12,690 matches
-
auzi cântec de floare iubită sau poate nimic din astea nu te atinge căutător de comori pierdute-n timpuri adună-te in tine și lasă Nimfa în efemera-i ea umblare smulge-te din brațele ei înșelătoare tu înrădăcinat al ținuturilor de-aici și vezi-ți tălpile prinse-n lutul nostru Referință Bibliografică: Călător / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CĂLĂTOR de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382313_a_383642]
-
bine pe spiriduș, scuturându-l în toate părțile. - Lasă-l jos, flăcăule, interveni Moș Crăciun, e doar un spiriduș! Ce foame trebuie să-ți fi fost! Ia spune-ne care e numele tău și cu ce treabă ai venit în Ținutul Zăpezilor? Monstrul privi nedumerit în jur. Îl mai scutură pe spiriduș de câteva ori, după care îl lăsă lângă masa goală, ridicând din umeri. - Vino, îl trase moșul de labe, așezându-l pe fotoliul său, spune-mi cum ai ajuns
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
albaștri precum cerul înghețat de iarnă și plete negre ca nopțile fără ninsoare. Zâna Iarna făcu câțiva pași către el, fermecată, întinzându-i mâinile: - Cine ești tu? Cum de nu te-am cunoscut până acum? - Eu sunt Gorun, prințul din Ținutul Pădurilor. Acum știu ce s-a întâmplat cu mine! - Ai fost un copil foarte cuminte, își aminti Moș Crăciun, nu puteai să rămâi doar un uriaș fără nume. Crăciunul ți-a adus înapoi chipul și amintirile, așa că de-acum ești
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
20min fără pauză / Actorii în prim-plan 18.00 și 21.30 Teatrul Național, Sala Media - Înainte de pensionare de Thomas Bernhard, regia Christian Papke, Teatrul Național Timișoara - 2h fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 20.30 Teatrul Odeon, Sala Mare - Ținuturile joase de Herta Müller, regia Niky Wolcz, Teatrul German de Stat Timișoara - 1h 45min fără pauză / De toate pentru toți 22.20 Radio România Cultural - Mofturi de I.L. Caragiale (fragmente din Moftul român, Moftangii, Politică, Temă și variațiuni, Gogoși, Mitică
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Teatrul Național București, Sala Mare - Călătoriile lui Gulliver, exerciții scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu - 1h 25min fără pauză / Focus: Silviu Purcărete - un univers regizoral 18.00 Teatrul Odeon, Sala Mare - Ținuturile joase de Herta Müller, regia Niky Wolcz, Teatrul German de Stat Timișoara - 1h 45min fără pauză / De toate pentru toți 18.00 și 21.30 Opera Națională București - Viața e vis de Calderón de la Barca, regia Mihai Măniuțiu, Teatrul Național
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
unește punctul de atracție dintre cititor și lectură. Conținutul primului număr al revistei își concentrează atenția pe subiecte clare ce caracterizează legenda Domnului de Rouă, aceasta fiind considerată pe bună dreptate ca cea mai frumoasă legendă din sudul Olteniei, din ținutul Romanaților. Este foarte interesant și ba chiar ceva neobișnuit să lecturezi întrebările și răspunsurile dlui Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, ce descriu cu multă finitate și capacitate filozofică fenomenele despre: „cine este Domnul de Rouă? De ce Domnul de Rouă? Pentru
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
activitatea marilor personalități ai neamului românesc, și anume: la personalitatea Ion Zamfirescu, celebru filosof prin „scrieri filosofice”, și la personalitatea Ștefan Luchian, pictor român și „un mare simfonist al culorii”... Sub o notă tot mai interesantă sunt articolele despre istoria ținutului Caracal, realizate de Dumitru Botar „Case vechi din Caracal - Casa Stănculescu-Oană-Chirimbu”; despre „Colegiul Național „Ioniță Asan” din Caracal” de Prof. Florian Petrescu și Prof. Titu Vîrban... În modul acesta, revista Domnul de Rouă se prezintă în fața publicului cititor cu o
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
ne-a captivat ca întotdeauna prin energie și naturalețe: „Metaforic vorbind, Mihai Eminescu este cel care ne-a ales ca popor pentru a se naște aici... Limba, istoria, teritoriul ne-au fost luate de către unii care s-au întins peste ținuturile noastre după război dar, din fericire, au uitat să ni-l ia și pe Eminescu... O națiune puternică economic și militar își va impune și propria literatură”. Mircea Chelaru: „Spiritualitatea românească prin Mihai Eminescu ne-a strâns împreună acum când
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
