474 matches
-
1983 realizează ultimele sale înregistrări la Radiodifuziunea Română, piese ce au rămas în fonoteca de aur a Radioului. Printre ele se numără și variațiunea pentru țambal pe tema cântecului "Barbu Lăutaru", ultima sa compoziție. Faima sa ca excepțional interpret la țambal i-a atras pe mulți tineri dornici a se perfecționa la acest instrument, devenindu-i mai apoi elevi, printre care copiii săi: Iani Marinescu-Ciuciu, Virginica Marinescu-Ciuciu, Stela Marinescu-Ciuciu, ginerele său Nicolae Bob Stănescu (zis „Valetul”) și fiul acestuia Florian Bob
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Bob Stănescu (zis „Valetul”) și fiul acestuia Florian Bob Stănescu (care se poate spune că a copilărit în casa lui Mitică Ciuciu), Nicolae Fieraru, Costel Pandelescu și nu în ultimul rând Toni Iordache, căruia i-a desăvârșit multe posibilități ale țambalului: tehnice și expresive. Moare în anul 1996 la București. Înregistrările lui Mitică Ciuciu au fost făcute Societatea Română de Radiodifuziune și la casa de discuri Electrecord, pe bandă de magnetofon și discuri de gramofon și vinil. Multe din înregistrările efectuate
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Oituz”, „Cercul Militar”, „Bragadiru”, „Buzești”, „Calul bălan”). Debutează la Radio București, într-o emisiune în direct („pe viu”), în 1934, cu propriul taraf, format din Mia Vlăscenescu (voce), Luca Codin (cobză și voce), Marin Matache (vioară și voce), Dică Matache (țambal), "copilul" Mitu și alții. Cu acompaniamentul tarafului a debutat și Maria Tănase la Radio la 20 februarie 1938. Tot în taraful său a debutat și nepoata acestuia, Măriuca Matache (pe numele său adevărat Aurica Ion), în fața publicului bucureștean în 1939
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
din Ploiești („Ciocârlia”, „Bulevard” sau „Crama Tunel”), alături de Constantin Văduva (nai), Ion Bolozan (contrabas) și Ionuț Vasilescu (pian, nepotul compozitorului Ion Vasilescu). În 1961 își formează un taraf cu care cântă la nunți, alcătuit din Grigore Prican (vioară), Tache „Oaie” (țambal) și Ștefan Alchirei (braci). În 1965, la o nuntă, îl întâlnește pe acordeonistul Ilie Udilă, cu care începe să colaboreze. Ilie Udilă (deja foarte cunoscut în perioadă) îi facilitează intrarea la Radio unde înregistrează câteva piese. În 1970 și 1972
Ștefan Tudorache () [Corola-website/Science/323343_a_324672]
-
șapte melodii vocale și două instrumentale) realizate cu 4 reportofoane deschise în același timp, cu valoare mai degrabă documentară, decât artistică. Pe înregistrări taraful este compus din: Costel Hanțu (acordeon, la 20 de ani, pe o singură piesă), Ilie Alecu (țambal mic), Fane Negrilă (contrabas) și Marian Vișan (clarinet). Înregistrările lui Ion Nămol de la nunta de pe Dudești din 1971 au fost editate și pe o casetă, intitulată „Program de ascultare”. Piesele ce alcătuiesc caseta sunt:
Ion Nămol () [Corola-website/Science/324033_a_325362]
-
a fi una din cele mai interesante producții metal din Europa 2015: o combinare unică a soundului groovy-harcore-indus-metal marca cu elemente de muzică tradițională din Europa de Est. La înregistrarea albumului au participat și muzicienii din Transylvanian Folk- Core Orchestră (vioară, clarinet, țambal, persecuții, acordeon). Site oficial pe Bandcamp Dirty Shirt pe Myspace Dirty Shirt pe Youtube Dirty Shirt pe Facebook Dirty Shirt pe LastFM Dirty Shirt pe Reverbnation Dirty Shirt pe GBOB
Dirty Shirt () [Corola-website/Science/324616_a_325945]
-
1927 în București, iar din 1940 începe să cânte la primele nunți. În 1945, în vârstă de 14 ani, intră sub aripa ocrotitoare a lui Grigoraș Dinicu. În 1949 își formează o proprie formație de lăutari, printre care Ștefan Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas). În 1957 formează „brigada” din Ferentari alături de Costel Vasilescu (trompetă), Mieluță Iordache (acordeon), Fane Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas), printre cele mai influente tarafuri de muzica lăutărească urbană de la sfârșitul anilor `50, rival în perioadă
Cornel Bosoi () [Corola-website/Science/326247_a_327576]
-
