719 matches
-
spune în Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de satul Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Țărincă. Pe aceste locuri sunt construite și câteva case ca urmare a extinderii satelor. țelină (In țelină)-teren situat la est de satul Hudești, lângă iazul Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Axinte. In prezent s-au construit multe case. țelină înseamnă pământ nelucrat. țurcani (Pe țurcani)-deal înalt în apropierea locului numit în Carieră. Este folosit pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie, rasă bună pentru lapte, dar și pentru lână. în momentul de față
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren agricol. Piatra calcarică bulgăroasă se află pe Valea țurcanilor și se extrage pentru trebuințele locale. Vie se află pe o întindere de 18 pogoane. în pădure se găsește mult vânat ca: porci sălbatici, căprioare, vulpi, iepuri etc. Moșia se mărginește cu Darabani, Concești, Gârbeni, Havârna, Mlinăuți, Suharău, Comănești, Oroftiana
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Dumitrașco 162. Ștefan cumnatul lui 163. Gavril Mitrofan, neputincios 164. Eftimie Caproș 165. Timoftii fiul Ignătioaei 166. Istrati holtei cu mamă 167. Gheorghie,ciobotar, văduv 168. Toader, văduv 169. Simion, rus 297 297 170. Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
227. Simion Spânul 228. Toader Bolocan 229. Agapie fratele lui 230. Andreiu Găloiu 231. Nichita, strugar 232. Floria Roatăstrâmbă 233. Costin Ciupișcă, rus 234. Toader fiul Enăchioaei 235. Vasile Mirăuță 236. Ion Jăli 237. Vasile fiul lui merticar 238. Grigorii țurcan 239. Grigoraș, fratele lui Găloiu 240. Ion Brumă 241. Savin Nichifor 242. Simion Ropotă 243. Toader Mirăuță 244. Gheorghie, văduv 245. Istrate fiul Ienăchioaei 246. Gheoghiță Roatăstrâmbă, slab 247. Andrei Spânul, slab 248. Neculaiu Căpută 249. Mihalachi, cumnatul vătămanului 250
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
documentar S. Fl. Marian din Suceava. 79. Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole la diferite reviste pe teme de istorie și cultură națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează cu poezii și articole pe teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
x x F. Rusu - - - - - E. Săhleanu - - - - - T. Sireteanu - - - - - B. Slușanschi - - - x - C. Sorocean - - - - - O. Sorocean x A. G. Stino x I. Șuhan - - - - - N. Simionovici - - - - - F. Taniac x x I. G. Toma x x P. Tomaschek - - - - - G. Turtureanu - - - - - V. Țăranu x A. Țurcan - - - - - D. Udișteanu - - - - - I. Vesper x x I. Vicoveanu - - - - - G. Voevidca x x x x 15 6 4 14 41 BIBLIOGRAFIE Surse arhivistice D.J.A.N. Botoșani, Fond Gimnaziul "Gr. Ghica", Dorohoi. D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul "A. T. Laurian
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
goale și în mare parte schiloade. Vacile de rasă elvețiană pe care în 1922 și 1923 le au adus cu ei din Bucovina, au degenerat complet și au fost înlocuite cu vaci de rasă locală, moldovenească, iar oile de rasă țurcană, aduse de la munte, au pierit de mult și în locul lor cresc oi țigăi și sârbe (cu lână roșcată) din regiunea stepică a ținutului Fălciu. Sărăcia de apă i-a obligat să renunțe la creșterea cârdurilor de gâște și a porcilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere comanda fiind emisă, s-a trecut la executarea ei. Încet, cu foarte multă grijă, a fost depusă, pe suprafața organului musculos interdental, ofranda adusă de nevinovatele purtătoare de lână țurcană, merinos și astrahan. Vălul palatin, precum și alte celule specializate, într-o adunare ad-hoc, au decis irevocabil calitatea excepțională a materialului primit, spre a revigora la cei mai înalți parametri tonusul vital în cădere vertiginoasă a arestaților din vagon. Dată fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
1943 cuprinde: sumarul periodicelor medicale românești, lucrări originale - Asupra anevrismului arterio-venos - de prof. dr.Costăcescu și dr. C. Stănescu; Patogenia și tratamentul pelagrei, de dr. Gh. G. Constantinescu; Transfuzia sanguină intraosoasă la sugari, de dr. Astra Nandriș și dr. I. Țurcan; Cazuri clinice: Dermatoză papulofoliculară în placarde papilomatoase și cicatriciale, scorbutică, de dr. D. Petrovanu; O nouă revistă sau o nouă concepție medicală? se întreabă prof. dr. M. Kernbach, referindu-se la Bucovina Medicală cu „preocupări de ordin local.”; Medicină practică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări făcute în 1865 de către teologii din Cernăuți au fost paralizate, „cu ocazia serbării îndoitei nunți în casa preotului Țurcan din Fundul Moldovei s-au pus bazele fundației preoțimii gr. răsăritene din Bucovina pentru ajutorarea tinerilor lipsiți și talentați, alegându-se un comitet din șapte membri (părinții M. Constantinovici, N. Pleșca, V. Cocorean, D. și I. Țurcan, T. Ianoviciu și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în casa preotului Țurcan din Fundul Moldovei s-au pus bazele fundației preoțimii gr. răsăritene din Bucovina pentru ajutorarea tinerilor lipsiți și talentați, alegându-se un comitet din șapte membri (părinții M. Constantinovici, N. Pleșca, V. Cocorean, D. și I. Țurcan, T. Ianoviciu și A. Boca) cu însărcinarea de a lucra statutul și a se îngriji de înmulțirea capitalului fundației.” Ceea ce proba „nimic mai adevărat că preoțimea ortodoxă a Bucovinei mai cu seamă, de un timp în coace, nu numai că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
