2,113 matches
-
cu un gard din stinghii cam de un metru și ceva înălțime. Acestea aveau diverse desene sculptate în lemnul vopsit în albastru, verde sau roșu. Acoperișurile caselor, la început erau din trestie, pe care mai târziu au înlocuit-o cu țiglă sau cu tablă. Îmi plăcea trestia pentru că primăvara păsărelele își refăceau ușor cuiburile, cu toate că țăranii aveau grijă în fiecare vară să o curețe sau să o înlocuiască pe alocuri. Toate casele aveau spre drum o grădiniță plină de flori, după
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
sudoarea frunților și truda mâinilor pământul ce le dăruia cele necesare traiului; majoritatea erau plugari. Creșteau animale cu multă dragoste de ele și meșteșugeau cu îndemânare: satul avea o varniță, unde se făcea varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
La Tălmaciu, nu departe de Sebeșul de Sus, erau mulți sași, și nea Mitică îmi spusese că tatăl său a ridicat case pentru ei. Tatăl lui nea Mitică împreună cu fratele său, Ion Sinu, au construit căminul cutural din sat, iar țigla, care se află încă pe acoperișul acestuia, este făcută în făbricuța bunicului din partea mamei, Ion Stănilă, poreclit Țiglaru’. Nea Niculiță, bunicul din partea tatălui însă, era total opus lui Țiglaru’:înțelept, cu un suflet de aur, el respecta pe toată lumea și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
cetățeni. Trăiau în bună înțelegere și cultivau pământul, chiar dacă zona nu era avantajată din punct de vedere climateric, căci satul era la poalele munților. Creșteau animale, dar erau și buni meșteșugari. Aveau varnițăcare producea varul necesar construcțiilor, o fabrică de țiglă - proprietate a bunicului lui Dumitru Sinu, piua pentru semințe, cu care storceau uleiul, teascul de ceară, roata de piatrăcu care făceau oțet și suc de mere. Nimic din cele necesare nu lipsea acelei comunități liniștite din Mărginime! După venirea comuniștilor
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
magazine private deservesc cetățenii satului, un han rustic, cu terasă, restaurant, și chiar un bar de noapte, pentru distracția tinerilor. Căminul cultural, proaspăt renovat, încă mai poartă urmele lui Ion Țiglaru’, bunicul lui nea Mitică Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au construit case frumoase sau le-au renovat pe
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
atât de cunoscuți oamenilor și vremurilor acelora de demult, amintire care-a rămas un talisman de preț în sufletul nepoților. Stând de vorbă cu nenea Iosif am aflat și cum a deprins Țiglaru’, bunicul Ion Stănilă, din partea mamei, meșteșugul fabricării țiglei și cărămizilor: făcuse războiul și stătuse o perioadă în Rusia Ion Stănilă, zis Țiglaru’. Acolo, la ruși a învățat el meserie și când s-a întors acasă și-a făcut propria-i fabrică. Era un om înstărit, dar cam dur
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de presă • MARIA DIANA POPESCU pentru volumul „Dați-mi țara înapoi!”, Editura TIM, Reșița, 2013 Premiul II pentru carte de presă • LAURA BREANĂ pentru volumul „Vieți de poveste”, Editura Studis, Iași, 2013 Premiul III pentru carte de presă • ERWIN JOSEF ȚIGLA pentru albumul „Semmeringul bănățean, calea ferată Oravița-Anina”, Editura Banatul montan, Reșița, 2013 Premiul de excelență în jurnalism • DUMITRU V. MARIN pentru întreaga activitate din presă oglindită în volumul „Editoriale valabile din vremuri regretabile” Editura PIM - Iași 2013 Diploma Honiris Causa
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
Ce vrei să spui?... îl întrebase neliniștit. Știi, pe Domide, pe ăla de care-ți vorbeam la telefon, martorul mincinos ... Da, ce e cu el?... Păi, l-au găsit țeapăn. Cu gâtul frânt. Se urcase pe casă să potrivească niște țigle, era băut ... Nici nu știi ce rău îmi pare că te-am pus pe drumuri. Când ai vorbit cu el? îl întrebase pe cumnatu-său, care își frângea mâinile de necaz. El a venit la mine, eram în cimitir cu muncitorii
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
100 - o statistică” ... Cu un tată mai mult plecat la lucru, copiii au rămas în grija bunicilor. Și viețile lor sunt de luat în seamă: bunicul din partea mamei, Ion Stănilă, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țiglă și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși, propria fabrică de țiglă și cărămidă. Era un bărbat frumos, înalt, însă foarte dur. „Mila te ucide!” - zicea el. Copiii îi spuneau comunistu', iar alții - nebunu', ori Țiglaru', dar nu pentru că