sub aripa ocrotitoare a lui Grigoraș Dinicu. În 1949 își formează o proprie formație de lăutari, printre care Ștefan Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas). În 1957 formează „brigada” din Ferentari alături de Costel Vasilescu (trompetă), Mieluță Iordache (acordeon), Fane Bobeșteanu (țambal) și Grigore Ciuciu (contrabas), printre cele mai influente tarafuri de muzica lăutărească urbană de la sfârșitul anilor `50, rival în perioadă cu cel al fraților Gore și cu cel al lui Ion Nămol. În 2008 Paula Rosenberg, un muzicolog tânăr care
Cornel Bosoi () [Corola-website/Science/326247_a_327576]
-
primii lăutari care au înregistrat muzică lăutărească de mahala. S-a născut la începutul anilor 1900 în Valea Argovei, județul Călărași, într-o familie de lăutari vestiți în zonă. Mai avea doi frați, ambii lăutari: Sterică Vișan, care cânta cu țambalul mic și Niculae Vișan, ajuns țambalist în cadrul Orchestrei de muzică populară Radio. Devine activ începând cu anii 1930 când se stabilește în București și își începe angajamentele la restaurantele din zona Gării de Nord, Herăstrău și Floreasca. Debutează în 1936 la casa
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
său, înregistrând piese și jocuri lăutărești clasice.. Din componența formației sale făcea parte și tânărul țambalist Mitică Ciuciu. În perioada 1940-1957 face două serii de înregistrări pentru arhiva Institutului de Etnografie și Folclor, unele cu taraful său, altele acompaniat la țambal de fratele său, Sterică Vișan. În 1958 înregistrează un disc vinil mic, împărțit cu Dona Dumitru Siminică, pe care apare una din puținele piese în limba țigănească înregistrate în perioada comunistă ("Caman te jau ando parcu"). Moare la sfârșitul anilor
Fănică Vișan () [Corola-website/Science/322600_a_323929]
-
muzicii populare românești. S-a născut la data de 8 octombrie 1919, într-o familie de muzicanți vestiți din comuna Budești, județul Ilfov. De le denumirea comunei și-a luat numele de „Budișteanu”. Tatăl său, Vasile Budișteanu, a cântat la țambal în diverse formații bucureștene, fiind cooptat ulterior în orchestra lui Grigoraș Dinicu, participând la Expozițiile Universale de la Paris (1937) și New York (1939). Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București (1933-1936), avându-i profesori
Ionel Budișteanu () [Corola-website/Science/329914_a_331243]
-
n. 1936 București - d. 19 august 2012 București), pe numele său real Petre Marinescu, a fost un țambalist virtuoz din România, fiul marelui țambalist Mitică Ciuciu. Născut în anul 1936, încă de mic acesta începe să învețe să cânte la țambal de la tatăl său la fel ca și sora sa, Verginica Ciuciu. Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau concerte, unde se face cunoscut din ce în ce mai mult. Pe 4 februarie 1945, la doar 9 ani, apare în concertul de debut al
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau concerte, unde se face cunoscut din ce în ce mai mult. Pe 4 februarie 1945, la doar 9 ani, apare în concertul de debut al Orchestrei „Doina Românească” a lui Petrică Moțoi, interpretând într-un trio de țambale alături de tatăl său și țambalistul Victor Manu, un celebru preludiu de Serghei Rahmaninov. În 1960 devine țambalist al Orchestrei de muzică populară Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori precum Victor Predescu, Radu Voinescu, Marius Olmazu și mai ales Paraschiv
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
denumirea de "Tabla de Puntuaciones Unificada 2010". Un castell se poate termina în patru feluri diferite, într-un grad mai mare sau mai mic de reușită. Muzica care se cântă în timpul ridicării turnurilor umane se interpretează la chirimie și la țambal. Piesa care se cântă în acest timp se numește "Toc de Castells". Acest cântăreți se numesc "grallers" de la cuvântul catalan "gralla" care înseamnă chirimia. Vestimentația castellerilor este una tradițională: cămașă colorată cu emblema cetei, pantalon alb, brâu și batistă. Prima
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
(n. 27 mai 1974) este un cunoscut țambalist român, de etnie romă. Interpret, compozitor, orchestrator revoluționează prin abordarea diferitelor stiluri muzicale. El interpretează la țambal piese ce pornesc de la muzica clasică, folclor, muzică romanes, jazz și ajung până la etno jazz. Născut pe 27 mai 1974 în București, într-o familie de muzicieni, ia primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