în ritualuri, a persistat în duhul unui tradiționalism regenerat, sub pana unor Ion (Ioan) Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț, George Alboiu ș.a. Unul din poeții ce continuă a-l cultiva în prezent este Ion Mărgineanu, născut la Lopadea Veche, în ținutul Apusenilor. Neostenit animator cultural al zonei natale, creator de cenacluri literare, instructor de echipe de dansuri, gazetar, dascăl, culegător de folclor etc., e un temperament eruptiv ce se pliază cu ușurință pe formula unei imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
spere la un rol de Moș Crăciun lepădat de Santa Claus. Niște bătrîni chibzuiți, avînd în ochii încă curioși liniștea mării cînd nu e vînt. Pacea de la capătul tuturor războaielor ia, pare-se, la Eminescu chipul acestui Nord răbdător, un ținut de ape care se retrag în matcă, locul înfruntărilor aspre, dar și al unui no kombat înțelept. Un alt fals romantic, creat din dorința de-a așeza Pămîntul pe unul din poli, privindu-l apoi cum se rotește în jurul unei
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
și s-ar ridica iarăși storurile de la ferestre. În general, exilul nu sfâșie, ci macină. Nu furnizează decât iluzii și jocuri cu zaruri fără numere pe ele. Puțin mai contează bunăstarea, pricopsirea. De multe ori exilatul este doar regele unui ținut de umbre. În artă însă lucrurile stau oarecum diferit. Diaspora muzicală, bunăoară, are acces la cetățenia unei patrii alterne: arta sunetelor. Astfel, nutrește speranța de a adăsta, tihnit, redempția, căci ajung la adevărata înțelegere numai cei care pornesc din nou
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
de mici istorii, biografii, destine umane. Această filiație se vede mai clar în Sonata pentru acordeon, cronica unei familii și a unui mediu proletar făcută prin juxtapunere și compactare epică. În Amantul Colivăresei, ca și în Istoria eroilor dintr-un ținut de verdeață și răcoare, perspectiva se lărgește treptat, în spațiu și în timp, prin cercuri concentrice având în centrul configurator un personaj-cheie. Utilizând cu dexteritate și în mod creativ stilul indirect liber și pe cel direct legat, alternând persoanele gramaticale
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
dispărute. Mai presus de toate este însă o carte invitație la dialog. Transilvania a fost de-a lungul secularei sale existențe un model al toleranței etnice și religioase. În pofida unei istorii adesea contorsionate, românii, ungurii și sașii care populează acest ținut au reușit să-și păstreze limba și identitatea culturală. Pentru fiecare locuitor al acestor locuri, indiferent de limba pe care o vorbește, Transilvania înseamnă acasă. Este locul de care îl leagă poveștile părinților și bunicilor săi, mormintele strămoșilor îngropați în
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
Rodica Bin Iarna a trecut blînd peste ținuturile renane luîndu-și un adio furtunos exact la 1 martie cu un uragan purtînd, din motive doar de meteorologi știute,de astă dată un nume feminin cu rezonanțe literare - "Emma". Cu doar cîteva zile înainte, peste Germania începuseră să bîntuie Eriniile
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
ba însuși președintele pleca într-o vizită sau îi spunea ceva important obositului său popor. Pe Uliana Vladimirovna o durea în cot de toate astea. Se duse la fereastră, dar nici acolo nu era nimic deosebit de văzut. Priveliștea superbă a ținutului deluros, acoperit de păduri, fusese astupată de vila în construcție a unui vameș de succes din Capitală care, spunea, își construia o "fazenda" exact ca aceasta și la Soci, orașul său natal, fără să-și facă nici un fel de griji
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
trăgeai paloșul pentru câte o idee, te luptai cu câte un zmeu, cucereai o Leana-Cosânzeana ori îl vorbeai de rău pe Verdeș-Împărat (oricine-ar fi fost el). Ei bine... și atunci despre ce e vorba?!... A fost odată ca niciodată... ținutul „a-douăsprezecea-E”- ului din Împărăția CNER... Și trăiau acolo într-o armonie (adesea șchioapă și întotdeauna perfectibilă) fete cu cosițe mai lungi ori mai scurte și flăcăi care creșteau sau nu într-un an cât alții în doi... Și povestea lor
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
materiale nemaiîntâlnite. Marea mutație ce se produce în acest timp în diferitele domenii ale comunicațiilor prin crearea de canale, drumuri pavate, deschideri la mare, îmbogățirea spectaculoasă a capacității flotelor, determină o accelerație semnificativă a ritmului de mișcare, scurtează distanțele, apropie ținuturi și populații, favorizează schimburile comerciale și culturale. Astfel, “ oamenii comunică îndeajuns pentru a se cunoaște și pentru ca anumite influențe să se exercite la nivelul reprezentării și gândirii”. Marile cuceriri culturale italiene triumfă pe întregul continent. Barocul lui Bernini și al