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
rămas în grija bunicilor. Și viețile lor sunt de luat în seamă: bunicul din partea mamei, Ion Stănilă, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țiglă și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși, propria fabrică de țiglă și cărămidă. Era un bărbat frumos, înalt, însă foarte dur. „Mila te ucide!” - zicea el. Copiii îi spuneau comunistu', iar alții - nebunu', ori Țiglaru', dar nu pentru că era prost, căci mai degrabă, el era un fel de filosof al satului
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
legați printr-un planșeu de 80 cm grosime ¤ Exteriorul este din cărămidă roșie și galben-portocalie, îmbinată cu discuri smălțuite și firide pictate; soclul, coloanele și ramele exterioare ale ferestrelor sunt din piatră de Banpatac. Biserica are 11 turnuri acoperite cu țiglă smălțuită de Jimbolia, pe fondul țiglelor se disting cele trei culori ale drapelului național: roșu, galben și albastru. În vârful turlelor sunt elemente decorative: șase cruci, trei «mitre» arhierești, șase «capete» de cruci, iar pe cupola Pantocratorului se află «Crucea
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
cm grosime ¤ Exteriorul este din cărămidă roșie și galben-portocalie, îmbinată cu discuri smălțuite și firide pictate; soclul, coloanele și ramele exterioare ale ferestrelor sunt din piatră de Banpatac. Biserica are 11 turnuri acoperite cu țiglă smălțuită de Jimbolia, pe fondul țiglelor se disting cele trei culori ale drapelului național: roșu, galben și albastru. În vârful turlelor sunt elemente decorative: șase cruci, trei «mitre» arhierești, șase «capete» de cruci, iar pe cupola Pantocratorului se află «Crucea Mrae», cu înălțimea de 6, 90
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
pulbere și un soare care topea și pietrele, mare mi-a fost mirarea când am văzut arbori de conifere, ronduri cu flori și cazarmele din regiment de-un alb imaculat, având ferestrele colorate într-un verde pal, iar acoperișul din țiglă în solz de pește, cu nuanțe de vișină putredă. Din loc în loc se vedeau aspersoare ce-mprăștiau sfânta apă peste taluzurile cu iarbă fragedă, că am simțit răcoarea ca pe o binefacere, un balsam pentru un suflet ce ajunsese în
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
și i-a făgăduit nu numai libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului. El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
și fasonarea sticlei plate 10 2313 Fabricarea articolelor din sticlă 10 2314 Fabricarea fibrelor din sticlă 10 2315 Fabricarea de sticlărie tehnică 10 2320 Fabricarea de produse refractare 10 2331 Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică 10 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă 10 2341 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc și ornamental 10 2342 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică 10 2343 Fabricarea izolatorilor și pieselor izolante din ceramică 10 2344 Fabricarea altor produse
PROCEDURĂ din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295748]
-
ca aceste investiții să fi fost aprobate în cadrul planului teritorial pentru o tranziție justă. Activitățile privind producerea clincherului de ciment sau a varului nestins, fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticlă, fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a țiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, plăcilor de gresie sau faianță sunt activități incluse în anexa I la Directiva nr. 2003/87/CE. 201 Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrășămintelor și produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice și a cauciucului sintetic, în forme primare
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
articolelor din sticla 2314 Fabricarea fibrelor din sticla 2315 Fabricarea de sticlărie tehnică 232 Fabricarea de produse refractare 2320 Fabricarea de produse refractare 233 Fabricarea materialelor de construcții din argilă 2331 Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții, din argila arsă 234 Fabricarea altor articole din ceramică și porțelan 2341 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc și ornamental 2342 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica 2343 Fabricarea izolatorilor și pieselor izolante din
