1,387 matches
-
de confortul pozițiilor oficiale, case de creație și automobile, delegații În străinătate, covoare mai mult sau mai puțin persane, atunci povestea va fi luată de la capăt. Cu lipsa de solidaritate ce a caracterizat generațiile precedente, cu certuri și denunțuri, cu abdicări, mai Întîi minore, apoi din ce În ce mai importante, pînă la cufundarea talentului Într-o disponibilitate mereu oficială. Atunci, nici măcar de un conflict de generații nu se va mai putea vorbi, ci de un bîlci de generații” (p. 205). De asemenea, autoarea spune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
național român, un adevărat Piemont la Dunărea de Jos73. Rusia și-a făcut cunoscută poziția față de tânărul stat român fără nici un fel de ocolișuri diplomatice. Încercând, pe toate căile, să desfacă unirea celor două țări românești, Rusia a văzut în abdicarea lui Al. I. Cuza un prilej foarte potrivit în destrămarea statului român 74. Convins că printr-o inițiativă energică Rusia își va recăpăta vechile poziții în sud-estul Europei, Gorceakov trimitea lui Ignatiev, la Constantinopol, și lui Offenberg, la București, instrucțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru a putea răzbate mai bine la populație. Ei puseră deci drept condiție pentru alegerea lui Ferdinand de Hohenzollern restituirea unor comitate [de] dincolo de Tisa. Revolta asupra acestei pretenții în cercurile române este atât de mare, încât se vorbește de abdicarea regelui Ferdinand și reintegrarea fostului principe moștenitor în drepturile sale. Regelui i se reproșează că n-a avut dreptul de a purta tratative asupra acestor condițiuni. Procedeul lui este privit ca trădare față de chestiunea națională și, nefiind o persoană foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Chiril îi tratase pe novațieni cu excesivă duritate. a) Istoria bisericească Așadar, opera sa este o Istorie bisericească prin care el continuă scrierea lui Eusebiu, așa cum declară într-o scurtă introducere. Istoria cuprinde șapte cărți și se întinde din vremea abdicării lui Dioclețian în 305, până în anul 439; succesiunea împăraților prin care sunt marcate perioadele în istoria sa este, bineînțeles, aceea a împăraților din Orient. Fiecare carte vorbește despre domnia unui împărat cu excepția cărții a treia care cuprinde domniile lui Iulian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sfârșitul lecturii, o biografie. Domnitorul, departe de a fi o întrupare monotonă și obositoare a seriilor de virtuți ce îi sunt adjudecate în predoslovie, „trăiește” în ipostaze succesive care nu sunt ferite de momente de indecizie, asprime, insatisfacție, durere ori abdicare de la normele de conduită proclamate de cronicar drept exemplare. Din atât de criticatul „vălmășag” de fapte al cronicii lui G. cresc chipul unui mare voievod și, firește, imaginea unei domnii ce cu greu își poate găsi egalul în istoria veche
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
-istă”, „Fapte diverse”, „Sovrom-portrete”, „Fapte și însemnări”, „Revista presei” (românești - din țară și din exil - și străine) ș.a. De la numărul 71/1957 Virgil Ierunca inaugurează rubrica „Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
a problemelor economice, culturale, cetățenești și politice proprii intelectualității transilvănene înainte de primul război mondial. Nicăieri lucrurile nu apar înfrumusețate, până și formele iredentismului sunt văzute lucid, critic, fără umbră de orbire patriotică. Dar și o înțelegere profund omenească însoțește descrierea abdicărilor de la principii, a cedărilor morale în fața condițiilor constrângătoare, ridicând fricțiunile administrative și frustrările sociale curente pe un plan uman universal. Urmărindu-și riguros subiectul, perfect articulat în desfășurarea lui dramatică implacabilă, Ion reușește să devină o grandioasă frescă, unde o
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
episcopatului său, Chiril îi tratase pe novațieni cu excesivă duritate. a) Istoria bisericească Așadar, opera sa este o Istorie bisericească ce continuă scrierea lui Eusebiu, așa cum declară într-o scurtă introducere. Istoria cuprinde șapte cărți și se întinde din vremea abdicării lui Dioclețian, în 305, pînă în anul 439; succesiunea împăraților prin care sînt marcate perioadele în istoria sa este, bineînțeles, cea a împăraților din Orient. Fiecare carte vorbește despre domnia unui împărat, cu excepția cărții a treia, care cuprinde domniile lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