prin abordarea diferitelor stiluri muzicale. El interpretează la țambal piese ce pornesc de la muzica clasică, folclor, muzică romanes, jazz și ajung până la etno jazz. Născut pe 27 mai 1974 în București, într-o familie de muzicieni, ia primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de tatăl său. Într-un interviu artistul povestește cum rămâne fascinat de țambal încă de la prima sa întâlnire cu acesta. Studiul adevărat îl începe la vârsta de 6 ani la pian. La 10
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
ajung până la etno jazz. Născut pe 27 mai 1974 în București, într-o familie de muzicieni, ia primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de tatăl său. Într-un interviu artistul povestește cum rămâne fascinat de țambal încă de la prima sa întâlnire cu acesta. Studiul adevărat îl începe la vârsta de 6 ani la pian. La 10 ani câștigă primul său premiu la Atena în Grecia. Iar la 17 interpretaează la țambal Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert și
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
povestește cum rămâne fascinat de țambal încă de la prima sa întâlnire cu acesta. Studiul adevărat îl începe la vârsta de 6 ani la pian. La 10 ani câștigă primul său premiu la Atena în Grecia. Iar la 17 interpretaează la țambal Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert și Mozart stârnind mii de aplauze la Scala di Milano. Cel mai important moment din viata sa de artist, este întâlnirea cu acela care îi va fi mentor , renumitul artist american Chick Corea. Cântând în deschiderea
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
colaborări, o perioadă în care abordează mai multe stiluri de la jazz la muzică țigănească. 2007 este anul în care albumul World Symphony este lansat, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonica și voce. Dupa această perioadă are o serie de concerte și festivaluri în țară și în lume. De asemenea are o serie de colaborari cu Ovidiu Lipan Țăndărică, Steve Vai si Kitaro. Anul 2012 marchează începutul proiectului actual
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
își propune să aducă în atenția publicului român și nu numai atmosfera anilor 1920 - 1940 odată cu ritmurile swing-ului timpuriu. Marius Mihalache începe să studieze pianul și teoria muzicală cu Vittorio Albini de la vârsta de 6 ani. Trece apoi la țambal, avându-l ca profesor pe Victor Manu. De acest instrument artistul nu se va mai despărți și prin acesta se va defini ca muzician. De pe acum Marius începe să participe la diferite concursuri, unde se face remarcat. În 1984, la
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
semnează coloana sonoră a mai multor filme de lung metraj și seriale de televiziune. 2007 este anul în care albumul "World Symphony" este lansat, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonică și voce. Momentul de turnură în drumul de artist al lui Marius Mihalache este întâlnirea sa cu Chick Corea. Acum își redefinește percepția asupra muzicii, a artei muzicale. Într-un interviu, artistul susține că muzica lui Corea este
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
ba să iei chiar și un distonocalm ca să o poți înțelege în deplinătatea ei. Fascinat de muzica și prestația lui Corea, Marius consideră că acesta este momentul când se întâlenște cu jazz-ul. Gen pe care îl va aborda la țambal și care va fi al doilea element definitoriu pentru artist. Jazz, etno-jazz, lounge interpretate la țambal. De-a lungul timpului Marius Mihalache abordează mai multe genuri muricale, pe care le interpretează în felul său unic la țambal - jazz, jazz-rock (alături de
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
muzica și prestația lui Corea, Marius consideră că acesta este momentul când se întâlenște cu jazz-ul. Gen pe care îl va aborda la țambal și care va fi al doilea element definitoriu pentru artist. Jazz, etno-jazz, lounge interpretate la țambal. De-a lungul timpului Marius Mihalache abordează mai multe genuri muricale, pe care le interpretează în felul său unic la țambal - jazz, jazz-rock (alături de Ovidiu Lipan Țăndărică), etno-jazz, romanes, folclor, muzică clasică etc.
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
va aborda la țambal și care va fi al doilea element definitoriu pentru artist. Jazz, etno-jazz, lounge interpretate la țambal. De-a lungul timpului Marius Mihalache abordează mai multe genuri muricale, pe care le interpretează în felul său unic la țambal - jazz, jazz-rock (alături de Ovidiu Lipan Țăndărică), etno-jazz, romanes, folclor, muzică clasică etc.
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]