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
158. Speolog utilitar 7119.3.11 RO/03/0732/589 159. Montator sisteme opace de termoizolare pentru clădiri 7124.2.5 RO/03/0732/590 160. Montator sisteme tâmplărie termoizolantă 7124.2.6 RO/03/0732/591 161. Constructor linii tramvai 7129.1.4 RO/02/0732/592 162. Alpinist utilitar 7129.2.10 RO/03/0732/593 163. Agent hidrotehnic 7129.2.3 RO/02/0732/594 164. Acoperitor-învelitor țiglă, azbociment, tablă 7131.2.1 RO/03/0732/595 165. Parchetar 7132.1.2 RO/02/0732/596 166. Operator instalații apă și canalizare 7136.2.6 RO/03/0732/597 167. Electrician de întreținere în construcții 7137.2.2 RO/03/0732/598 168. Vopsitor industrial 7141.1.1 RO/02/0732/599 169. Coșar 7143.1.2 RO/02/1011/600 170. Curățitor sablator 7211.1.1 RO/02/0715/601 171. Sudor
ORDIN nr. 3.977/1.200/2025 () [Corola-llms4eu/Law/298990]
-
1.183.231.176 2 101874 8.28.13 Atelier mecanic Clădire C10 - atelier mecanic - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 618 mp; suprafața desfășurată = 618 mp; regim de înălțime: parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din 2 holuri și 13 încăperi, nr. cadastral 353122-C10, CF nr. 353122 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 37.411 3 101882 8.27.07 Adăpost pentru porci F5 Clădire C3 - adăpost pentru porci F5 - nr. niveluri: 1, suprafața
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
Adăpost pentru porci F5 Clădire C3 - adăpost pentru porci F5 - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 61 mp; suprafața desfășurată = 61 mp; regim de înălțime: parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din lemn, acoperiș din țiglă, compusă din 2 încăperi, anul edificării: 1996, nr. cadastral 335388-C3, CF nr. 335388 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 57 4 101884 8.28.04 Hală de lucru F5 Clădire C15 - Hală de lucru F5 - nr. niveluri: 1, suprafața
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
de lucru F5 Clădire C15 - Hală de lucru F5 - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 656 mp; suprafața desfășurată = 656 mp; regim de înălțime: subsol + parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din: subsol: 1 hol și 3 încăperi, parter: 1 grup sanitar, 1 hol și 6 încăperi, nr. cadastral 353122-C15, CF nr. 353122 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 32.410 5 101890 8.28.13 Centrală termică proprie Clădire
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
8.28.13 Bloc administrativ Clădire C7 - bloc administrativ - nr. niveluri: 3, suprafața construită la sol = 893 mp; suprafața desfășurată = 2.679 mp; regim de înălțime: subsol + parter + etaj 1; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă; subsol: 2 case scări, 1 grup sanitar, 1 coridor și 28 încăperi, parter: 2 case scări, 2 grupuri sanitare, 1 hol, coridor și 22 de încăperi, etaj 1: 2 case scări, 2 grupuri sanitare, 1 coridor, 1 hol și 21
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
Dormitor comun pentru muncitori Clădire C8 - dormitor comun pentru muncitori - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 440 mp; suprafața desfășurată = 440 mp; regim de înălțime: parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din 3 grupuri sanitare, 2 holuri, 2 coridoare, 18 încăperi și 1 terasă la intrare, nr. cadastral 353122-C8, CF nr. 353122 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 57.933 9 101916 8.28.08 Garaj mașini Clădire C6 - garaj
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]
-
7.892 10 101919 8.28.13 Cabină portar Clădire C12 - cabină portar - nr. niveluri: 1, suprafața construită la sol = 11 mp; suprafața desfășurată = 11 mp; regim de înălțime: parter; construcție cu caracter permanent cu fundație din beton, pereți din cărămidă, acoperiș din țiglă, compusă din 1 încăpere, anul edificării: 1955, nr. cadastral 335388-C12, CF nr. 335388 Cluj-Napoca Județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Str. Horticultorilor nr. 5 1.626 11 101933 8.28.10 Magazie produse și atelier olărie Clădire C12 - magazie produse și atelier olărie - nr. niveluri
HOTĂRÂRE nr. 479 din 14 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298175]