arabă. În opinia lui Frend, donatismul îmbină ultraspiritualismul lui Tertulian și puritismul lui Ciprian. De la Tertulian, teologia donatistă preia teoria potrivit căreia, între Biserică și lume ar exista o opoziție metafizică insurmontabilă, orice compromis cu aceasta din urmă reprezentând o abdicare de neiertat de la principiul creștin. Spre deosebire de Ciprian, donatiștii consideră Biserică un fel de hortum conclusum et fontem signatum interzis celui mai mic dintre păcătoși, iar autoritatea episcopului, personificarea perfecțiunii. Biserica cea adevărată este alcătuită exclusiv din desăvârșiți, adică din oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Theodora, soția lui Theophilos, sprijinitoare a iconodulilor, inamică a iconoclaștilor și a ereticilor [mai cu seamă a pavlichienilor]; a fost silită să abdice și - după unii istorici 195 - să se călugărească; alți cercetători susțin că în mănăstire au intrat - după abdicarea Theodorei - sora ei și alte patru fete, nemăritate, ale acesteia 196). Nuanțele făcute Am văzut, în paginile precedente, care erau în mare - opiniile Părinților Bisericii în legătură cu recăsătorirea văduvelor. Documentele care le voi consulta în continuare (pravile ale Ecclesiei, legi civile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
genii ascunse, gata să izbucnească, asemenea izvorului care așteaptă în stâncă lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru”. Astfel exprimată, formula inițială a sămănătorismului înseamnă mesianism cultural și sentiment al datoriei naționale, fără vreo obligatorie abdicare de la criteriul estetic. Nicolae Grigorescu este ilustratorul primului număr, în care sunt incluse sonetele cu caracter exortativ Semănătorul de Al. Vlahuță și Către tinerii poeți de St. O. Iosif. Din perioada primului directorat datează și inițiativa publicării unui grup compact
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
și a modelului politic sovietic, în condițiile instaurării și consolidării noului regim. S.t. reflectă de pe o poziție partinică dogmatică evenimentele care marchează comunizarea României: prima Conferință Națională a PCR (16 octombrie 1945), instituirea guvernului Petru Groza (6 martie 1945), abdicarea regelui (30 decembrie 1947), proclamarea Republicii Populare Române etc. Sunt, de asemenea, prezentate tendențios evenimentele din viața culturală și literară a țării, precum Congresul Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști (octombrie 1947), Conferința pe Țară a Scriitorilor, în care
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
aparent, de la cele mai bune intenții „medico-morale”, care vizează suprimarea vieții celor cu afecțiuni grave, incurabile, pentru a le oferi o „moarte demnă”, lipsită de suferință, ea este de fapt o formă mascată de recunoaștere a limitelor medicinei și a abdicării de la o luptă sortită eșecului, dar care aparent „salvează medicina” printr-o acțiune ce deturnează sublimativ „limitele (neputinței) actului medical”, convertindu-le în generozitate. c) Geriatria este rezervată conservării și tratamentului persoanelor de vârsta a treia. Miraculoasele „medicamente de întinerire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Trendul ascendent al epocii a fost spre finele anului 1861, odată cu recunoașterea unirii administrative pe durata vieții domnitorului, s-a Întărit și modernizat, odată cu domnia, prin Statutul din 1864, traversează un moment neplăcut, dar necesar, controversat Încă În istoriografie, prin abdicarea silită a lui Vodă Cuza și, În fine, se Încheie cu aducerea principelui Carol de HohenzollernSigmaringen și acceptarea dinastiei străine ereditare. După cum se poate Înțelege, Epoca Unirii, a constituirii statului național român modern, cuprinde, din punct de vedere politico-administrativ, conducerile
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ianuarie) și se sfârșise cu Unirea pentru totdeauna (11 februarie) <ref id="18">18 Dumitru Ivănescu, Mihai Kogălniceanu despre domnia lui Al. I. Cuza, În Zargidava, Bacău, 2011, an X, p. 70. </ref>. Evenimentele ce au urmat - semnarea Actului de abdicare de către Al. I. Cuza, instituirea Locotenenței domnești și a guvernului condus de I. Ghica, proclamarea ca domnitor al Principatelor Unite a lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold al II lea, refuzul acestuia de a ocupa tronul etc. - sunt
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii Principatelor Unite s-au pronunțat pentru aducerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, n-au influențat decizia reprezentanților puterilor garante, Întruniți la Paris cu scopul de a analiza situația creată prin abdicarea lui Cuza. La 20 aprilie/2 mai 1866, ei au adoptat o declarație prin care respingeau ideea prințului străin și, prin consecință, opțiunea românilor pentru Carol de Hohenzollern <ref id="19"> 19 Idem, Diplomatul francez Adolph d’Avril despre Unirea
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