George Drumar, Pavel Costin Deleanu, Radu Gyr, Nae Ionescu, George Macrin, Aurel Marin, Stere Mihalexe, Andrei Martinescu, Teofil Lianu, Teodor Murășanu, I. Posteucă, Ion Roșca, Liviu Rusu, Sever Al. Slătinescu, Liviu Stan, Barbu Slușanschi, Mircea Streinul, Vasile I. Ungureanu, Ion Țurcan, Leon Țopa ș.a. Unii dintre ei, directori, editori sau redactori de ziare, ori reviste proprii sau doar colaboratori prezenți frecvent în ziarul Glasul Bucovinei ori în revista Junimea Literară. Unii scriau cu predilecție poezie - Aron Cotruș, V. Posteucă, Radu Gyr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Institutului, semna un articol despre alegerile din Franța. Din caracterizarea partidelor de stânga pe care o făcea profesorul rezultau izbitoare analogii cu Partidul țărănesc din România. În revistă au mai semnat: Const. Zappa, Gh. Brăileanu (Feminizare și efeminizare) Ion Țurcan (Problema Arcășiilor), George Macrin, Teodor Fecioru. * Însemnări sociologice, august 1936. Ca întotdeauna, interesantul articol al dlui prof. univ. dr. T. Brăileanu. În zilele noastre când atâția semidocți pretențioși ne amărăsc cu incursiunile lor „filosofico-sociologice”, confuze și ridicole, bătând câmpii pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu Antimia găzduire de oșteni Drăgălina Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iepure popă,, cântă cucoșu în prag, sughiți bate pleoapa (Ilisafta). (alineat tăiat) De sf. Ștefan al anului 1475, îngrijorare în țară, în așteptarea primejdiei. Vodă își serbează onomastica. Obiceiuri de la Sărbătorile de iarnă. Ghiță Plotun Ștefan Meșter. Toader Hâncu. Iftodie Țurcan. Cai de jold = cai domnești, mămăligă de meiu fântâni căruțe mici de le poartă pe umeri la locuri grele. Când sună întâia oară un clopot la un schit. La miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
S-a născut la 30.august 1934 în orașul Fălticeni, din fostul județ Baia, azi județul Suceava, părinți: mama Maria Țurcan și tata Ion Țurcan. Tatăl său Ion Țurcan era absolvent al Liceului Teoretic “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, el a făcut Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, era avocat și doctor în Științe Juridice. După raptul din iunie 1940, dr.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
S-a născut la 30.august 1934 în orașul Fălticeni, din fostul județ Baia, azi județul Suceava, părinți: mama Maria Țurcan și tata Ion Țurcan. Tatăl său Ion Țurcan era absolvent al Liceului Teoretic “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, el a făcut Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, era avocat și doctor în Științe Juridice. După raptul din iunie 1940, dr.Ion Țurcan a fost
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
S-a născut la 30.august 1934 în orașul Fălticeni, din fostul județ Baia, azi județul Suceava, părinți: mama Maria Țurcan și tata Ion Țurcan. Tatăl său Ion Țurcan era absolvent al Liceului Teoretic “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, el a făcut Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, era avocat și doctor în Științe Juridice. După raptul din iunie 1940, dr.Ion Țurcan a fost Secretarul General al Refugiaților
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
tata Ion Țurcan. Tatăl său Ion Țurcan era absolvent al Liceului Teoretic “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, el a făcut Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, era avocat și doctor în Științe Juridice. După raptul din iunie 1940, dr.Ion Țurcan a fost Secretarul General al Refugiaților din Bucovina și Basarabia, care caută să ajute pe acesti năpăstuiți de soarta să supravetuiasca. Odată cu începerea războiului dr. Ion Țurcan a fost concentrat ca ofițer de rezervă, pe front distingandu-se pentru fapte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
avocat și doctor în Științe Juridice. După raptul din iunie 1940, dr.Ion Țurcan a fost Secretarul General al Refugiaților din Bucovina și Basarabia, care caută să ajute pe acesti năpăstuiți de soarta să supravetuiasca. Odată cu începerea războiului dr. Ion Țurcan a fost concentrat ca ofițer de rezervă, pe front distingandu-se pentru fapte de arme, a căzut la datorie la Odesa. Începând cu acest eveniment tragic, viața familiei s-a schimbat și copilul Țurcanul Ion a avut de suferit multe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
supravetuiasca. Odată cu începerea războiului dr. Ion Țurcan a fost concentrat ca ofițer de rezervă, pe front distingandu-se pentru fapte de arme, a căzut la datorie la Odesa. Începând cu acest eveniment tragic, viața familiei s-a schimbat și copilul Țurcanul Ion a avut de suferit multe privațiuni. A făcut clasele primare la Scoala Evanghelica București cu limba de predare germană În toamna anului 1945 a dat examen de admitere la Liceul Teoretic “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și a intrat elev
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
din parc, dar... venea abia la sfarsitul orei... cu o înfățișare tristă și spăsita... aducând trofeul: țigările salvatoare... Pe atunci liceul de băieți din Rădăuți avea o activitate sportivă intensă, pe care o realizau mai mulți elevi printre care și Țurcan Ion, sub îndrumarea profesorului Victor Botocan. Ei au câștigat multe competiții sportive în special la volei la mai multe faze școlare. Țurcan Ion a făcut parte și din „artiștii” care au evoluat în diferite episoade din revista muzicală „În veselul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]