KorAP: Find »[drukola/base=țară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...19414 >

485,327 matches

Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688

noiembrie 2012; 86 afișări; MESAJ către Românii veniți la Albă Iulia Frați Români, “Secolul XIX, al naționalităților”, a însemnat și cristalizarea conștiinței privind unitatea națională românească, privind un destin comun în trecut, prezent și viitor. La 21 noiembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat “Republică Democratică Moldoveneasca”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declarația de Independență. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat DECLARAȚIA de UNIRE a Basarabiei cu România: “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia

MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
conștiinței privind unitatea națională românească, privind un destin comun în trecut, prezent și viitor. La 21 noiembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat “Republică Democratică Moldoveneasca”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declarația de Independență. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat DECLARAȚIA de UNIRE a Basarabiei cu România: “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută și mai

MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
La 21 noiembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat “Republică Democratică Moldoveneasca”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declarația de Independență. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat DECLARAȚIA de UNIRE a Basarabiei cu România: “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului

MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mesajul_consiliului_unirii_la_alba_iulia_al_florin_tene_1354256394.html [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]
Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134

struguri bine copți și cu bobul plin de zahăr. Veți vedea ce aromă plăcută are și cum se simte gustul specific soiului aligote. Este un soi de strugure originar din Franța, ce se cultivă cu succes și la noi în țară, mai ales în podgoriile din Moldova, Vrancea și aici în Dobrogea la Murfatlar, Niculițel sau Ostrov, unde s-a aclimatizat foarte bine. Fiecare a ridicat paharul cu licoarea alb-gălbuie, peste care se așezase patina timpului. Bărbații clătinau paharul și-l

ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496420919.html [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971

lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne creieze-un viitor Și să trăim neexploatat Nu pot s-o uit cât voi trăi Și neam de neamul meu va spune Că-n inimă mi-a fost mereu

VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
știu Chemarea Dacilor nu lasă Cu pasul pribegit oi fi Dar inima-i la dulcea casă Iar când pierdut mă simt prin neamuri Și rostul meu îl voi nega Mi-oi aminti de-un țărm ce strigă C-acolo este țara mea DRAGOSTE NEBUNĂ Vino să te strâng în brațe Și la piept să-mi fii răsfața Să îmi stâmperi orice mofturi Când cu păru-mi mângâi fața Să-ți spun vorbe de iubire Când la chipul tău uimesc Din sărutul

VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470

exploatare a cărbunelui, prevăzută la art. 2 din „Legea Minelor”, iar Decretul lege nr. 4241 din 7 octombrie 1919 interzice până la 6 luni după încheierea păcii generale orice tranzacții și cesiuni referitoare la bunuri miniere și industriale pe întreg teritoriul țării. În aceste condiții, Consiliul Dirigent Cluj, pe motiv că statul român nu dispune în prezent de banii necesari, amână negocierile la o dată potrivită. La 20 aprilie 1920 negocierile sunt reluate, partea română, formată dintr-un consorțiu de bănci în frunte

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
au fost reprezentate prin următoarele bănci: - Banca Albina din Sibiu; - Banca Agricolă din București; - Banca Comercială Română din București; - Banca Comerțului din Craiova; - Banca de Credit Român din București; - Banca Crissoloveni din București; - Banca Franco-Română din București; - Banca generală a Țării Românești din București; - Banca Națiunii din București; - Banca Românească din București; - Banca Țărănească din București; - Banca de Scont a României din București; - Banca Viticolă a României din București; - L. Berkovitz Banquer din București; - Creditul Extern din București; - Creditul Tehnic din

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
grupuri de mine: - GRUPUL PETROȘANI - format din minele Deak Petrila Petroșani Est, Petroșani Vest, Dâlja și Aninoasa; - GRUPUL VULCAN - format din minele Vulcan Est, Vulcan Vest și Mina Chorin, fiind în anul 1921 cel mai mare producător de cărbune din țară. La început de drum, 14 februarie 1921, organigrama S.A.R. Petroșani număra 8 mine: Deak Petrila, Petroșani Est, Petroșani Vest, Dâlja, Aninoasa, Vulcan Est, Vulcan Vest și Chorin, înșirate în lungul bazinului și în partea lui nordică. Unele scoase parțial din

