de protector al clasei de jos, al țărânilor nevoiași. Pentru sociologii care vor rămâne fideli Școlii Monografice, Carol al II-lea avea să fie Regele țărânilor pentru că Monarhia chema țărănimea de partea ei și pentru că Dinastia se putea sprijini pe țărănimea română. La un Congres al Caminelor Culturale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
anii '30 Gusti va fi consecvent cu convingerea să că Regele joacă un rol istoric de protector al clasei de jos, al țărânilor nevoiași. Pentru sociologii care vor rămâne fideli Școlii Monografice, Carol al II-lea avea să fie Regele țărânilor pentru că Monarhia chema țărănimea de partea ei și pentru că Dinastia se putea sprijini pe țărănimea română. La un Congres al Caminelor Culturale din 1938, din poziția de director al Fundațiilor Culturale, Gusti mărturisea susținerea să pentru Monarhia socială și pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
director al Fundațiilor Culturale, Gusti mărturisea susținerea să pentru Monarhia socială și pentru Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen: "Satul românesc a pornit pe toate drumurile încoace ca să poată să stea astăzi prin mii și mii de fruntași ai lui, zid în jurul Regelui Țărânilor. El vine că o întrupare însăși a Țării cu graiul, cu portul, cu jocul, cu cântecul și cu sufletul făurit în timp de veacuri ca să-și arate credință și iubirea. Venim în fiecare an înaintea Marelui nostru Comandant, ca să îi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
legăm solemn a fi oricând gata la datorie. Noi, oștirea culturală a Maiestății Sale Regelui la sate, trimeșii a peste două mii de cămine culturale, cu peste două milioane de săteni, să strigam de aici ca să ne audă întreaga țară: Trăiască Regele Țărânilor și al satelor românești"14. După revenirea în țară și proclamarea să că Rege, Carol al II-lea a primit președinția de onoare a Institutului Social Român (ISR) al lui Gusti. Țărăniștii cu care Gusti era în relații bune sprijiniseră
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Culturale Regale, poziție din care Gusti a coordonat acțiunea culturală a echipelor care au intervenit în rural în sensul "ridicării satelor" în plan economic, sanitar, moral. Echipele regale studențești mergeau în diverse regiuni ale țării în ideea asistării și ajutorării țărânilor în domenii că agricultura, sănătatea, construcții sau activități culturale. În 2012 scriam că Gusti a ocupat "că tehnocrat, funcția de ministru (1932-1933) în guverne dominate de Partidul Național Țărănesc"15. Dar analize recente relevă că Gusti participase "nemijlocit la campania
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
-mi,/ Mă sfarm și totuși sunt întreagă,/ Parcă acum aș fi pământul/ Pe care de demult bunica/ Îl mângâia chemându-și mama/ În pâlpâirea lumânării./ Pe când îmbrățișa mormântul,/ Ea se vedea din nou fetiță/ și degetele ei sfioase/ Cuminte netezeau țărâna,/ Iar eu, copil, privindu-i mâna/ Mă învecheam veghind absența." (p. 130) Este lesne de observat că moartea nu are nimic terifiant în viziunea Monicăi Pillat. Morții ei sunt suflete blajine și prezența lor în amintire este reconfortantă pentru suflet
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
nici o posibilitate să aibă loc vreo schimbare perceptibilă de-a lungul existenței noastre. Suntem ca și morți. Singura noastră viață reală și trainică se află undeva în viitor. Vom face din acel viitor un prezent sub forma unor pumni de țărână și de așchii de oase. Mă rog! Fac în sinea mea... în timp ce scriu această frază apocaliptică, telefonul sună insistent. Ridic receptorul și, ca un făcut, aud o voce ca de dincolo, pe care nu am mai auzit-o de ani
Nemurire în plin travaliu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11236_a_12561]
-
priveliști din emisiunea ,Parlamentul României" de pe TVR1, dublate de câte-o știre din Jurnalele tv? Sau că îți spun fabule despre unii demnitari care, invitați la televiziune, se cred în ograda din dosul șurii vorbind singuri în timp ce se joacă în țărână cu...? -Haralampy!, îi strig. Bulina!, că rămâi fără licență! -Bine, mă, bine! Mă dăscălești de parcă-aș fi vreo moțată de la cutare talk-show televizat, care cotcodăcește minute în șir încercând să ghicească ea însăși ce spune râcâind în... Publicitate! Adică, nu
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