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
fiind studentă la Academia de muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca, secția pedagogie muzicală. În cazul stabilirii destinatarului Trofeului, membrii juriului au fost unanimi: de departe cea mai valoroasă interpretă a fost Stela Botez, 24 de ani, de la Cahul, din ținutul Codrii Tigheciului, din sudul Republicii Moldova. Chiar dacă a debutat la 11 ani, s- a aflat pentru prima oară la un concurs de romanțe! A fost însă ajutată de solida sa educație muzicală, fiind absolventă, rând pe rând, a Școlii de arte
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
este Mo Yan? Probabil marele scriitor al Chinei contemporane, autorul a optzeci de povestiri și zece romane, tradus în toate limbile de circulație, distins doar anul acesta cu două premii internaționale. Are puterea uriașă de a-și construi propria lume: ținutul Gaomi a intrat pe hărțile ficțiunii alături de Yoknapatawpha faulkneriană și Macondo márquezian. Rețineți numele traducătorului din limba chineză, Dinu Luca, pentru că are un dar rar, cel de a face minunății în limba română! Al doilea autor-revelație, Tash Aw este tânăr
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
o imaginație fără limite, din obsesii care sapă adânc în conștiință și subconștient. Iată că un scriitor spaniol, Camilo José Cela, evocă Vestul Sălbatic american, un autor italian - Claudio Magris, traversează timpuri și spații străine, din lagărele secolului XX în Ținutul lui Van Diemen și apoi în tărâmul mitic străbătut de argonauți porniți în căutarea Lânii de Aur. Alt autor dintr-o țară mică, Cinghiz Aitmatov scrutează viitorul omenirii, construind scenarii întunecate ale viitorului. Catalanul Jaume Cabré însă investighează trecutul apropiat
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
tricoloră, a postat joi pe contul său de Facebook o imagine cu cel care a amenințat-o, Zsolt Lendvay - Simion. Deasupra fotografiei cu cel care a stârnit un val de reacții stă scris "CĂUTAT". „Moarte Sabina Elena !!! Trăiască Ungaria Mare ... Ținutul Secuiesc în libertate, Ardealul nu-i România, România-Țigănia, p...a mă-tii țigan!”, a scris Lendvay-Simon pe rețeaua de socializare. Eleva amenințată cu moartea în Covasna, susținută de mii de oameni
Cum arată cel care a amenințat cu moartea eleva cu bentiță tricoloră by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79840_a_81165]
-
la Grupul școlar "Korosi Csoma Sandor" din Covasna, unde o elevă a purtat o bentiță tricoloră de Ziua maghierilor de pretudindeni în 15 martie, aceasta fiind ulterior amenințată cu moartea. "Jos Sabina țigan Elena! Moarte Sabina Elena! Trăiască Ungaria Mare! Ținutul Secuiesc de libertate! Ardeal, nu România! România țigănia!", au fost jignirile aduse fetei pe Facebook. Ministerul Educației va face toate verificărie, urmând ca să dea publicității toate informațiile. În urma situației sesizate la grupul Școlar „Korosi Csoma Sandor" din orașul Covasna (județul
Bentița tricoloră din Covasna se lasă cu anchetă de la minister by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79845_a_81170]
-
hoți, derbedei și fără istorie”. Secretarul de partid accuză că Radu Banciu se folosește în mod ”abuziv” de natura ”protectoare” de pamflet a emisiunii sale, ”pentru a instiga și denigra, lansând ipoteze false de genul că dacă un român vizitează Ținutul Secuiesc, s-ar alege cu mașina spartă, ori în cazul alegerii ca papă a cardinalului maghiar Erdő Péter, românii vor fi nevoiți să se mute pe alt continent.” Secretatul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat în cursul zilei de
Banciu, reclamat la CNA și CNCD de UDMR pentru ”instigare la ură” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79899_a_81224]
-
cum v-ați urcat în copac, îmbrățișîndu-l cu brațele și picioarele. Al meu în schimb e maimuța - eu m-am cățărat ducînd mîinile și picioarele la spate. Nu mă îndoiesc nici o clipă că Makono știa ce spune. Am copilărit în ținutul Neamțului, unde urși erau cu duiumul. Dar parcă numai acolo? întreg lanțul carpatic și toate dealurile ce-l sprijină dintr-o parte și din alta alcătuiesc de veacuri o împărăție a urșilor, care în timpul din urmă s-au înmulțit în
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]