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Noul procedeu va avea o largă răspândire în Europa: Belgia, Franța, Anglia, Germania etc. După un studiu premergător și două călătorii de studii (1926 și 1928), Societatea Petroșani se decide asupra sistemului „Rheo”, care funcționa cu rezultate bune în multe țări care au optat pentru acest sistem de spălare a cărbunelui. Programele de exploatare pe anul 1930 și programul de lucrări extraordinare pe anii 1930 - 1932 prevedeau concentrarea activității de preparare mecanică a cărbunelui prin două stații complexe și moderne la

MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135

întorc. Până atunci... Primește banul acesta, pe o față e iubirea pentru Dumnezeu, pe cealaltă - iubirea de tine... Florentina Loredana Dalian are peste 40 de premii obținute la concursuri literare, pentru proză, poezie, dramaturgie.Publică în mai multe reviste din țară și străinătate. Este prezentă în antologii de proză,poezie și teatru scurt.A publicat volumele de proză :”A unsprezecea poruncă” , „Scrisori netrimise”, „Aceeași lună peste sat” , „Și copiii se îndrăgostesc”. Este membru: al Asociației Culturale „Helis”, Slobozi; al Cenaclului Literar

GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748

și profesoarei Zbihli se simțea apăsarea unei tensiuni acumulată în timp, însă amândoi făceau eforturi vădite de a o ascunde sau măcar să o minimalizeze. Într-o zi Georgeta voia neapărat să se întâlnească cu soțul său, să plece împreună la țară să-și vadă mama care era foarte bolnavă. Cum nu reușea să-și găsească soțul la telefon, avându-l închis, știind că are zi de lucru la cabinetul senatorial din sector, se hotărî să pornească spre el, iar în caz că nu

ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991

în fiecare reședință de județ. Statul a început să se intereseze de organizarea unei școli în care să învețe tinerii de la orașe, într-o școală condusă de un profesor pregătit și după o programă care să fie aceeași în toată țara. În vederea organizării învățământului s-a elaborat și Regulamentul școalelor în anul 1832. S-a hotărât ca un organ central să concentreze aceste eforturi, acesta fiind numit Eforia școalelor. Pe baza Regulamentului Organic, la stăruința lui Petrache Poenaru și la hotărârea

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063

și asumări de răspunderi ale guvernului plat în vârtejul evenimentelor fără să bage în seama tristețea din ochii sărmanilor vitregiți de stihiile naturii și rămași fără acoperiș deasupra capului ori a săracilor ce îngroașă rândul celor mai amărâți înfometați ai țării și se întreabă în timpul zilelor și al nopților fără somn ce vor îmbrăca și ce vor mânca în iarna care tot bate în fiece an înverșunată în ușa ce scârțâie îndurerată la gândul că se va închide pustie la fel

NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nici_laie_nici_balaie_.html [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252

rolul și locul pe le-au avut în viața societății românești, a militat pentru reintrarea în legalitate a Bisericii Greco-Catolice, pentru restabilirea relațiilor diplomatice cu Vaticanul, a pregătit încă din anul 1991 vizita Papei Ioan Paul al II-lea în țara noastră, s-a implicat decisiv în buna organizare a Festivalului „George Enescu” începând cu anul 1991 și a avut un aport considerabil la înființarea Institutului Cultural Român. Sunt doar câteva dintre realizările sale politice. A avut un rol deosebit de important

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
și această parte importantă a societății civile care sunt cultele religioase. În plus, rolul meu este și unul de reprezentare și de informare. Adesea sunt pus în situația de a „catehiza” persoane publice în ceea ce înseamnă politicile publice religioase din țara noastră. Apoi, mă văd zilnic cu reprezentanți ai cultelor, oameni politici, reprezentanți ai asociațiilor religioase, ai ONG-urilor, ai presei ș.a.m.d., în încercarea de a identifica punți de consens necesare în orice democrație. După mai bine de 25