proclamarea independenței. În acest sens, consulul britanic, Arthur Green, opinează că intenția românilor de a numi „Însărcinați cu afaceri” este un pas clar spre independență, despre care se vorbește că ar putea fi proclamată fie pe 11/23 februarie, ziua abdicării lui Cuza sau, cel mai târziu, În mai, la aniversarea venirii lui Carol <ref id="9"> 9 Green c. Elliot, București, 12 februarie 1868, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 911, f. 61 v., la ANIC, colecția Microfilme
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Prof. POPA GABRIELA KARLA CASTELUL REGAL PELEȘ (1875-1916) INTRODUCERE După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza (în urma unui plebiscit), la 11 februarie 1866, Carol de Hohenhollern Sigmaringen, devine domnitorul României sub numele de Carol I (în condiții complexe, ca urmare a eforturilor depse de toți liderii politici ai vremii). Astfel, România era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
de Sandu Petre și „bandele reacționare” ascunse în munți și coalizate în jurul lui Mihai Zotrescu, Moartea în pădure e un roman realist-socialist ce se îndepărtează de prototipul deceniului precedent doar prin rafinarea tehnicilor narative, nu și prin nuanțarea perspectivei ideologice. Abdicarea de la dogma oficială se constată abia în schițele și nuvelele din Duminica muților (1967), numai că acum carența vine din insuficienta prelucrare a materiei, care oscilează între anodin și pitoresc. În schimb, Ț. se remarcă aici prin trei aptitudini exploatate
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
lipsește din poezia scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul” sugrumat al poemului însuși. Într-o antologie a
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Cuza remarca starea de spirit de la Iași În momentul În care Iacob Negruzzi pleca la București odată cu mutarea revistei Convorbiri literare. Cu prilejul unui banchet organizat În seara zilei de 14 aprilie 1885, acesta improviza: În contextul politic creat după abdicarea domnitorului Al. I. Cuza, la Iași are loc, la 30 martie 1866, o Întrunire a Clubului Național. Participă, Între alții, Vasile Pogor, C. Hurmuzachi, Alecu A. Balș, C. Negruzzi, Gh. Mârzescu, Titu Maiorescu. Conform relatării din ziarul local Vocea Națională
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
secolului al XX-lea; III. Făurirea statului național unitar român și IV. Cultura românească În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Începutul secolului al XX-lea. Tema 4, care este dedicată instituirii monarhiei constituționale În România, pornește de la abdicarea forțată de la putere a lui Al. I Cuza și urmează cu instituirea pe tronul României a unei dinastii străine, menționându-se succint diverse aspecte ale polemicilor din societate pe marginea acestor evenimente, inclusiv și revolta de la Iași. Autorii oferă elevilor
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
publicat de către Editura Cartdidact-Reclama deși cuprinde subiecte similare, unele momente se deosebesc de modul mai sumar de abordare propus de autorii manualului analizat mai sus . În cadrul Temei 2, Reformele lui Al. I. Cuza. Constituția de la 1866, autorii analizează și problema abdicării lui Cuza-Vodă, alegerea lui Carol I și Constituția din 1866, formulând la finele temei și Întrebări privind necesitatea Înscăunării unui prinț străin pe tronul României și rolul instituirii monarhiei constituționale În procesul de consolidare a statului român pe arena internațională
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
din perspectiva unei temporalități ambigue: „Poemul se va termina și nu apuc să spun nimic” (Cartagina), „Numai eu și poemul acesta nu avem amintiri” (Pământ roșu). Dacă în Dueliștii S. propune o „încartiruire în simțuri” (o autoimpusă limitare la real, „abdicarea” de la viziune), în barbiana Pământ roșu „virtualitatea/ îmi apare cu mâinile pătate de realitate”, iar poetul își dezvăluie adevăratul model, modernist, religios-metafizic, al limbajului: „Pâinea se frânse în bucăți./ Limba se frânse în cuvinte”. De altfel, tema stănesciană a frângerii
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
și care a marcat orientarea politicii noastre externe timp de trei decenii, Încetase de a mai exista, În noile Împrejurări fiind stânjenitoare realizării aspirațiilor naționale. Potrivit anumitor mărturii, Carol I, Într-un moment de descumpănire, s-ar fi gândit la abdicare <footnote id="191"> 191 Regina Maria afirmase că Regele Carol I i-ar fi declarat soției sale: „N-am poftă deloc să părăsesc pământul acum, mă interesează prea mult deznodământul războiului, țin să văd sfârșitul”; <ref>Maria, Regina României, Povestea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]