1008. Rostul morții este să moară înviind astfel. 1009. Lacrima cuvântului este lipsa de înțelegere și de aceea vă rog nu faceți cuvintele să plângă. 1010. Doar norii viselor pot umbri soarele speranțelor ce vor cădea din cerul inimii în țărâna ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
stradă nu-și are pașii ei și care pași nu-și au lumea lor? 1040. Îmbrățișarea este mântuirea prafului stelar din noi. 1041. Divinul din noi își cere sufletul său pereche. 1042. Prin Cuvânt și Dumnezeu am facut legământul cu țărâna din noi pentru care ne-am născut spre a putea muri. 1043. Nimeni nu poate pierde nimic în această lume în afară de iluzie fiindcă marile iubiri îl vor însoți mereu. 1044. Toți sculptorii din lume nu ar putea sculpta lumea așa cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Aliona Avram, și alții. În urma unei campanii de presă, Ambasada Română din Republică Moldova a rupt tăcerea și a recunoscut existența acestui cimitir și a multor altora din Basarabia. Un cercetător istoric mi-a mărturisit că el deține mărturii ale țărânilor care confirmă existența a peste trei sute de cimitire ale ostașilor români căzuți pentru apărarea pământului românesc din Basarabia. Dacă nu am avut probleme mari cu autoritățile românești, neam lovit însă de inerția unor funcționari, ca de exemplu cei de la Ambasada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
scris, am gasit pământul cel promis. n-avem Marea, dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuiește briză sării să dormim pe marginile Mării. în această țară verde...verde, Dumnezeul nostru un ne pierde. și-n țărâna ei dumnezeiasca, altoim sămânță românească. avem case mandre și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Aflu de la Jurnalele de știri, la finalul acestei ,Cronici", că a încetat din viață în urma unui atac de cord, unul dintre cei mai importanți tenori pe care i-a avut lumea - LUDOVIC SPIESS. Dumnezeu să-l odihnească și fie-i țărâna ușoară!
Anul câinelui începe cu mușcături... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10915_a_12240]
-
acum două continente, plus Europa. întorcându-se spre mașină, se gândea la treicraidelarăsărit prin ninsoarea înverșunată și la Crăciunul român atât de sărac în comparație cu cel de aici, copilăros, și care la ei venea parcă mai de vreme. Văzându-i zbenghiul țărânii în frunte, Miriam i-l ștersese la iuțeală, cum era preschimbat el în noroi, încălzit de energia cerebrală a românului. O făcuse cu palma ei moale, plușată și fierbinte, privind atentă fără să zică nimic cele două dâre de lacrimi
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
era redus la rolul de piață de desfacere de tip semicolonial, un izvor de economii și impozite ținut la respect prin două serii de măsuri: de tip polițienesc, de reprimare feroce a oricărei mișcări de masă, cu masacrarea periodica a țărânilor și măsuri polițiste-politice: favoruri personale pentru pătură intelectualilor sau a "clănțăilor", sub forma slujbelor în administrația publică, autorizați pentru a jefui nepedepsiți în administrația locală, o legislație ecleziastica aplicată mai puțin rigid decât în alte locuri, lăsând clerului să dispună
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
economice dominante 25... fiul spiritual al lui Giovanni Giollliti..." 26. Pentru teoreticianul sard, regimul democratic de dinaintea apariției fascismului era în realitate o dictatură, deoarece legalitatea nu există, atâta timp cât a acceptat condițiile de sclavie la locul de muncă impuse muncitorilor și țărânilor, iar reacția la toate mișcările democratice au fost masacrele realizate de instituțiile statului 27. Apariția fascismului și cucerirea prin violență a instituțiilor statului nu era altceva pentru Gramsci decât: "...o smulgere a valului democratic prin care (regimul n.a) își
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mătanii. Nu este. Martina Sâmbure nu se încrede nici în oameni, nici în semnele cerului. Viața ți-o faci singur! Clipa de față naște clipa care urmează! Asta a învățat de când a rămas o orfană și încă se juca în țărână, cu Andrei, fiul arendașului cu care se încurcase stăpâna. Conița Olga Sâmbure, bunica mea Olga Sâmbure, nevasta generalului... O figură! De ce mi-am amintit, taman acum și aici, de ea, o bătrână cu Alzheimer? Doar am conștiința împăcată. I-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]