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe de țară, au un sprijin concret, care pentru statul român nu înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna foarte mult. Și despre asta vorbeam când spuneam că este nevoie de o privire mai largă: la prima vedere

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
viața conform propriilor credințe religioase sau convingeri. În parte, aceasta este datoria Secretariatului de Stat pentru Culte. Asta facem și contribuind la salarizarea clerului și la construcția și repararea de lăcașe de cult. În foarte multe dintre comunitățile parohiale din țară, în special în cazul cultelor minoritare, preoții sau pastorii n-ar putea activa fără acest sprijin din partea statului. Și pentru că se vehiculează diferite cifre, pot să vă dau un exemplu: în anul 2014, sprijinul acordat cultelor prin intermediul Secretariatului de Stat

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
construcția Catedralei și o vom susține în continuare, pentru că trebuie să renunțăm la a face politică doar de azi pe mâine. Trebuie să privim înainte, iar proiectul Catedralei Neamului este unul important, emblematic nu numai pentru București, ci pentru întreaga țară. Patriarhul Daniel și-a propus să finalizeze lucrările și să sfințească catedrala în anul 2018, când vom sărbători centenarul Marii Uniri în cadrul Proiectului „România 100”. Nu văd cum Guvernul ar putea sta deoparte și să spună că nu este interesat

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
trăiești în străinătate. Biserica, mai ales în diaspora, joacă rolul de agenție de forță de muncă, face asistență socială, iar pentru mulți români este unicul loc în care aud și vorbesc limba română. Biserica îi ajută să se integreze în țara unde s-au stabilit, dar și să păstreze legătura cu acel „acasă” care este țara lor, familia și comunitatea pe care le-au lăsat în urmă. - În luna noiembrie anul trecut, Curtea Constituțională a stabilit ca ora de religie din

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
muncă, face asistență socială, iar pentru mulți români este unicul loc în care aud și vorbesc limba română. Biserica îi ajută să se integreze în țara unde s-au stabilit, dar și să păstreze legătura cu acel „acasă” care este țara lor, familia și comunitatea pe care le-au lăsat în urmă. - În luna noiembrie anul trecut, Curtea Constituțională a stabilit ca ora de religie din școală să nu mai fie obligatorie, în contextul în care Patriarhia Română, Ministerul Educației și

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
mai ales de cadrul politico - ideologic și axiologic pe care și-l asumă. Este cunoscut faptul că în epoca noastră fiecare Stat în cadrul independenței și suveranității sale, își normează relațiile cu Biserica sau cultele recunoscute, în așa fel încât fiecare țară creează premizele legale ale raporturilor sale cu aceste culte religioase. Problema principală se referă la modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224

Toate Articolele Autorului Nici cei mai anti-naționaliști dintre anti-protocroniștii noștri, nici cei mai naționaliști dintre naționaliștii noștri nu au visat că certurile dintre ei vor lua sfârșit odată cu sfârșitul secolului XX. Că toți românii (din România sau din oricare altă țară) vor fi scutiți de problema existențială român sau cetățean al planetei numai după zece ani de post-revoluționară diversiune. Ivită probabil din vremea când în Cadrilaterul devenit bulgăresc românilor le era interzisă limba maternă cu apostrofări de genul „nu vorbi țigănește

O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
spre a beneficia de fondurile puse la bătaie în acest scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să migreze prin toate țările Europei, țiganii au tot fost „cetățeni ai planetei”. De dimensiunile unei adevărate tragedii a devenit pentru noi și faptul

O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să migreze prin toate țările Europei, țiganii au tot fost „cetățeni ai planetei”. De dimensiunile unei adevărate tragedii a devenit pentru noi și faptul că toată vitejia fără de margini a românilor care în decembrie 1989 mergeau senini spre moarte (hotărîți să-și dea viața în schimbul

O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]